De la Radio ┼×an┼ú la televizor

Publicat în Dilema Veche nr. 111 din 15 Mar 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Rar mi-a fost dat s─â v─âd ceva mai penibil dec├«t vizitele din week-end-ul trecut la casa lui Adrian N─âstase. ┼×i nu ┼úin minte s─â mai fi v─âzut un exerci┼úiu de PR ├«ntors at├«t de dezastruos ├«mpotriva ini┼úiatorului. N─âstase a vrut s─â se prezinte ca un om ca to┼úi ceilal┼úi, care nu are nimic de ascuns, dar a reu┼čit s─â arate c─â e departe de ce numim ├«ndeob┼čte un om obi┼čnuit. ├Än plus, a reu┼čit s─â lanseze un nou subiect de dezbatere: tablourile lui N─âstase ┼či de unde vin ele. ├Än fine, de bun─âvoie ┼či nesilit de nimeni, prin etalarea bog─â┼úiei suspecte pentru un om aflat de 16 ani doar ├«n func┼úii publice, a confirmat toat─â zvonistica popular─â care circula pe seama sa. Am mai scris despre asta ├«nainte de campania electoral─â de anul trecut. Foarte mul┼úi oameni obi┼čnui┼úi, chiar dintre cei care nu constituie publicul activ ┼či informat al marilor ziare, erau convin┼či c─â N─âstase e putred de bogat ┼či c─â diverse vile, lacuri ┼či fabrici din zona lor apar┼úin ┼čefului de la Guvern. Am auzit asta pentru prima dat─â prin 2003, c├«nd m─â duceam la ┼úar─â. Trec├«nd prin T─ârt─â┼če┼čti, comuna de provenien┼ú─â a aristocraticului colec┼úionar, oamenii din autobuz au ├«ncins o discu┼úie aprins─â plec├«nd de la faptul c─â un viloi imens de acolo ar fi apar┼úinut lui N─âstase (am citit apoi prin ziare c─â viloiul, un fel de Casa Poporului la scara T─ârt─â┼če┼čtiului, era de fapt al unui om de afaceri apropiat premierului, a┼ča c─â gura lumii avea ceva indicii la baz─â). Un autobuz ruginit de ┼úar─â ├«n care oamenii discut─â despre viloiul premierului era o bizarerie. Nu au fost aduse argumente, dar nici nu au existat ├«ndoieli, era ca un dat cert. Aproape uitasem de asta p├«n─â c├«nd am ajuns prin Moldova, iar tovar─â┼čul de compartiment, care trecea drept om bine informat prin presa locului, mi-a spus u┼čor conspirativ c─â p─âm├«nturile respective erau ale lui N─âstase. Apoi, am auzit despre ni┼čte b─âl┼úi la Dun─âre pe care localnicii le puneau tot pe seama lui N─âstase. Dup─â alegeri, plec├«nd de la celebrul discurs despre cele dou─â Rom├ónii, am decis s─â lu─âm pu┼úin ├«n r─âsp─âr statisticile ┼či am trimis un reporter ├«n ora┼čul cu cele mai mari procente pentru N─âstase ┼či satul cu cele mai multe voturi pro-B─âsescu, ├«n turul doi. Am g─âsit cei mai pro-b─âsescieni s─âteni ├«n C─âscioarele, C─âl─âra┼či. Oamenii de acolo aveau un conflict pe p─âm├«nt cu ni┼čte libanezi, iar s─âtenii au spus reporterului nostru c─â s-a votat contra lui N─âstase ┼či pentru c─â Dana N─âstase trecuse prin comun─â ┼či erau siguri c─â avea leg─âtur─â cu arabii. Chiar Adrian N─âstase se ar─âta indignat ├«n fa┼úa ziari┼čtilor de zvonurile care circulau prin Bucure┼čti c─â ar de┼úine lan┼úul de farmacii Sensiblu sau firma de taxi Flytaxi. Cum firma respectiv─â a ap─ârut brusc pe pia┼ú─â cu un anumit gen de ma┼čini ┼či apoi s-a ├«ncercat o licita┼úie pentru taximetria la Otopeni care cerea exact acel tip de ma┼čin─â, taximetri┼čtii din Bucure┼čti au dat mai departe vestea c─â e ceva necurat la mijloc ┼či c─â s├«nt implica┼úi oameni de sus. Unii spuneau de Mitrea, al┼úii de N─âstase. Asemenea zvonuri, unele evident elucubrante, s-au ├«ntins ┼či au ajuns explica┼úii banale pentru diverse necazuri locale sau pentru frustrarea unei popula┼úii care vede c─â statul e surs─â de ├«mbog─â┼úire. Dac─â eu am auzit asemenea pove┼čti ├«n diverse p─âr┼úi ale ┼ú─ârii f─âr─â s─â le caut, probabil c─â nu a fost ceva izolat. O logic─â simpl─â ├«mi spune c─â familia N─âstase nu putea de┼úine de fapt c├«te i se puneau ├«n c├«rc─â, dar mecanismul imaginarului popular, care vede totul pe plan local ┼či imediat, a dus la convingerea c─â N─âstase e marele bog─âta┼č-mafiot al fiec─ârei zone. At├«t de reprezentativ era N─âstase atunci pentru conceptul de putere ├«n sine, at├«t de mult era plimbat la TV, ├«nc├«t personifica de fapt sistemul politic ca atare, situat departe, ├«ntr-o alt─â lume, ┼či de┼úin├«nd prin diverse p├«rghii controlul local. F─âr─â