De dat sau de luat?

Publicat în Dilema Veche nr. 592 din 18-24 iunie 2015
Din amintirile unui cobai jpeg

Mă încadrez, pesemne, la categoria „profesor de modă din ce în ce mai veche“. Nu chiar „veche“. Dar dinamică, evolutivă – sau, după caz, involutivă. Consider, de pildă, că cea mai concludentă formă de evaluare rămîne examinarea orală. La examenele scrise se mai trage cu ochiul, se mai driblează cuvîntul printre subiecte. La referate nu ştii niciodată cine ce a făcut şi, de cînd cu net-ul, cultura populară, anonimă şi colectivă, pare să-şi fi reintrat pe deplin în drepturi. Proiectele şi portofoliile sînt imposibil de gestionat la un curs cu vreo 150 de studenţi. Examenul oral îţi dă posibilitatea să afli şi cît a învăţat studentul, şi ce-a înţeles din ce-a învăţat, şi ce conexiuni e capabil să facă, şi cum reuşeşte să-şi adune gîndurile şi multe altele. Sau poate mi se pare? 

Predau de mai mulţi ani, la cursul de bază, literatura română de pe la mijlocul secolului al XIX-lea, paşoptiştii şi postpaşoptiştii, de pe la Asachi şi Heliade pînă pe la Odobescu şi Hasdeu. Fiziologiile, meditaţiile, nuvelele lacrimogene, jurnalele de călătorie, romanele de mistere, poemele eroice, vodevilurile, dramele istorice în versuri, pastelurile, imnurile şi odele, scrisorile „la un amic“ şi toate cele nu prea îndeamnă să smulgi din raftul bibliotecii, în nişte clipe de răgaz, vreun volum de Bolintineanu, de Alecsandri sau de Bujoreanu. E o literatură care şi-a pierdut „vechimea“ ce poate stîrni, la o adică, puseuri bibliofile – vreun Cantemir, nişte cronicari… – fără să-şi fi cîştigat încă modernitatea, pentru care, altminteri, se străduieşte din greu. Nu mai e nici de „atunci“, nici nu e deja de „acum“. Din „veche“ a devenit, vai, vetustă! Deşi, încerc să-mi conving studenţii, dacă te uiţi la ea mai îndeaproape, descoperi o sumedenie de lucruri interesante despre mentalul românesc, de ieri ca şi de azi. 

Dar cine mai e dispus să-şi coboare privirea în măruntaiele textelor? Mai greu pentru studenţii noştri oricum grăbiţi, alergaţi trei ani de zile prin dubla specializare filologică, cu un noian de ore de curs şi un purcoi de examene, la care se mai adaugă şi job-ul prestat în paralel, ca să-şi poată plăti camera la cămin. An de an a trebuit să-mi măsor bibliografia şi să o consider, în final, nerealistă, în ciuda dichiselilor operate din foarfece în anul precedent. 

În final, într-o tentativă de a împăca şi capra şi varza, şi lipsa cronică de apetit sau de disponibilitate pentru lectură şi puzzle-ul literar al perioadei, am compus un soi de bibliografie etajată: lecturi

şi

Primele: condiţia de absolvire şi materialul de utilizat în croiala subiectului 1 de la oral. Numai texte primare, la care am ajuns, la un moment dat, să socotesc numărul total de pagini şi numărul de ore necesare pentru parcurgerea lor. Cu o viteză medie de 40 pag./oră, am ajuns la concluzia că, pe parcursul semestrului, ar fi nevoie cam de 15 minute de citit pe zi. Pentru unul dintre cele două cursuri fundamentale la română, am zis eu, nu e exagerat.

sînt menite să amplifice evantaiul sever amputat de lecturi, în funcţie de preferinţe. În plus, le dau studenţilor şansa de a compensa o tragere ghinionistă la subiectul prim. Au doar trei de pregătit, cîte unul pentru proză, pentru poezie şi pentru dramaturgie.

trimit la scrieri de critică şi de istorie literară, pentru aspiranţii la note de top. 

