Descompunere

Publicat în Dilema Veche nr. 826 din 19 decembrie 2019 - 2 ianuarie 2020
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg

ÔÇ×LetÔÇÖs get Brexit done!ÔÇť Sloganul de campanie repetat ad nauseam de Boris Johnson ├«nainte de alegerile parlamentare din Marea Britanie a func╚Ťionat. Conservatorii au ob╚Ťinut cea mai clar─â victorie din istoria recent─â a ╚Ť─ârii. Ce s-a spus mai pu╚Ťin ├«n primele zile a fost c─â, din punctul de vedere al num─ârului total de voturi, partidele care cer un al doilea referendum referitor la ie╚Öirea din Uniunea European─â au avut 52% din op╚Ťiuni. Sistemul electoral britanic ÔÇô uninominal ├«ntr-un singur tur ÔÇô a f─âcut ├«ns─â ca rezultatul s─â nu reflecte neap─ârat ╚Öi opinia general─â a popula╚Ťiei.

Cu un Partid Conservator dominat de fac╚Ťiunea pro-Brexit ╚Öi dispun├«nd de o majoritate solid─â ├«n Parlament e pu╚Ťin probabil ca acel referendum s─â mai aib─â loc vreodat─â. Va exista ├«ns─â o dezbatere intens─â legat─â de o posibil─â nou─â consultare popular─â ├«n Sco╚Ťia.

Militant pro-european, Partidul Na╚Ťio-nal Sco╚Ťian a ie╚Öit, la r├«ndul s─âu, ├«nt─ârit din aceste alegeri ╚Öi va ├«ncerca s─â ob╚Ťin─â organizarea unui nou referendum pentru independen╚Ť─â. Argumentul na╚Ťionali╚Ötilor e c─â Brexit-ul a schimbat radical situa╚Ťia Marii Britanii, iar sco╚Ťienii, care votaser─â ├«ntr-o majoritate cov├«r╚Öitoare pentru r─âm├«nerea ├«n Uniunea European─â, au dreptul s─â ├«╚Öi ia soarta ├«n propriile m├«ini.

ÔÇ×Aceste alegeri au fost un moment hot─âr├«tor care a ar─âtat c─â Sco╚Ťia vrea un viitor diferit de cel pe care ├«l dore╚Öte restul Marii Britanii. Sco╚Ťienii ╚Öi-au manifestat opozi╚Ťia clar─â fa╚Ť─â de Boris Johnson ╚Öi de conservatori ╚Öi au spus din nou nu Brexit-ului. Sco╚Ťienii vor s─â ├«╚Öi decid─â singuri viitorulÔÇť, a spus ╚Öefa na╚Ťionali╚Ötilor, Nicola Sturgeon.

Boris Johnson a anun╚Ťat deja c─â nu are nici un g├«nd s─â ofere sco╚Ťienilor oportunitatea de a vota din nou pe un subiect pe care ├«l consider─â ├«nchis cel pu╚Ťin pentru o genera╚Ťie, dup─â ce un efort similar ├«n 2014 nu a produs nici o schimbare. ├Än schimb, premierul britanic va ├«ncerca s─â ├«i conving─â c─â locul Sco╚Ťiei e ├«n Regatul Unit. De altfel, dinspre Downing Street, s-a anun╚Ťat deja o ÔÇ×ofensiv─â a ╚ÖarmuluiÔÇť cu acest obiectiv.

