Democrația arătată cu degetul

Publicat în Dilema Veche nr. 726 din 18-24 ianuarie 2018
Tîmpirea prin ură jpeg

Cele mai reprezentative – și, poate, înșelătoare – imagini ale canalelor de știri din secolul al XXI-lea au fost cele în care irakienii își arătau zîmbind indexul mînjit cu cerneală violetă, pentru a dovedi astfel că au votat cu ocazia alegerilor din ianuarie 2005 din țara lor. Pentru mulți dintre ei a fost prima oară cînd au votat.

Mesajul transmis de aceste imagini a fost că democrația a ajuns, în sfîrșit, și în Irak. Un sistem fără alegeri libere nu poate pretinde că este democratic. De aceea, pentru mulți oameni, imaginile unui proces de votare desfășurat corect (petele de cerneală de pe deget îi împiedicau pe votanți să voteze de mai multe ori) erau o dovadă suficientă că lucrurile s-au schimbat.

Democrația însă e un sistem extrem de complex, iar alegerile libere reprezintă doar unul dintre aspectele sale. Lipsa alegerilor libere implică, fără îndoială, lipsa democrației. Ceea ce nu înseamnă că și reciproca e adevărată. Alegerile sînt o condiție necesară, dar nu și suficientă a democrației; ea necesită și instituții stabile, care întrupează valorile democratice.

Astăzi, tot mai multe țări desfășoară alegeri, și democrația se află totuși în pericol. În țările dezvoltate sau în curs de dezvoltare, lezarea încrederii publice și eșecul de a proteja instituțiile democratice pun la încercare sistemele de piedici și contraponderi care au funcționat, în unele cazuri, secole de-a rîndul.

Atacurile împotriva instituțiilor democratice nu au loc doar în țările cu o experiență democratică restrînsă. Ele pot fi observate aproape peste tot, inclusiv în SUA – cea mai veche democrație din lume.

În Occident, glorificarea virtuților democrației în fața întregii lumi a amintit multă vreme – alături de amenințarea focului veșnic pentru cei care nu adoptă crezul democratic – de prozelitismul unei religii seculare. Dar prelegerile pe care lumea dezvoltată le ține țărilor în curs de dezvoltare nu au fost niciodată de prea mare folos.

Cu ani în urmă, după un eveniment la care un filantrop activ pe plan internațional a ținut un discurs de mai multe ore despre democrație – înainte de a decola spre noi zări, la bordul avionului său privat –, un prim-ministru balcanic din auditoriu m-a întrebat: „Și eu ce ar trebui să fac acum?“ În timp ce el se afla în prima linie, confrun-tîndu-se cu probleme delicate, legate de minorități etnice, feluriți nepoftiți îi ofereau un șir interminabil de sfaturi de genul „să faci așa, că altfel…“, pentru care ei nu vor trebui niciodată să-și asume vreo responsabilitate.

Acum, roata s-a întors, mai ales în ceea ce privește politica externă a SUA. Sub administrația președintelui Donald Trump, guvernul american nu se mai sinchisește nici măcar să simuleze atașamentul față de democrație.

Ceea ce reflectă, fără îndoială, o uzură veche de decenii a promovării democrației de către Occident. Mai mult de atît, democrația este amenințată direct, chiar în țara în care ea ar trebui să aibă cele mai adînci rădăcini politice și culturale.

Trump nu urmărește doar să evite repetarea greșelilor politice din trecut, așa cum declară. El și susținătorii săi au luat în vizor instituțiile fundamentale pe care se bazează democrația americană, incluzînd Justiția, puterea legislativă, presa liberă și altele.

Carl von Clausewitz, ofițerul de armată și teoreticianul prusac din secolul al XIX-lea, a prezis epoca războiului total, care va veni la mai puțin de un secol după moartea sa. Ceea ce nu a prevăzut a fost epoca politicii totale, în care toate instituțiile unei societăți vor fi aservite unei lupte ideologice acaparatoare. America se află acum în mijlocul unei astfel de lupte, iar felul în care SUA va reglementa această situație va inspira modul în care și alte națiuni vor gestiona propriile lupte de acest gen.

Criza internă a Americii o împiedică să-și joace dublul rol tradițional de sursă de încredere instituțională și de agent al schimbării. După război, SUA au susținut securitatea internațională prin intermediul NATO și al altor instituții, și au fost mai mult decît dispuse să înfrunte amenințări regionale și globale – adesea, cu puțini aliați de partea lor.

Din păcate, Trump nu respectă cum se cuvine această moștenire și nici tradiția americană a optimismului și a încrederii în propriile instituții. El nu realizează faptul că sistemul american de guvernare a constituit principala sursă a prestigiului mondial al țării – sau nu-i pasă. În schimb, refuză să recunoască evoluția istorică a Americii și o consideră o pildă de autoamăgire și naivitate, în care SUA oferă o masă fastuoasă profitorilor din întreaga lume.

Tăcerea Americii e deja asurzitoare. În Siria, SUA au cedat terenul altora, chiar dacă acest război ar putea determina viitorul Orientului Mijlociu musulman. Între timp, respingerea de către administrația Trump a Parteneriatului transatlantic de comerț și investiții (TTIP) a bulversat partenerii și a stimulat rivalii. Indiferent ce ar spune Rex Tilerson, șeful hărțuit al Departamentului de Stat american, acestei instituții îi lipsește în momentul de față alonja globală. În absența unei diplomații cu spirit de inițiativă, SUA vor fi eclipsate internațional în scurt timp de China.

Trump a cîștigat însă alegerile din 2016, așa că ne arată degetul pătat cu cerneală, de parcă acesta ar fi singurul lucru care contează. În anul care urmează, va fi de datoria americanilor de toate culorile politice să arate la rîndul lor degetul – și să demonstreze că democrația înseamnă cu mult mai mult decît atît. 

Christopher R. Hill, fost secretar de stat adjunct pentru Asia de Est, este decan la Korbel School of International Studies, Universitatea din Denver, şi autor al volumului Outpost.

© Project Syndicate, 2018

www.project-syndicate.org

traducere de Matei PLEŞU

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cum arată Rotunda, locul unde a fost bătaie pe „casele de 250 de euro". Prețul cu care se vând acum imobilele FOTO
Zeci de proprietari ai caselor din satul Rotunda, comuna băcăuană Gura Văii, își reabilitează și modernizează imobilele. Mai mult de jumătate din cele 205 case construite de autorități în 2005, după inundații devastatoare, și abandonate ulterior au fost cumpărate la licitație acum doi ani
image
Unde trăiesc cel mai puțin „dotaţi“ bărbaţi din lume. Locul ocupat de români în topul mondial
Cercetătorii au întocmit o hartă interactivă a statelor unde trăiesc cei mai slab dotați bărbați.
image
Tipul de brânză pe care este bine să-l mănânci înainte de culcare: adormi în timp record
Mâncatul câtorva felii de brânză înainte de culcare vă poate ajuta să adormiți rapid.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.