Democra╚Ťia ar─âtat─â cu degetul

Publicat în Dilema Veche nr. 726 din 18-24 ianuarie 2018
Tîmpirea prin ură jpeg

Cele mai reprezentative ÔÇô ╚Öi, poate, ├«n╚Öel─âtoare ÔÇô imagini ale canalelor de ╚Ötiri din secolul al XXI-lea au fost cele ├«n care irakienii ├«╚Öi ar─âtau z├«mbind indexul m├«njit cu cerneal─â violet─â, pentru a dovedi astfel c─â au votat cu ocazia alegerilor din ianuarie 2005 din ╚Ťara lor. Pentru mul╚Ťi dintre ei a fost prima oar─â c├«nd au votat.

Mesajul transmis de aceste imagini a fost c─â democra╚Ťia a ajuns, ├«n sf├«r╚Öit, ╚Öi ├«n Irak. Un sistem f─âr─â alegeri libere nu poate pretinde c─â este democratic. De aceea, pentru mul╚Ťi oameni, imaginile unui proces de votare desf─â╚Öurat corect (petele de cerneal─â de pe deget ├«i ├«mpiedicau pe votan╚Ťi s─â voteze de mai multe ori) erau o dovad─â suficient─â c─â lucrurile s-au schimbat.

Democra╚Ťia ├«ns─â e un sistem extrem de complex, iar alegerile libere reprezint─â doar unul dintre aspectele sale. Lipsa alegerilor libere implic─â, f─âr─â ├«ndoial─â, lipsa democra╚Ťiei. Ceea ce nu ├«nseamn─â c─â ╚Öi reciproca e adev─ârat─â. Alegerile s├«nt o condi╚Ťie necesar─â, dar nu ╚Öi suficient─â a democra╚Ťiei; ea necesit─â ╚Öi institu╚Ťii stabile, care ├«ntrupeaz─â valorile democratice.

Ast─âzi, tot mai multe ╚Ť─âri desf─â╚Öoar─â alegeri, ╚Öi democra╚Ťia se afl─â totu╚Öi ├«n pericol. ├Än ╚Ť─ârile dezvoltate sau ├«n curs de dezvoltare, lezarea ├«ncrederii publice ╚Öi e╚Öecul de a proteja institu╚Ťiile democratice pun la ├«ncercare sistemele de piedici ╚Öi contraponderi care au func╚Ťionat, ├«n unele cazuri, secole de-a r├«ndul.

Atacurile ├«mpotriva institu╚Ťiilor democratice nu au loc doar ├«n ╚Ť─ârile cu o experien╚Ť─â democratic─â restr├«ns─â. Ele pot fi observate aproape peste tot, inclusiv ├«n SUA ÔÇô cea mai veche democra╚Ťie din lume.

├Än Occident, glorificarea virtu╚Ťilor democra╚Ťiei ├«n fa╚Ťa ├«ntregii lumi a amintit mult─â vreme ÔÇô al─âturi de amenin╚Ťarea focului ve╚Önic pentru cei care nu adopt─â crezul democratic ÔÇô de prozelitismul unei religii seculare. Dar prelegerile pe care lumea dezvoltat─â le ╚Ťine ╚Ť─ârilor ├«n curs de dezvoltare nu au fost niciodat─â de prea mare folos.

Cu ani ├«n urm─â, dup─â un eveniment la care un filantrop activ pe plan interna╚Ťional a ╚Ťinut un discurs de mai multe ore despre democra╚Ťie ÔÇô ├«nainte de a decola spre noi z─âri, la bordul avionului s─âu privat ÔÇô, un prim-ministru balcanic din auditoriu m-a ├«ntrebat: ÔÇ×╚śi eu ce ar trebui s─â fac acum?ÔÇť ├Än timp ce el se afla ├«n prima linie, confrun-t├«ndu-se cu probleme delicate, legate de minorit─â╚Ťi etnice, feluri╚Ťi nepofti╚Ťi ├«i ofereau un ╚Öir interminabil de sfaturi de genul ÔÇ×s─â faci a╚Öa, c─â altfelÔÇŽÔÇť, pentru care ei nu vor trebui niciodat─â s─â-╚Öi asume vreo responsabilitate.

Acum, roata s-a ├«ntors, mai ales ├«n ceea ce prive╚Öte politica extern─â a SUA. Sub administra╚Ťia pre╚Öedintelui Donald Trump, guvernul american nu se mai sinchise╚Öte nici m─âcar s─â simuleze ata╚Öamentul fa╚Ť─â de democra╚Ťie.

Ceea ce reflect─â, f─âr─â ├«ndoial─â, o uzur─â veche de decenii a promov─ârii democra╚Ťiei de c─âtre Occident. Mai mult de at├«t, democra╚Ťia este amenin╚Ťat─â direct, chiar ├«n ╚Ťara ├«n care ea ar trebui s─â aib─â cele mai ad├«nci r─âd─âcini politice ╚Öi culturale.

