De la Ialta la Geneva

Publicat în Dilema Veche nr. 927 din 13 – 19 ianuarie 2022
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Șapte ore au discutat la Geneva reprezentanții Rusiei și Statelor Unite fără să găsească vreo soluție la criza ucraineană. Vestea bună, dacă există una, a fost, potrivit relatărilor, faptul că tonul discuției a fost mai degrabă unul civilizat, aproape business, iar întîlnirea nu s-a terminat cu cele două părți acuzîndu-se de rea-voință. Seria de întîlniri între ruși și americani urma să continue la Bruxelles la summit-ul NATO-Rusia și apoi la Viena, cu ocazia reuniunii Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa. 

Rușii sperau să obțină din partea americanilor o promisiune fermă că NATO nu se va extinde în fostul spațiu sovietic, așa cum se angajase cu ani în urmă cu ocazia unei reuniuni ce a avut loc la București. Atunci, pentru Ucraina și Georgia se deschisese calea aderării la organizația nord-atlantică, fără însă a exista un calendar ferm.

Răspunsul Washington-ului a venit chiar înainte de debutul întîlnirii și a fost exprimat pe mai multe voci: Rusia nu va avea nici un cuvînt de spus în această chestiune care ține exclusiv de deciziile suverane ale actorilor implicați direct. Altfel spus, chestiunea unei posibile aderări a Ucrainei la NATO privește exclusiv Ucraina și NATO. Rușii ar mai dori să aibă un cuvînt de spus și în legătură cu mișcările de trupe și armament pe teritoriul Europei de Est în statele care sînt deja membre ale Alianței (inclusiv România). Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a explicat că acceptarea unei solicitări de acest fel ar transforma statele din Est în membri de mîna a doua, variantă care este exclusă din start. 

NATO acceptase în 1997 să nu instaleze permanent trupe în statele din fostul bloc comunist care se pregăteau de aderare, însă această poziție a fost abandonată după invazia Crimeei în 2014. Kremlinul acuză adesea alianța nord-atlantică că nu s-a ținut de cuvînt, dar ignoră senin o altă înțelegere, semnată în 1994 la Budapesta, prin care se angaja ferm să respecte integritatea teritorială a Ucrainei. Cît a valorat cuvîntul Rusiei se poate evalua zilnic în Donețk, Luhansk, Crimeea și în numărul de soldați ruși masați la granițele Ucrainei. 

Pentru est-europeni, întîlniri ca aceea de la Geneva pot evoca amintiri dureroase. Efectele conferinței de la Ialta din 1945 sînt încă vii în conștiințele acestor popoare și probabil așa vor rămîne pentru multă vreme. De aceea e aproape stranie liniștea care domnește în capitalele din Est. Se poate presupune că se așteaptă rezultatele discuțiilor și eventualelor negocieri, iar asigurările oferite de Washington sînt considerate suficiente. E adevărat că dinspre mediile politice americane nu a sosit nici un fel de semnal că există vreo intenție de a ceda în fața solicitărilor rusești. Iar, de cînd la Casa Albă nu mai este un specialist în „arta negocierii”, riscul unor surprize a scăzut semnificativ.

Pe de altă parte e greu să nu remarci cum cele mai importante discuții despre securitatea europeană din ultimii ani au debutat fără prezența europenilor la masă. Sigur, explicații pot exista – guvernul german de-abia se instalează, Franța e mult prea ocupată cu campania pentru alegerile prezidențiale, iar despre Uniunea Europeană se spune adesea că este un gigant economic și un pitic politic. Și nu fără temei. Nu a trecut nici un an de zile de la dezastruoasa și umilitoarea vizită a lui Josep Borell la Moscova, ocazie cu care șeful diplomației europene a fost ridiculizat de gazde în văzul întregii lumi. Acum Borell dă asigurări că americanii și rușii nu vor ajunge la nici o înțelegere fără participarea Uniunii Europene. Greu de luat în serios. 

Pînă acum, în chestiuni care țin de securitate, UE se mulțumește cu umbrela americană, reconfirmată cumva de implicarea Washington-ului în favoarea Ucrainei. Există, evident, și fanteziile recurente legate de crearea unei armate europene, dar astea rămîn apanajul președinților francezi pe care îi mai apucă din cînd în cînd accese de antimericanism. Dacă ar fi să parafrazăm o butadă celebră, răspunsul la întrebarea „Cîte tancuri are UE?“ este „Zero“.

La Geneva, Rusia a spus că nu intenționează să atace Ucraina, însă mandatul lui Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe, este mai degrabă unul exploratoriu. Totuși, spune Riabkov, nu ar trebui subestimate riscurile ce decurg din actualele tensiuni. Ce înseamnă asta? Nimeni nu știe. 

