Descompunere

Publicat în Dilema Veche nr. 826 din 19 decembrie 2019 - 2 ianuarie 2020
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

„Let’s get Brexit done!“ Sloganul de campanie repetat ad nauseam de Boris Johnson înainte de alegerile parlamentare din Marea Britanie a funcționat. Conservatorii au obținut cea mai clară victorie din istoria recentă a țării. Ce s-a spus mai puțin în primele zile a fost că, din punctul de vedere al numărului total de voturi, partidele care cer un al doilea referendum referitor la ieșirea din Uniunea Europeană au avut 52% din opțiuni. Sistemul electoral britanic – uninominal într-un singur tur – a făcut însă ca rezultatul să nu reflecte neapărat și opinia generală a populației.

Cu un Partid Conservator dominat de facțiunea pro-Brexit și dispunînd de o majoritate solidă în Parlament e puțin probabil ca acel referendum să mai aibă loc vreodată. Va exista însă o dezbatere intensă legată de o posibilă nouă consultare populară în Scoția.

Militant pro-european, Partidul Națio-nal Scoțian a ieșit, la rîndul său, întărit din aceste alegeri și va încerca să obțină organizarea unui nou referendum pentru independență. Argumentul naționaliștilor e că Brexit-ul a schimbat radical situația Marii Britanii, iar scoțienii, care votaseră într-o majoritate covîrșitoare pentru rămînerea în Uniunea Europeană, au dreptul să își ia soarta în propriile mîini.

„Aceste alegeri au fost un moment hotărîtor care a arătat că Scoția vrea un viitor diferit de cel pe care îl dorește restul Marii Britanii. Scoțienii și-au manifestat opoziția clară față de Boris Johnson și de conservatori și au spus din nou nu Brexit-ului. Scoțienii vor să își decidă singuri viitorul“, a spus șefa naționaliștilor, Nicola Sturgeon.

Boris Johnson a anunțat deja că nu are nici un gînd să ofere scoțienilor oportunitatea de a vota din nou pe un subiect pe care îl consideră închis cel puțin pentru o generație, după ce un efort similar în 2014 nu a produs nici o schimbare. În schimb, premierul britanic va încerca să îi convingă că locul Scoției e în Regatul Unit. De altfel, dinspre Downing Street, s-a anunțat deja o „ofensivă a șarmului“ cu acest obiectiv.

Îi va fi însă greu. Victoria naționaliștilor din nord e greu de ignorat – 47 din cele 59 de locuri de deputat în Parlamentul britanic rezervate Scoției sînt ale lor. Asta se adaugă și unei schimbări de atitudine a Uniunii Europene care a început să privească mult mai prietenos visurile scoțiene de aderare în eventualitatea obținerii independenței. O mărturie în acest sens vine de la fostul președinte al Consiliului European, Herman van Rompuy, care explica în septembrie că la nivelul instituțiilor europene e din ce în ce mai multă „simpatie“ pentru eforturile pro-europene ale scoțienilor. Anterior, UE s-a ferit să exprime astfel de poziții pentru a nu fi acuzată că intervine brutal în politica internă a unui stat membru. După referendumul pentru Brexit, astfel de rețineri au început să dispară.

Apoi, centrifuga secesionistă pare să ia viteză și în Irlanda de Nord unde, pentru prima oară, partidele care militează pentru o Irlandă unită au luat mai multe mandate decît formațiunile care insistă ca provincia să rămînă parte a Marii Britanii. Explicația stă în demografie – familiile catolice sînt mai numeroase decît cele protestante și se așteaptă, în anii următori, ca balanța să se încline hotărîtor în favoarea primei categorii. După cum observa un jurnalist britanic, majoritatea pensionarilor din provincie sînt protestanți, în timp ce majoritatea copiilor de vîrstă școlară sînt catolici. Potrivit acordului de pace din Vinerea Mare, cetățenii din Irlanda de Nord pot decide alipirea la Irlanda în urma unui referendum. Pentru prima oară de la semnarea documentului, o astfel de posibilitate devine plauzibilă.

Merită amintit aici și faptul că, la referendumul privind ieșirea din UE, Irlanda de Nord, ca și Scoția, a votat pentru rămînerea în interiorul blocului comunitar.

Astfel, Boris Johnson se vede pus în situația bizară în care planul său de despărțire de Uniunea Europeană ar putea duce, pe termen mediu, și la despărțirea de Scoția și de Irlanda de Nord. În tentativa sa de a se elibera de presupuse constrîngeri europene, statul britanic s-ar putea găsi în situația de a-și vedea teritoriul și populația semnificativ reduse și, odată cu ele, și relevanța internațională.

Mitul britanic al unei societăți incluzive, tolerante și deschise se prăbușește acum în naționalism, izolaționism și suspiciune reciprocă.

E probabil prea tîrziu pentru ca orice constatare despre minciunile spuse în campania de acum trei ani pentru ieșirea din Uniunea Europeană să mai producă efecte relevante. La fel cum e prea tîrziu pentru ca anecdotele despre caracterul lui Johnson să conteze. Victoria sa în alegeri e incontestabilă, iar programul „Hai să realizăm Brexit-ul“ e probabil ireversibil. Însă, undeva în background, se aude fantoma lui William Wallace răcnind cu vocea lui Mel Gibson: „Freeeeeeeeedooooooom!“.

Iar în această cacofonie identitară, sectară și ideologică, întrebarea la care nimeni nu mai încearcă să răspundă e „Cui folosesc toate astea?“.

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Un roman de știință
Bill Bryson nu este om de știință, nu are o formație științifică și, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare să aibă în spate un proces de înțelegere, de clarificare a unor lucruri, pînă la nivelul la care devin accesibile oricărui om cu o minimă educație academică.
Bătălia cu giganții jpeg
Datoria Europei
Nici Franța, nici Germania și nici – cu atît mai puțin! – Țările de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigențele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Mi-e greu să pricep de ce a certa pe toată lumea e o formă de „acțiune”.
Frica lui Putin jpeg
„Nu umiliți Franța, domnule președinte!”
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat de două ori, nu o singură dată, că „nu trebuie umilită Rusia”.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lecție pentru care mă tem că opulentul nostru continent, cu birocrația lui pe cît de groasă, pe atît de nevolnică, cu politicienii lui minusculi, nu este pregătit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
În primăvara anului 1897, la etajul al patrulea al școlii publice Cooper Union din Manhattan pe care o înființase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lungă istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a defăimării profesorilor a devenit la noi pandemică și are un gust nu amar, ci de-a dreptul grețos, cel puțin în percepția mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuză Occidentul să numească fascistă Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascistă Rusia lui Putin se explică prin contextul psiho-istoric al țărilor europene.
Un sport la Răsărit jpeg
Ce mai facem cu Naționala?
Ne torturează şi o torturăm, chestiune din care nimeni nu va rămîne întreg. Echipa României nu e altceva decît oglinda României.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neapărat ipocrizie, cum ar zice unii, ci politețe și meserie.

HIstoria.ro

image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Bătălia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.