De la Ialta la Geneva

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 927 din 13 ÔÇô 19 ianuarie 2022
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg

╚śapte ore au discutat la Geneva reprezentan╚Ťii Rusiei ╚Öi Statelor Unite f─âr─â s─â g─âseasc─â vreo solu╚Ťie la criza ucrainean─â. Vestea bun─â, dac─â exist─â una, a fost, potrivit relat─ârilor, faptul c─â tonul discu╚Ťiei a fost mai degrab─â unul civilizat, aproape business, iar ├«nt├«lnirea nu s-a terminat cu cele dou─â p─âr╚Ťi acuz├«ndu-se de rea-voin╚Ť─â. Seria de ├«nt├«lniri ├«ntre ru╚Öi ╚Öi americani urma s─â continue la Bruxelles la summit-ul NATO-Rusia ╚Öi apoi la Viena, cu ocazia reuniunii Organiza╚Ťiei pentru Securitate ╚Öi Cooperare ├«n Europa. 

Ru╚Öii sperau s─â ob╚Ťin─â din partea americanilor o promisiune ferm─â c─â NATO nu se va extinde ├«n fostul spa╚Ťiu sovietic, a╚Öa cum se angajase cu ani ├«n urm─â cu ocazia unei reuniuni ce a avut loc la Bucure╚Öti. Atunci, pentru Ucraina ╚Öi Georgia se deschisese calea ader─ârii la organiza╚Ťia nord-atlantic─â, f─âr─â ├«ns─â a exista un calendar ferm.

R─âspunsul Washington-ului a venit chiar ├«nainte de debutul ├«nt├«lnirii ╚Öi a fost exprimat pe mai multe voci: Rusia nu va avea nici un cuv├«nt de spus ├«n aceast─â chestiune care ╚Ťine exclusiv de deciziile suverane ale actorilor implica╚Ťi direct. Altfel spus, chestiunea unei posibile ader─âri a Ucrainei la NATO prive╚Öte exclusiv Ucraina ╚Öi NATO. Ru╚Öii ar mai dori s─â aib─â un cuv├«nt de spus ╚Öi ├«n leg─âtur─â cu mi╚Öc─ârile de trupe ╚Öi armament pe teritoriul Europei de Est ├«n statele care s├«nt deja membre ale Alian╚Ťei (inclusiv Rom├ónia). Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a explicat c─â acceptarea unei solicit─âri de acest fel ar transforma statele din Est ├«n membri de m├«na a doua, variant─â care este exclus─â din start. 

NATO acceptase ├«n 1997 s─â nu instaleze permanent trupe ├«n statele din fostul bloc comunist care se preg─âteau de aderare, ├«ns─â aceast─â pozi╚Ťie a fost abandonat─â dup─â invazia Crimeei ├«n 2014. Kremlinul acuz─â adesea alian╚Ťa nord-atlantic─â c─â nu s-a ╚Ťinut de cuv├«nt, dar ignor─â senin o alt─â ├«n╚Ťelegere, semnat─â ├«n 1994 la Budapesta, prin care se angaja ferm s─â respecte integritatea teritorial─â a Ucrainei. C├«t a valorat cuv├«ntul Rusiei se poate evalua zilnic ├«n Done╚Ťk, Luhansk, Crimeea ╚Öi ├«n num─ârul de solda╚Ťi ru╚Öi masa╚Ťi la grani╚Ťele Ucrainei. 

Pentru est-europeni, ├«nt├«lniri ca aceea de la Geneva pot evoca amintiri dureroase. Efectele conferin╚Ťei de la Ialta din 1945 s├«nt ├«nc─â vii ├«n con╚Ötiin╚Ťele acestor popoare ╚Öi probabil a╚Öa vor r─âm├«ne pentru mult─â vreme. De aceea e aproape stranie lini╚Ötea care domne╚Öte ├«n capitalele din Est. Se poate presupune c─â se a╚Öteapt─â rezultatele discu╚Ťiilor ╚Öi eventualelor negocieri, iar asigur─ârile oferite de Washington s├«nt considerate suficiente. E adev─ârat c─â dinspre mediile politice americane nu a sosit nici un fel de semnal c─â exist─â vreo inten╚Ťie de a ceda ├«n fa╚Ťa solicit─ârilor ruse╚Öti. Iar, de c├«nd la Casa Alb─â nu mai este un specialist ├«n ÔÇ×arta negocieriiÔÇŁ, riscul unor surprize a sc─âzut semnificativ.