Cert este că, în timp ce discută pacea, americanii iau în calcul și reversul medaliei. Deja administrația de la Washington a spus în mai multe rînduri că sancțiunile la care se expune Rusia dacă decide să intre și mai mult în Ucraina depășesc semnificativ nivelul celor impuse după anexarea Crimeei. Ce ar putea urma după aceea? Din nou, nimeni nu știe.

Însă, mai mult decît problema unui eventual război la granițele Ucrainei, ca europeni și, mai ales, ca est-europeni, ar trebui probabil să ne preocupe costul evitării lui. Cel puțin pînă la această oră sînt motive de optimism. De asta discuțiile de zilele acestea sînt esențiale. Într-un scenariu ideal, ele nu vor schimba nimic din aranjamentele actuale și vom uita  în scurt timp că au avut loc. Într-unul mai puțin bun, urmașii noștri au să le analizeze și peste 70 de ani.

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Adolf Hitler shutterstock 252139258 jpg
Cum arăta bolidul de lux preferat al lui Hitler. Mareșalul Antonescu mai avea o mașina identică
O bună parte a celor mai faimoase mărci de autoturisme din Europa s-au dezvoltat cu sprijinul Partidului Nazist. Hitler era pasionat de mașini și investea sume uriașe în automobile performante, dar și în prototipuri. Pentru producerea acestora a fost folosită și munca prizonierilor din lagăre.
GOTLAND2 jpg
Statele Unite își întăresc prezența în nordul Europei, în contextul amenințării ruse. Insula suedeza Gotland, piesă-cheie în noua strategie NATO
În zori, pe insula suedeză Gotland, la doar 300 de kilometri de exclava rusă Kaliningrad, un pluton de pușcași marini americani a executat recent o simulare de atac cu rachete, trimițând proiectile inerte în apele Mării Baltice.
Podul peste Some;, din Satu Mare  Foto Primăria municipiului Satu Mare Facebook (14) jpg
Cel mai spectaculos pod din nord-vestul României, finalizat la Satu Mare. Ce nume poartă podul hobanat
Cel mai spectaculos pod rutier construit în ultimii ani în nord-vestul României va fi inaugurat la Satu Mare. Podul hobanat construit peste râul Someș are o lungime de aproape 400 de metri și a fost finalizat după patru ani de lucrări.
Cluj Napoca, foto Shutterstock jpg
Oraș din România, pe harta turistică a Europei. E o destinație din ce în ce mai populară, mai ales în rândul vecinilor europeni
Clujul se afirmă tot mai puternic ca o destinație turistică de top în România și în Europa Centrală, atrăgând un număr în creștere de vizitatori din țară, dar mai ales din străinătate.
bulgaria euro
Bulgarii adoptă euro, România rămâne pe loc. „Corupția și controlul politic frânează aderarea”, cred românii
Știrea privind posibilitatea ca Bulgaria să adere, din 1 ianuarie 2026, la zona euro a fost intens comentată de români. De ce România a rămas în urmă, de ce se teme populația din țara vecină și de ce nu vor politicienii români să intrăm în zona euro sunt câteva dintre aspectele discutate.
bani jpg
Ce sumă de bani cash este recomandat să ai acasă pentru situații de urgență? Cheltuielile esențiale de luat în calcul
Pe fondul instabilității economice, al problemelor tehnice din sistemele bancare sau al evenimentelor neprevăzute – de la pene de curent la dezastre naturale – apare firesc întrebarea: cât de mulți bani ar trebui să avem cash în casă pentru situații de urgență?
Cluj Napoca  Foto Primăria Cluj Napoca Facebook 1 jpg
Cluj-Napoca vs Timișoara: Rivalitatea urbană care a aprins internetul
Aflate la peste 300 de kilometri distanță, Cluj-Napoca și Timișoara atrag anual zeci de mii de studenți și sunt considerate două dintre cele mai importante centre universitare din România. Sunt frecvent comparate de tinerii care vor să înceapă aici o nouă viață.
Ziua Copilului în București Foto GOKID
1 Iunie 2025. Top aventuri pentru copii în București și împrejurimi: magie, iluzii, căluți și tramvaie de poveste
1 Iunie 2025 în București: cele mai frumoase activități și evenimente pentru copii, de la magie și ateliere, la aventuri în aer liber și spectacole!
bucatarie jpg
Care este distanța recomandată între frigider și perete? Cum să-l poziționezi pentru evitarea supraîncălzirii și reducerea consumului de energie
Poziționarea corectă a frigiderului în bucătărie nu este doar o chestiune de estetică, ci un aspect esențial pentru funcționarea eficientă și sigură a aparatului.