Trump nu urm─âre╚Öte doar s─â evite repetarea gre╚Öelilor politice din trecut, a╚Öa cum declar─â. El ╚Öi sus╚Ťin─âtorii s─âi au luat ├«n vizor institu╚Ťiile fundamentale pe care se bazeaz─â democra╚Ťia american─â, incluz├«nd Justi╚Ťia, puterea legislativ─â, presa liber─â ╚Öi altele.

Carl von Clausewitz, ofi╚Ťerul de armat─â ╚Öi teoreticianul prusac din secolul al XIX-lea, a prezis epoca r─âzboiului total, care va veni la mai pu╚Ťin de un secol dup─â moartea sa. Ceea ce nu a prev─âzut a fost epoca politicii totale, ├«n care toate institu╚Ťiile unei societ─â╚Ťi vor fi aservite unei lupte ideologice acaparatoare. America se afl─â acum ├«n mijlocul unei astfel de lupte, iar felul ├«n care SUA va reglementa aceast─â situa╚Ťie va inspira modul ├«n care ╚Öi alte na╚Ťiuni vor gestiona propriile lupte de acest gen.

Criza intern─â a Americii o ├«mpiedic─â s─â-╚Öi joace dublul rol tradi╚Ťional de surs─â de ├«ncredere institu╚Ťional─â ╚Öi de agent al schimb─ârii. Dup─â r─âzboi, SUA au sus╚Ťinut securitatea interna╚Ťional─â prin intermediul NATO ╚Öi al altor institu╚Ťii, ╚Öi au fost mai mult dec├«t dispuse s─â ├«nfrunte amenin╚Ť─âri regionale ╚Öi globale ÔÇô adesea, cu pu╚Ťini alia╚Ťi de partea lor.

Din p─âcate, Trump nu respect─â cum se cuvine aceast─â mo╚Ötenire ╚Öi nici tradi╚Ťia american─â a optimismului ╚Öi a ├«ncrederii ├«n propriile institu╚Ťii. El nu realizeaz─â faptul c─â sistemul american de guvernare a constituit principala surs─â a prestigiului mondial al ╚Ť─ârii ÔÇô sau nu-i pas─â. ├Än schimb, refuz─â s─â recunoasc─â evolu╚Ťia istoric─â a Americii ╚Öi o consider─â o pild─â de autoam─âgire ╚Öi naivitate, ├«n care SUA ofer─â o mas─â fastuoas─â profitorilor din ├«ntreaga lume.

T─âcerea Americii e deja asurzitoare. ├Än Siria, SUA au cedat terenul altora, chiar dac─â acest r─âzboi ar putea determina viitorul Orientului Mijlociu musulman. ├Äntre timp, respingerea de c─âtre administra╚Ťia Trump a Parteneriatului transatlantic de comer╚Ť ╚Öi investi╚Ťii (TTIP) a bulversat partenerii ╚Öi a stimulat rivalii. Indiferent ce ar spune Rex Tilerson, ╚Öeful h─âr╚Ťuit al Departamentului de Stat american, acestei institu╚Ťii ├«i lipse╚Öte ├«n momentul de fa╚Ť─â alonja global─â. ├Än absen╚Ťa unei diploma╚Ťii cu spirit de ini╚Ťiativ─â, SUA vor fi eclipsate interna╚Ťional ├«n scurt timp de China.

Trump a c├«╚Ötigat ├«ns─â alegerile din 2016, a╚Öa c─â ne arat─â degetul p─âtat cu cerneal─â, de parc─â acesta ar fi singurul lucru care conteaz─â. ├Än anul care urmeaz─â, va fi de datoria americanilor de toate culorile politice s─â arate la r├«ndul lor degetul ÔÇô ╚Öi s─â demonstreze c─â democra╚Ťia ├«nseamn─â cu mult mai mult dec├«t at├«t. 

Christopher R. Hill, fost secretar de stat adjunct pentru Asia de Est, este decan la Korbel School of International Studies, Universitatea din Denver, ┼či autor al volumului Outpost.

┬ę Project Syndicate, 2018

www.project-syndicate.org

traducere de Matei PLE┼×U

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau ÔÇ×dup─â bine vine r─âuÔÇť. Cum se manifest─â, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune fa┼ú─â fericire, f─âr─â a avea un motiv ra┼úional pentru acest lucru. ├Än termeni de specialitate, aceast─â form─â de anxietate se nume┼čte ÔÇ×cherofobieÔÇť, iar cei afecta┼úi fac tot posibilul s─â evite sentimentul de fericire.
image
Gre┼čeala ce ar putea l─âsa nepedepsit─â o band─â de t├ólhari care a terorizat Ploie┼čtiul
Trei ho┼úi din Prahova care au terorizat ploie┼čtenii ├«n perioada s─ârb─âtorilor de iarn─â din anul 2020 sunt la un pas s─â r─âm├ón─â nepedepsi┼úi din cauza unei gre┼čeli a instan┼úei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.