De la euro şi Erasmus la armata europeană

Publicat în Dilema Veche nr. 717 din 16-22 noiembrie 2017
Aţi uitat de Mediterana? N ar trebui! jpeg

Știrea seacă sună așa: miniștrii de Externe și ai Apărării din 23 de țări ale UE, inclusiv din partea României, au semnat luni la Bruxelles notificarea comună asupra Cooperării Structurate Permanente (PESCO) și au înmînat-o Înaltului Reprezentant al UE și Consiliului.

Parcă am mai auzit de multe ori despre asta – într-adevăr, statele membre au tot încercat, de-a lungul anilor, să coaguleze o structură proprie de apărare – de la Comunitatea Europeană a Apărării din zorii anilor 1950, la Uniunea Europei Occidentale, căreia i s-a pus capăt în 2011.

Apărarea europeană a părut mereu un proiect vizionar, dacă nu cumva mult prea vizionar – pe de o parte, statele suverane au fost mereu reticente în a pune în comun resurse strategice, pe de altă parte, majoritatea statelor membre făceau parte deja din NATO și, legat de aceasta, țările nonmembre ale unei alianțe militare țineau prea mult la statutul lor nealiniat. O agregare părea, așadar, de domeniul fantasticului.

Nimic nu ar fi schimbat această situa-ție fără stimulii externi apăruți în ultimii ani. Unul se numește Rusia – mai exact, politica tot mai agresivă a Kremlinului. Dacă agresiunea din 2008 asupra Georgiei a fost văzută mai degrabă ca o răfuială locală, departe de preocupările imediate de pe continentul european, percepția generală s-a schimbat dramatic odată cu conflictul din estul Ucrainei și cu anexarea Crimeei.

Un alt stimul se numește Donald Trump. Posibilele legături ale apropiaților săi cu Rusia și ingerințele rusești în alegerile prezidențiale americane au ridicat deja multe suspiciuni în rîndul aliaților europeni. În plus, încă din campania electorală, Donald Trump a pus relația transatlantică în termeni de business, mult prea mult pentru gusturile multor europeni (plătești – primești securitate). Pur și simplu, Statele Unite nu mai par aliatul previzibil de dinainte de era Trump.

Adăugați la acestea incertitudinile post-Brexit, dar odată cu plecarea Marii Britanii și dispariția principalului opozant al proiectului. Apoi, amenințarea teroristă, criza migrației. Să nu uităm nici ascensiunea extremei drepte, susținută atît dinspre structurile de propagandă ale Kremlinului, cît și dinspre grupurile ultraconservatoare americane (poate viitorul ne va arăta dacă acestea acționează independent sau coordonat).

Singură în fața atîtor amenințări, dintre care multe amintesc de întunecata perioadă a anilor 1930, Europa s-a văzut obligată să strîngă rîndurile. Experiența istorică obligă la aceasta.

Nimic nou, pînă la urmă. Criza euro a avut un efect similar. Fără seismul financiar-bancar, statele membre n-ar fi acceptat nici în ruptul capului un sistem comun de control asupra bugetelor, de exemplu. Sau o uniune bancară. Ca să nu mai vorbim de uniunea fiscală. Europenii au nevoie de crize majore pentru a lua decizii majore. O fi bine sau nu, dar așa funcționează Europa.

Constituirea unei formule de apărare europeană a ridicat mereu întrebări legate de trăinicia relației transatlantice. Nu cumva europenii tind să se îndepărteze de America, nu cumva tind ei devină „prea“ autonomi? Pînă la apariția lui Donald Trump și la conturarea tot mai clară a amenințării rusești, întrebarea aceasta bloca orice inițiativă strategică europeană – membrii din Răsărit erau cu mult prea suspicioși, dată fiind experiența lor istorică încă vie, care-i face, în general, mai „atlantiști“ decît colegii occidentali. Apărarea europeană părea mai degrabă o punte către Rusia, pe care aliații occidentali păreau s-o arunce peste capul esticilor. Toate aceste temeri nu mai sînt azi de actualitate, în contextul noilor provocări, atît rusești, cît și americane.

Așa se face că Apărarea Europeană Permanentă cuprinde azi 19 țări membre NATO (toate statele ex-comuniste sînt acolo!), dar și patru care nu fac parte din Alianța Nord-Atlantică. Și tocmai prezența lor dă o dimensiune cu totul nouă și aparte acestui proiect. Vorbim despre Austria, Cipru, Finlanda și Suedia.

Departe de a diviza „frontul“ occidental, apărarea europeană îi aduce pe „neutri“ mai aproape de structura strategică euro-atlantică.

Că așa este o arată declarația de luni a secretarului general al Alianței, Jens Stoltenberg. Acesta a declarat că vede în PESCO o modalitate de consolidare a pilonului european în cadrul NATO și, foarte important, că „aliații non-UE sînt vitali pentru securitatea europeană“.

Despre felul în care statele partenere vor dezvolta în comun capabilităţi de apărare, despre investițiile comune sau despre viitoarele misiuni se va vorbi mult în perioada următoare.

Dar dincolo de aspectele tehnice, să nu uităm de dimensiunea identitară pe care o conferă un astfel de proiect. În definitiv, o forță militară contribuie la forjarea unei identități europene alături de moneda comună, de libera circulație sau de schimburile de studenți din programul Erasmus.

Toate acestea îl fac pe cetățeanul european să se simtă „mai acasă“ în orice colț ai Uniunii. 

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Furtuni cu grindină și vânt puternic în mai multe zone din țară. La Tulcea, ISU a emis mesaje RO-ALERT VIDEO
ISU Delta Tulcea a emis un mesaj RO-Alert pentru atenționarea locuitorilor, din Tulcea, Nufărul, Murighiol, Sarichioi, Babadag, Kogălniceanu, Frecăței, Somova și toate localitățile din Deltă Dunării.
image
Se află omenirea în pragul celui de-al Treilea Război Mondial? Ce spun specialiștii
Preocupările legate de izbucnirea unui al Treilea Război Mondial sunt crescânde, având în vedere recentele evenimente petrecute în Orientul Mijlociu, dar și situația din Ucraina.
image
Cum a fost aleasă Dobrogea ca loc de construcție al Centralei nucleare. Proiectul demarat de Nicolae Ceaușescu și inaugurat de Ion Iliescu VIDEO
Specialiștii au identificat și studiat mai mult de 120 de posibile amplasamente pentru centrală şi au fost luate în calcul mai multe bazine: Dunărea, Vişeul de Sus, Someşul Cald, Crişul Negru, Mureşul, Oltul, Siretul, Suceava, Moldova, Prutul Superior. În cele din urmă, a fost aleasă Dobrogea.

HIstoria.ro

image
Femeile din viața lui Lucrețiu Pătrășcanu
Lucrețiu Pătrășcanu a fost un personaj al deceniilor 4 și 5, controversat în timpul vieții, cat și după asasinarea sa în 1954.
image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.