Am experimentat sistemul ăsta cînd predam la teologie-litere, o dublă specializare care între timp s-a desfiinţat. Prima tranşă s-a soldat cu un dezastru. Picaţi: circa 80%. Şefa de an mi-a spus, în final, că nu am milă creştinească. M-am simţit nevoit să-i explic că eu sînt responsabil doar de dreptatea pămîntească. De restul se ocupă cineva de mai sus.

Spre surpriza mea, în anii următori sistemul a început să funcţioneze. E bine cînd îţi merge numele de zbanghiu, cu condiţia să ceri de la alţii ceva raţional şi corect. Însă nu am uitat, de atunci pînă azi, ca la fiecare început de curs, cînd le explic studenţilor ce aştept de la ei şi le prezint mirobolanta mea bibliografie etajată, să îi somez, mai în glumă, mai în serios, să meargă la DEX şi să caute ce înseamnă „obligatoriu“, „opţional“ şi „facultativ“. 

Nu-i incriminez pe tineri pentru delict de ignoranţă. Au învăţat şi ei ce i-au învăţat mai-marii. Pentru că jongleriile cu noţiunile regulatoare, pentru definirea cărora alţii poartă bătălii la baionetă, stau în firea societăţii româneşti. 

Opţionalitatea a fost endemic decuplată în învăţămîntul românesc de la ideea de obligativitate:

Ca şi de cea de oportunitate:

Pare imposibil de dezrădăcinat din sistemul nostru educaţional concepţia potrivit căreia un curs opţional, fie la şcoală, fie la universitate, este de rang inferior, atît ca nivel de pregătire, cît şi ca exigenţe de absolvire, faţă de unul obligatoriu. Ar trebui, cred, să fie exact pe dos. Alegerea reprezintă o responsabilizare, atît în ce-l priveşte pe alegător, cît şi pe ofertant. În practică însă, opţionalele devin cel mai adesea umpluturi de normă, prestidigitaţii menite să rezolve încurcături de personal. 

În reforma din vremea lui Andrei Marga, de pildă, şcolii i se dădea posibilitatea de a gestiona o marjă mult mai largă de opţionalitate decît anterior. Un lucru bun, mi-am spus. Dă elevilor posibilitatea de a-şi asuma într-un grad mai ridicat parcursul de formare, pe de o parte, iar profesorilor prilejul de a-şi extinde aria de interes profesional dincolo de cadrul birocratic al cursurilor obligatorii. La reforma reformei iniţiate de Ecaterina Andronescu s-a tăiat coada pisicii, pe motiv că opţionalitatea e o fandoseală pentru elevi plezirişti şi profesori franctirori. 

Din marea polemică naţională despre orele de religie a rezultat că bătălia se purta pe tema colii A4 prin care părinţii ar fi trebuit să-şi exprime fie acordul, fie dezacordul pentru frecventarea acestora de către copiii lor. Asta arată, o dată în plus, nivelul de conştientizare a noţiunilor regulatoare care ar trebui să asigure buna funcţionare a societăţii româneşti. 

Probabil că nivelul cel mai eclatant al confuziei a fost atins în 2000, cînd, în urma unor modificări ale Legii educaţiei trecute prin Parlament în unanimitate pe căldură mare, s-a reinstaurat învăţămîntul obligatoriu de 10 clase, cu liceu în două trepte, exact ca pe vremea regretatului dictator. Presa vremii, bine fezandată de Guvernul Năstase, a aplaudat atunci la unison iniţiativa ministerului, de a fi dat bieţilor copii şansa de a-şi prelungi şcolarizarea. Pentru că, la noi, se pare că între ce primeşti şi ce ţi se cere nu e nici o deosebire. Iar că acum, de pe urma mărinimiei Guvernului de anţărţ, am ajuns iarăşi în top la abandonul şcolar, ce mai contează? 

Nu m-aş mira dacă, la un moment dat, chiar şi ANAF-ul ar începe să ne explice că un nou bir e o nouă şansă. Pentru noi, desigur. Pentru România. Pentru toţi. 