Pe de alt─â parte e greu s─â nu remarci cum cele mai importante discu╚Ťii despre securitatea european─â din ultimii ani au debutat f─âr─â prezen╚Ťa europenilor la mas─â. Sigur, explica╚Ťii pot exista ÔÇô guvernul german de-abia se instaleaz─â, Fran╚Ťa e mult prea ocupat─â cu campania pentru alegerile preziden╚Ťiale, iar despre Uniunea European─â se spune adesea c─â este un gigant economic ╚Öi un pitic politic. ╚śi nu f─âr─â temei. Nu a trecut nici un an de zile de la dezastruoasa ╚Öi umilitoarea vizit─â a lui Josep Borell la Moscova, ocazie cu care ╚Öeful diploma╚Ťiei europene a fost ridiculizat de gazde ├«n v─âzul ├«ntregii lumi. Acum Borell d─â asigur─âri c─â americanii ╚Öi ru╚Öii nu vor ajunge la nici o ├«n╚Ťelegere f─âr─â participarea Uniunii Europene. Greu de luat ├«n serios. 

P├«n─â acum, ├«n chestiuni care ╚Ťin de securitate, UE se mul╚Ťume╚Öte cu umbrela american─â, reconfirmat─â cumva de implicarea Washington-ului ├«n favoarea Ucrainei. Exist─â, evident, ╚Öi fanteziile recurente legate de crearea unei armate europene, dar astea r─âm├«n apanajul pre╚Öedin╚Ťilor francezi pe care ├«i mai apuc─â din c├«nd ├«n c├«nd accese de antimericanism. Dac─â ar fi s─â parafraz─âm o butad─â celebr─â, r─âspunsul la ├«ntrebarea ÔÇ×C├«te tancuri are UE?ÔÇť este ÔÇ×ZeroÔÇť.

La Geneva, Rusia a spus c─â nu inten╚Ťioneaz─â s─â atace Ucraina, ├«ns─â mandatul lui Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe, este mai degrab─â unul exploratoriu. Totu╚Öi, spune Riabkov, nu ar trebui subestimate riscurile ce decurg din actualele tensiuni. Ce ├«nseamn─â asta? Nimeni nu ╚Ötie. 

Cert este c─â, ├«n timp ce discut─â pacea, americanii iau ├«n calcul ╚Öi reversul medaliei. Deja administra╚Ťia de la Washington a spus ├«n mai multe r├«nduri c─â sanc╚Ťiunile la care se expune Rusia dac─â decide s─â intre ╚Öi mai mult ├«n Ucraina dep─â╚Öesc semnificativ nivelul celor impuse dup─â anexarea Crimeei. Ce ar putea urma dup─â aceea? Din nou, nimeni nu ╚Ötie.

├Äns─â, mai mult dec├«t problema unui eventual r─âzboi la grani╚Ťele Ucrainei, ca europeni ╚Öi, mai ales, ca est-europeni, ar trebui probabil s─â ne preocupe costul evit─ârii lui. Cel pu╚Ťin p├«n─â la aceast─â or─â s├«nt motive de optimism. De asta discu╚Ťiile de zilele acestea s├«nt esen╚Ťiale. ├Äntr-un scenariu ideal, ele nu vor schimba nimic din aranjamentele actuale ╚Öi vom uita  ├«n scurt timp c─â au avut loc. ├Äntr-unul mai pu╚Ťin bun, urma╚Öii no╚Ötri au s─â le analizeze ╚Öi peste 70 de ani.

Teodor Ti╚Ť─â este gazda podcast-ului ├Än Centru pe care ├«l pute╚Ťi asculta pe oricare dintre platformele de distribu╚Ťie (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Experien┼úa unui turist ├«n Cluj: ÔÇ×Nu pare din Rom├ónia. Arat─â ├«ntr-un fel... ÔÇť
Un turist a relatat impresiile sale dup─â ce a vizitat Clujul ┼či spune c─â ora┼čul arat─â diferit de alte localit─â┼úi din Rom├ónia. Turistul a f─âcut mai multe remarci ┼či a explicat ce l-a impresionat.
image
METEO Vin furtuni violente. Ce zone vor fi afectate, când scăpăm de valul tropical
De┼či temperaturile scad u┼čor, c─âldura extrem─â face ravagii ├«n Rom├ónia. Dup─â valul de aer tropical, meteorologii anun┼ú─â furtuni violente.
image
Reac┼úia nea┼čteptat─â a doi ┼čoferi ucraineni ├«n fa┼úa unui rom├ón. ÔÇ×Mi s-a f─âcut pielea de g─âin─â, n-am ┼čtiut ce s─â r─âspundÔÇť
Un ┼čofer rom├ón a povestit cum a decurs ├«nt├ólnirea nea┼čteptat─â cu doi ucraineni la Berlin, ├«ntr-o parcare. Cei doi au avut o reac┼úie emo┼úionant─â atunci c├ónd au aflat c─â au ├«n fa┼ú─â un rom├ón.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.