un studiu sociologic nu a┼č putea spune c├«t de r─âsp├«ndit a fost fenomenul ┼či nici ce efecte a avut la votul pe ansamblu (comuna din C─âl─âra┼či avea ┼či alte elemente care f─âceau diferen┼úa, de pild─â cablu TV. S-ar putea ca ├«n alte p─âr┼úi s─â fi func┼úionat mecanisme psihologice de sens contrar, de gen: m─âcar ┼či-a f─âcut plinul, a┼ča c─â nu mai fur─â; e bogat, are grij─â de noi etc). De la ce a plecat zvonistica? Se cumuleaz─â mai multe explica┼úii. ├Än primul r├«nd, unii afaceri┼čti care foloseau numele lui N─âstase pentru avantaje economice (unii chiar av├«nd leg─âturi, vezi cazul Deltei Dun─ârii luat─â de Alexandru Bittner, unde pescarii s├«nt convin┼či c─â lucreaz─â pentru N─âstase). Au fost apoi informa┼úiile care au curs de sus ├«n jos despre practicile fostului premier. Chiar prin PSD au circulat permanent zvonuri c─â N─âstase e foarte bogat, c─â cel mai pl─âcut cadou e un tablou scump sau o carte rar─â. Ideea c─â centrul e corupt a facilitat corup┼úia ├«n jos ┼či to┼úi micii afaceri┼čti-politicieni ├«┼či justificau astfel rapacitatea (disipat─â ├«n re┼úele sociale verticale, explica┼úia a ajuns p├«n─â la oamenii simpli). De fapt, ├«ntregul episod "Radio ┼×an┼ú despre bog─â┼úiile lui N─âstase" este un amestec fantastic de adev─âruri par┼úiale, zvonuri, imagistic─â a frustr─ârii, toate inflamate de inac┼úiunea procurorilor. Prin expunerea public─â a sanctuarului s─âu de h├«rciog snob, N─âstase nu a f─âcut dec├«t s─â confirme c─â e un om bogat. Oamenii convin┼či c─â vila de l├«ng─â p─âdurea lor este a lui N─âstase au v─âzut la TV ceva care se potrivea cu zvonurile vechi.

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Anex─â la Epistolar despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö
Am g─âsit scrisoarea de mai jos, primit─â ├«n 1987, de la Nicolae Steinhardt. O fac public─â, pentru c─â se refer─â la un articol celebru al P─ârintelui Nicolae despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö.
Frica lui Putin jpeg
Recuno╚Ötin╚Ť─â Evei
Vremurile ne cer curaj, nu sofistic─ârie, limpezime moral─â, nu ├«nc├«lceal─â printre teorii, simplitate ├«n convingeri, nu l├«nced─â indecizie ├«ntre nuan╚Ťe.
AFumurescu prel jpg
Cine n-are dușmani, să-și cumpere!
Am reînceput să ne născocim probleme, ne-am făcut privirea roată și-un dușmănel tot ne-am găsit fiecare, unul cu care să ne răfuim zi de vară pînă-n seară.
1024px Russian Salad  JPG
Istorie din buc─ât─ârie
Domnul Olivier ╚Öi-a compus astfel opera: carne de v├«nat, al─âturi de limb─â de vi╚Ťel, langust─â sau homar, toate fierte, a╚Öezate pe farfurie ╚Öi stropite cu un sos de maionez─â specific regiunii Provence din Fran╚Ťa.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (III)
├Än cazuri excep╚Ťionale crizele politice au fost rezolvate prin recurgerea la votul electoratului.
Iconofobie jpeg
Despre un lucru (mai pu╚Ťin?) semnificativ
Obsesia binelui colectiv formeaz─â eroi, cea a binelui personal, cel mult, farisei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ura și la gară!
ÔÇ×Ura ╚Öi la gar─â!ÔÇť dezvolt─â sensuri numeroase, dar previzibile: poate indica, ├«n cheie pozitiv─â, eliberarea de o povar─â ÔÇô sau, ├«n cheie negativ─â, ├«ncheierea (prea) expeditiv─â ╚Öi superficial─â a unei ac╚Ťiuni, indiferen╚Ťa, lipsa de interes; adresat─â direct unui interlocutor, marcheaz─â de obicei refuzul,
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Rezultate ╚Öi topuri na╚Ťionale
Ce se ├«nt├«mpl─â la nivelul managementului institu╚Ťiilor de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt?
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Merge Wimbledon-ul și fără puncte, și fără ruși?
E cea mai mare confruntare pe tema Rusiei din lumea sportului, p├«n─â acum coerent─â relativ la pedeapsa aplicat─â supu┼čilor ┼či sus-pu┼čilor din patria lui Putin.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Oameni și cîini
├Än comunism ╚Öi o vreme dup─â aceea, se pare c─â nu doar oamenii, ci ╚Öi multe alte fiin╚Ťe se comportau altfel dec├«t ast─âzi. Condi╚Ťiile grele produceau o ├«nr─âire, o s─âlb─âticire general─â.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.