De la Dl Goe citire

Publicat în Dilema Veche nr. 919 din 18 – 24 noiembrie 2021
Iconofobie jpeg

Am recitit deunăzi o conferinţă a lui G. Călinescu, ţinută, prin anii ʼ50, la o sesiune festivă (dedicată lui I.L. Caragiale), în cadrul Academiei Republicii Populare Româ(î)ne. Discursul respectiv se ocupă, evident, de autorul Scrisorii pierdute („omul şi opera”) şi, deşi se bazează pe texte călinesciene interbelice, are cîteva „intruziuni” ideologice dictate de spiritul revoluţionar al epocii. M-a interesat în mod deosebit evaluarea – cum să-i spun? – critico-sociologică făcută de către vorbitorul academic dlui Goe, evaluare cuprinsă în parametrii culturali ai timpului. Iată, pe scurt, conţinutul ei: „Care este protagonistul prim din opera lui Caragiale, simbolul structurii şi mentalităţii de clasă a societăţii burghezo-moşiereşti? Nu preget a răspunde: Dl Goe, care precum ştiţi e un copil fiziceşte drăgălaş. Dl Goe a rămas o dată repetent, ceea ce din punctul nostru de vedere este un accident foarte serios, periclitînd calitatea pregătirii profesionale şi deci a capacităţii productive a individului matur. Părinţii, oameni ai muncii, ar face uz de toată puterea lor de persuasiune, ajutînd şcoala să îndrepte copilul. Din contră, mamiţica a promis tînărului Goe să-l ducă la Bucureşti de 10 mai ca să nu mai rămîie repetent. De tată, mare proprietar fără îndoială şi om cu influenţă politică în provincie, nu se aminteşte. Acesta se dezinteresează de efortul cerebral, fără utilitate în clasa lui”.

Tipologii caragialiene similare devin, în opinia criticului, Ionel Popescu (fiu de mare agricultor), Artur Ionescu (viţă de „apropritar” şi politician) sau Ovidiu Georgescu (progenitura lui Madam Caliopi). Pentru bogătaşi (şi, cu precădere, pentru copiii lor), educaţia implică un efort supraomenesc, traumatizant tocmai prin inutilitatea sa funciară. Ei preferă oricînd să dea un ban pe diploma universitară (obligatoriu de avocatură, deoarece în lege stă atît puterea financiară, cît şi cea politică – indispensabile celor din clasa „super-pusă”), evitînd chinurile intelectuale de accedere la ea pe cale naturală. Cel puţin aşa crede Călinescu, în linia metodologică sugerată de însuşi Caragiale. Dramaturgul spunea, de altfel, pe şleau, în 1907: „Şcoalele sînt mai mult fabrici de funcţionari, de salariaţi şi de avocaţi – o pletoră de semidocţi, fără caractere, fără omenie, adevăraţi cavaleri de industrie intelectuală, cărora le trebuiesc numaidecît onoruri cît de multe, fără nici un merit, şi cîştig cît de mare, fără multă osteneală. Aceste fabrici alimentează oligarhia ce stăpîneşte exclusiv ţara românească”. Concluzie practic imposibil de evitat: bogăţia şi puterea se folosesc de finalitatea socială a educaţiei ca de un instrument mărunt al validării, dispreţuind procesualitatea ei ca atare.

Dacă trecem peste clişeele proletcultiste ale lui Călinescu (dintre care cel mai hazliu mi se pare legătura stabilită între repetenţie şi capacitatea productivă a individului, deși cred că nici ipoteza ironiei implicite a marelui Aristarc nu se poate exclude aici complet), trebuie să recunoaştem, în analiza de mai sus, un sîmbure de adevăr. Nu numai literatura, ci şi realitatea ne confruntă cu spectacolul – uneori grotesc, alteori melodramatic – al incompatibilităţii (aproape) fundamentale dintre chiverniseală şi studiu. „Băiatul de bani gata” este mai curînd o victimă decît un personaj negativ. Lui i se întrerupe brutal un circuit natural firesc, anihilîndu-i-se  astfel voinţa. După Platon (prin vocea lui Socrate), omul devine activ social cu ajutorul thymos-ului, o dimensiune suficient de obscură a psihicului nostru care ne face să căutăm, obstinaţi, recunoaşterea. „Recunoașterea” așa-zicînd „bună” e doar cea izvorîtă din educație. „Băiatul de bani gata”, needucat și needucabil, are o verigă lipsă la nivelul constituţiei sufleteşti. Thymos-ul lui nu se mulează pe o finalitate anume, întrucît „recunoaşterea” sa în sistem capătă contur, de la debut, prin contribuţia excesivă a generaţiei anterioare. Însăşi ideea de evoluţie pare suspendată în cazul de faţă, pierzîndu-şi semnificaţia.

În sfîrşit, dacă dl Goe ori Ionel Popescu caută, ultimativ, o recunoaştere socială în acea diplomă de avocatură (cumpărată) – aşa cum sugera Caragiale –, ei o fac în virtutea unei necesităţi formale a funcţionării sociale şi nu ca urmare a impulsului interior de autovalidare. Avem aici, indiscutabil, un simptom al lumilor consumeriste care, obosite de exerciţiul covîrşitor al acumulării, au ajuns să creeze promoţii întregi de indivizi lipsiţi de thymos (isothymotici, cum îi numea, inspirat, Fukuyama în urmă cu 30 de ani). Ei au invadat şcolile şi mai apoi universităţile, coborînd simţitor standardele educaţionale. Iar problema nu este prezenţa „isothymoticului” în universul educaţional, ci adaptarea (urgentă) a programelor de învăţămînt la necesităţile intelectuale ale acestui domn Goe imperturbabil, multiplicat ad infinitum, asemenea componenţilor teribilei civilizaţii Borg din Star Trek. Asta ne face, cu adevărat, praf.

Codrin Liviu Cuțitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: Omul multiplu, Editura Junimea, 2021.

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.