├Äi va fi ├«ns─â greu. Victoria na╚Ťionali╚Ötilor din nord e greu de ignorat ÔÇô 47 din cele 59 de locuri de deputat ├«n Parlamentul britanic rezervate Sco╚Ťiei s├«nt ale lor. Asta se adaug─â ╚Öi unei schimb─âri de atitudine a Uniunii Europene care a ├«nceput s─â priveasc─â mult mai prietenos visurile sco╚Ťiene de aderare ├«n eventualitatea ob╚Ťinerii independen╚Ťei. O m─ârturie ├«n acest sens vine de la fostul pre╚Öedinte al Consiliului European, Herman van Rompuy, care explica ├«n septembrie c─â la nivelul institu╚Ťiilor europene e din ce ├«n ce mai mult─â ÔÇ×simpatieÔÇť pentru eforturile pro-europene ale sco╚Ťienilor. Anterior, UE s-a ferit s─â exprime astfel de pozi╚Ťii pentru a nu fi acuzat─â c─â intervine brutal ├«n politica intern─â a unui stat membru. Dup─â referendumul pentru Brexit, astfel de re╚Ťineri au ├«nceput s─â dispar─â.

Apoi, centrifuga secesionist─â pare s─â ia vitez─â ╚Öi ├«n Irlanda de Nord unde, pentru prima oar─â, partidele care militeaz─â pentru o Irland─â unit─â au luat mai multe mandate dec├«t forma╚Ťiunile care insist─â ca provincia s─â r─âm├«n─â parte a Marii Britanii. Explica╚Ťia st─â ├«n demografie ÔÇô familiile catolice s├«nt mai numeroase dec├«t cele protestante ╚Öi se a╚Öteapt─â, ├«n anii urm─âtori, ca balan╚Ťa s─â se ├«ncline hot─âr├«tor ├«n favoarea primei categorii. Dup─â cum observa un jurnalist britanic, majoritatea pensionarilor din provincie s├«nt protestan╚Ťi, ├«n timp ce majoritatea copiilor de v├«rst─â ╚Öcolar─â s├«nt catolici. Potrivit acordului de pace din Vinerea Mare, cet─â╚Ťenii din Irlanda de Nord pot decide alipirea la Irlanda ├«n urma unui referendum. Pentru prima oar─â de la semnarea documentului, o astfel de posibilitate devine plauzibil─â.

Merit─â amintit aici ╚Öi faptul c─â, la referendumul privind ie╚Öirea din UE, Irlanda de Nord, ca ╚Öi Sco╚Ťia, a votat pentru r─âm├«nerea ├«n interiorul blocului comunitar.

Astfel, Boris Johnson se vede pus ├«n situa╚Ťia bizar─â ├«n care planul s─âu de desp─âr╚Ťire de Uniunea European─â ar putea duce, pe termen mediu, ╚Öi la desp─âr╚Ťirea de Sco╚Ťia ╚Öi de Irlanda de Nord. ├Än tentativa sa de a se elibera de presupuse constr├«ngeri europene, statul britanic s-ar putea g─âsi ├«n situa╚Ťia de a-╚Öi vedea teritoriul ╚Öi popula╚Ťia semnificativ reduse ╚Öi, odat─â cu ele, ╚Öi relevan╚Ťa interna╚Ťional─â.

Mitul britanic al unei societ─â╚Ťi incluzive, tolerante ╚Öi deschise se pr─âbu╚Öe╚Öte acum ├«n na╚Ťionalism, izola╚Ťionism ╚Öi suspiciune reciproc─â.

E probabil prea t├«rziu pentru ca orice constatare despre minciunile spuse ├«n campania de acum trei ani pentru ie╚Öirea din Uniunea European─â s─â mai produc─â efecte relevante. La fel cum e prea t├«rziu pentru ca anecdotele despre caracterul lui Johnson s─â conteze. Victoria sa ├«n alegeri e incontestabil─â, iar programul ÔÇ×Hai s─â realiz─âm Brexit-ulÔÇť e probabil ireversibil. ├Äns─â, undeva ├«n background, se aude fantoma lui William Wallace r─âcnind cu vocea lui Mel Gibson: ÔÇ×Freeeeeeeeedooooooom!ÔÇť.

Iar ├«n aceast─â cacofonie identitar─â, sectar─â ╚Öi ideologic─â, ├«ntrebarea la care nimeni nu mai ├«ncearc─â s─â r─âspund─â e ÔÇ×Cui folosesc toate astea?ÔÇť.

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

HIstoria.ro

image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
B─ât─âlia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.