Liviu Papadima este profesor de literatură română la Facultatea de Litere, prorector la Universitatea Bucureşti; coautor al manualelor de limba şi literatura română pentru liceu, apărute la Humanitas Educaţional. A coordonat mai multe volume apărute la Editura Arthur. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

pescobar si lavinia jpg
Mitică Dragomir a dezvăluit cât s-a dat în plic la nunta lui Pescobar! 460 de invitați și cheltuieli colosale pentru flori și muzică
Paul Nicolau, cunoscut drept Pescobar, și-a unit destinele cu Lavinia în cadrul unei nunți fastuoase, organizate în weekendul trecut. Aproape 500 de invitați au participat la evenimentul care a presupus cheltuieli impresionante, de la decorurile florale până la artiștii care au întreținut atmosfera.
negocieri de pace geneva jpg
Discreți, dar influenți: cine sunt europenii care încearcă să influențeze negocierile privind Ucraina, la Abu Dhabi
Oficialii europeni nu vor participa direct la negocierile principale desfășurate, marți, 10 noiembrie, în Emiratele Arabe Unite. Vor încerca însă să influențeze discuțiile din afara sălii în care se vor întâlni reprezentanții Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite.
Jude Bellingham si Elliot Anderson, nationala Anglia (EPA) jpg
Reclama cu Jude Bellingham a provocat haos în două mari capitale! Fanele au luat cu asalt străzile
Un fotbalist, un panou publicitar de peste 400 de metri pătrați și sute de oameni care se opresc în mijlocul agitației urbane pentru a-l fotografia. Jude Bellingham a devenit atracția momentului în New York și Londra, după apariția într-o campanie publicitară la lenjerie intimă.
Aer polar - ger - vremea- meteo- frig- inghet- FOTO Shutterstock
Cum va fi vremea în următoarele patru săptămâni: zonele în care predomină ploile
Temperaturile vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă în următoarele patru săptămâni, în cea mai mare parte a țării, în timp ce precipitațiile vor fi excedentare în vest și nord-vest în prima parte a intervalului, potrivit estimărilor publicate de ANM.
Butonul roșu de la Bruxelles png
Marine Le Pen vrea să taie microfonul Bruxelles-ului
Favorita cursei pentru Elysée vrea să returneze politica externă capitalelor. Ținta vizibilă este Serviciul European de Acțiune Externă; ținta reală este puterea Comisiei Europene
image png
Surpriză de proporții la Hollywood. Doi actori celebri au intrat în cursa pentru rolul lui James Bond
Alegerea următorului James Bond devine tot mai imprevizibilă! Nicholas Hoult și Robert Pattinson ar fi intrat în cursa pentru celebrul rol al agentului 007, după ce ar fi participat la probe secrete de filmare.
Negocieri de pace SUA Rusia  Ucraina  Abu Dhabi FOTO EPA EFE jpg
Negocierile de la Abu Dhabi. SUA au discutat cu Rusia garanții pentru Ucraina similare articolelor 4 și 5 ale NATO. Ce așteptări au participanții?
Statele Unite au discutat cu Rusia posibilitatea de a oferi Ucrainei garanții de securitate după război, bazate pe principiile articolelor 4 și 5 din Tratatul Atlanticului de Nord.
Pete Hegseth și Donald Trump FOTO Profimedia
Trump face scut în jurul lui Pete Hegseth în fața procedurii de destituire și îl atacă pe republicanul care cere demiterea. „Un ratat fără scrupule”
Preşedintele Donald Trump a declarat că îl va susţine pe secretarul apărării Pete Hegseth în cazul în care acesta va fi supus procedurii de destituire, afirmând în faţa jurnalistei Kaitlan Collins de la CNN că deputatul republican Thomas Massie, care a depus luni dimineaţă actele de destituire, este
oana zara bogdan medvedi instagram jpg
Cum s-au cunoscut Oana Zara și Bogdan Medvedi de la „Power Couple”. Sunt împreună de 11 ani și s-au logodit în vara aceasta
Oana Zara și Bogdan Medvedi formează unul dintre cuplurile care participă la sezonul 4 al emisiunii „Power Couple”. Actrița și artistul sunt împreună de 11 ani, iar povestea lor de dragoste a început într-un studio de înregistrări.