De la ce i se trage lui Ionuţ Popescu?

Publicat în Dilema Veche nr. 84 din 25 Aug 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Există mai multe răspunsuri care s-au vehiculat în presă. De la conflictul cu premierul Tăriceanu pe marginea tractoarelor. În acest caz, înlocuirea sa este o decizie politică banală. Chiar dacă Popescu are dreptate în principiu, nu îi poţi cere lui Tăriceanu să menţină un ministru cu care nu poate cădea de acord asupra cheltuirii a 100 miliarde de lei. Pentru bîlbele sale legate de creşterea TVA? Din nou, înlocuirea ar fi o decizie politică banală. Deşi problema creşterii TVA nu se rezolvă prin plecarea lui Popescu din minister, pentru că nu a fost ideea lui şi nu el era factorul care făcea presiuni, ci FMI. Din cauza cotei unice? Nu a fost ideea sa, ci proiectul politic al întregii Alianţe şi nu i se poate reproşa, aşa cum nici meritele nu îi revin în principal lui. Cota unică a fost o politică bună, dovadă că veniturile bugetare au crescut şi noul guvern a funcţionat pe un deficit bugetar programat de doar 0,7% (comparativ cu 1,5 în 2004) în condiţiile în care şi impozitul pe salarii şi cel pe profit au fost scăzute. Cifra de 0,7% deficit a fost modificată de inundaţii şi dusă la 1%, deşi în acest caz pare că nu ştie stînga ce face dreapta: Ionuţ Popescu vorbeşte nici mai mult, nici mai puţin, decît despre un excedent bugetar de 0,4%. Este greşită impresia generală că se doreşte creşterea TVA pentru a acoperi aşa-zisa gaură făcută de cota unică. FMI insistă pe TVA pentru a domoli consumul şi a calma deficitul de cont curent (problema este creşterea consumului privat, nu deficitul public). I se poate reproşa lui Ionuţ Popescu modalitatea de a comunica pe marginea politicilor sale. Cifrele bune privitoare la deficitul bugetar au fost date de Guvern către presă abia după ce Tăriceanu s-a întîlnit cu un grup de economişti şi aceştia i-au atras atenţia asupra lor. Existau, deci, motive de nemulţumire legitimă a premierului faţă de Ionuţ Popescu. Aşa cum existau şi motive să fie considerat un ministru bun, oricum, mai bun decît apropiaţi ai şefului de la Palatul Victoria, cum ar fi Aleodor Frîncu, şeful cancelariei, acuzat recent de PD şi de preşedintele Băsescu că ar fi ministrul ce a promovat o ordonanţă dubioasă în Guvern (scandalul a rămas în coadă de peşte). De altfel, se pare că însuşi Ionuţ Popescu ameninţa, în ultima vreme, cu demisia, pentru că Tăriceanu tergiversa decizia privitoare la TVA. Dar în bilanţurile privitoare la activitatea sa în fruntea ministerului, prezentate de presă în aceste zile, lipseşte poate cea mai importantă realizare: politica dură faţă de evazionişti şi o încercare serioasă de a impune echitatea fiscală. Mai simplu spus, toată lumea să îşi plătească impozitele. A făcut un cuplu bun cu Sebastian Bodu, şeful Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Doar în primele şase luni ale anului au fost aduse în plus la buget 12.000 miliarde lei vechi. Controalele severe în domenii-cheie ca alcoolul, tutunul, ameninţarea unor bastioane ale mafiotismului afişat, cum este fotbalul, încercarea de a face lumină în situaţia datoriilor trusturilor de presă, toate astea au reprezentat încercări benefice ale statului de a recupera terenul pierdut încă de la începutul tranziţiei. Această curăţenie este vitală pentru crearea unui mediu de afaceri sănătos, în care regula este una pentru toţi. Acumularea arieratelor nu numai că lipsea bugetul de fonduri importante, dar crea şi un mediu de afaceri ostil, în care unii erau avantajaţi prin aceste subvenţii mascate (te descurci mai bine faţă de concurenţă, dacă nu îţi plăteşti impozitele ani întregi). De fapt, toate guvernele tranziţiei şi-au rupt dinţii în problema datoriilor către stat. De obicei, datornicii cronici sînt fie întreprinderi de stat, bombe sociale greu de executat silit, fie afacerişti privaţi bine conectaţi politic, care pot interveni cînd un oficial public se interesează de afacerile lor. Într-un interviu recent din Adevărul, Ionuţ Popescu făcea referire la telefoanele primite de la colegi politicieni, rugîndu-l să fie înţelegător faţă de diverşi evazionişti. În condiţiile în care premierul Tăriceanu nu formulează un răspuns clar la întrebarea din titlu, putem rămîne cu o îndoială legitimă: nu cumva i s-a tras tocmai de la politica dură faţă de evaziune? Poate că amicii politici au fost mai puternici. În chiar ziua remanierii, Popescu a dat o declaraţie pentru Evenimentul zilei în care afirmă: "Ce pot să zic eu este că nu am cooperat atunci cînd mi s-au sugerat anumite lucruri. Întrebarea este dacă cei care au sugerat acele lucruri au fost cei care au susţinut schimbarea mea". Tăriceanu şi PNL sînt obligaţi, cel puţin, să se angajaze că vor continua politica dură dusă pînă acum de Ministerul de Finanţe împotriva evaziunii. Înlocuitorul lui Ionuţ Popescu este oricum un personaj mai degrabă obscur şi nu îl prea văd în stare să refuze telefoanele care curg. Vorba fostului ministru, întrebarea este dacă au cîştigat cei de la celălalt capăt la firului.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

nicusor dan png
Prețul gigacaloriei în București, neschimbat în această iarnă. Nicușor Dan: „Vom păstra aceşti 350 de lei“. Ce spune edilul despre investiții
În București, costul gigacaloriei rămâne neschimbat. Cetățenii vor plăti prețul cei mai mic din România, a anunțat primarul Capitalei, Nicușor Dan. În același timp, municipalitatea a tăiat din investiţii din cauza lipsei banilor.
Volodimir Zelenski FOTO Profimedia
Zelenski anunță progrese "puternice" ale forțelor armate ucrainene în sudul țării
Volodimir Zelenski a transmis, în timpul discursului său de marți seară, că a revendicat marți progrese rapide și puternice ale armatei ucrainene în sud. Președintele ucrainean a anunțat că a rceuperat zeci de localități de la ruși.
toamna copaci frunze galbene shutterstock
Vremea se încălzește, dar nu scăpăm de ploi și brumă. Unde se anunță cele mai ridicate temperaturi
Vremea se încălzește ușor, însă de ploi slabe și brumă nu scăpăm. După frigul neobișnuit, meterologii anunță joi, 6 octombrie, maxime de 25 grade Celsius în sud-estul țării.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.