De ce UE a fost o bună afacere - măcar în 2013

Publicat în Dilema Veche nr. 515 din 24-30 decembrie 2013
Ecourile tragediei jpeg

Şi totuşi, în anul acesta nu am ieşit chiar rău în cadrul Uniunii Europene. Ba, chiar, putem consemna cîteva cîştiguri importante. Mai întîi de toate, România va primi 39,8 miliarde de euro în cadrul bugetului multianual al Uniunii Europene 2014-2020, cu aproximativ 18% mai mult decît în exerciţiul bugetar 2007-2013. Aceasta, în condiţiile în care, pentru prima dată în istoria UE, bugetul total scade cu 3,7% faţă de exerciţiul multianual precedent.

Aranjamentele la care s-a ajuns în cursul negocierilor sînt favorabile României, în mai multe aspecte, cum ar fi deductibilitatea TVA, flexibilitate în transferarea fondurilor nefolosite şi mai ales regula N+3, aplicabilă bugetului 2007-2013. De asemenea, România va beneficia de o rată proprie de cofinanţare de numai 10%, în loc de 15%, cît timp va avea acordul cu Troica. Mai mult: am evitat ceea ce putea fi mai rău în cadrul negocierilor, şi anume legarea viitoarelor alocări bugetare de actualele rate de absorbţie.

Noua Politică Agricolă Comună, adoptată la sfîrşitul acestui an, conţine o serie de avantaje pentru România. În primul rînd, diferenţele dintre alocaţiile primite de vechile state membre şi cele care au intrat în 2004 şi 2007 se reduc semnificativ, deşi nu dispar cu totul. Dar, cel puţin, nici un stat membru nu va primi mai puţin de 75% din media la nivel UE, iar subvenţia la hectar nu va putea scădea sub 60% faţă de media europeană.

De notat că, la momentul aderării, România primea cam 35% din media europeană. Ţara noastră urmează să primească 17,5 miliarde de euro, prin Politica Agricolă Comună, în exerciţiul 2014-2020, faţă de 13 miliarde în actualul ciclu.

Noua politică vine cu reglementări avantajoase pentru tinerii agricultori, care urmează să primească ajutoare sporite cu 25%. Mai sînt prevăzute plăţi directe către fermele de subzistenţă (între 500 şi 1250 de euro pe an). De asemenea, statele membre pot oferi ajutoare suplimentare zonelor rurale cu nivel de dezvoltare foarte scăzut. Se mai prevede acordarea unor rente viagere persoanelor vîrstnice care îşi vor vinde terenurile, în vederea constituirii de exploataţii mai mari.

Ne-am obişnuit să găsim România prin subsolurile clasamentelor europene. Iată însă că uneori lucrurile se schimbă. Potrivit datelor Eurostat corespunzătoare trimestrului III, România a avut cea mai mare creştere economică din întreaga Uniune Europeană. România a marcat o creştere de 4,1%, raportată la perioada corespunzătoare a anului trecut, depăşind Letonia (3,9%), Lituania (2,3%), Polonia (1,7%), Ungaria (1,6%) şi Marea Britanie (1,5%).

România se înscrie astfel în rîndul celor mai dinamice economii europene, în 2013. Iar la creşterea economică din acest an pare să fi contribuit şi ritmul susţinut al absorbţiei fondurilor europene.

În 2012, programele fuseseră presuspendate, ca urmare a unor nereguli descoperite în auditurile pentru anii 2009-2011. Programele au fost, rînd pe rînd, deblocate, ultimele chiar în această toamnă. Chiar şi aşa, potrivit datelor comunicate de Ministerul Fondurilor Europene, România a atras, în luna noiembrie a acestui an, peste 270 de milioane de euro, ca rambursări efective din partea Comisiei Europene.

Astfel, rata de absorbţie pentru fondurile de coeziune a ajuns la 27%. Într-un singur an, România a reuşit să atragă mai mult decît toţi banii europeni intraţi în ţară de la aderare încoace. De la 1 ianuarie 2007, România a atras, prin programele de coeziune, 5 miliarde de euro, din care 2,78 miliarde (aproximativ 2% din PIB) numai în acest an. Şi aceasta, fără a mai pune la socoteală programul de dezvoltare rurală şi plăţile directe pentru fermieri. Contribuţia anuală a României la bugetul UE este puţin peste 1% din PIB.

De ce sînt importante aceste cifre? Nu fiindcă sfîrşitul de an ar trebui să fie prilej pentru raportări triumfaliste. Ci pentru că arată pur şi simplu o realitate: aderarea la Uniunea Europeană reprezintă, într-adevăr, soluţia pentru modernizarea României.

Merită spuse aceste lucruri, într-un moment în care euroscepticismul cîştigă teren, inclusiv în România. Şi ar mai fi ceva de spus, de data aceasta euroscepticilor din vestul Europei: de banii alocaţi României şi, în general, Europei de Est, au beneficiat în egală măsură şi statele net contributoare la bugetul Uniunii. Conform unui studiu polonez, din fiecare euro alocat politicii de coeziune în ţările grupului de la Vişegrad, aproximativ 46 de eurocenţi se întorc către vechile state membre, îndeosebi prin intermediul sistemelor de achiziţii. Pînă la urmă, pe căi indirecte, aproximativ 90 de eurocenţi ajung în Germania – mai arată studiul. Adăugaţi aici deschiderea pieţelor şi investiţiile profitabile făcute de firmele din Europa de Vest, pentru a avea întreaga imagine: pur şi simplu, extinderea Uniunii Europene a fost o carte cîştigătoare şi pentru „vechile state membre“, şi pentru noii intraţi.

Ar fi timpul ca Bucureştiul (Guvern şi think-thank-uri) să ofere Uniunii Europene un raport prin care să arate cît au beneficiat şi statele net contributoare de pe urma aderării României şi a accesului liber pe o piaţă de 20 de milioane de oameni. Ar fi răspunsul cel mai bun la campania prin care România este adesea tratată drept vinovatul de serviciu, iar „hoardele de români“ au ajuns sperietoarea Europei.

Este adevărat, în 2013, cîştigurile noastre puteau fi şi mai mari. Mai puţină birocraţie internă ar fi putut însemna chiar şi mai mulţi bani europeni atraşi. În plus, majoritatea parlamentară a gafat grav în decembrie, cînd a adoptat mult criticatele modificări ale Codului Penal. Continuarea monitorizării pe justiţie şi ţinerea în afara spaţiului Schengen vor fi în continuare pietre legate de piciorul României europene. şi tot atîtea piedici în calea modernizării de care avem nevoie. 

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro

p 7 Jame Madison WC jpg
Revenirea antifederalismului
Urmașii intelectuali ai lui Madison au înțeles totodată că această Constituție a permis mai mult decît crearea unui ansamblu de state suverane.
640px Empire State Building MET DP106404 jpg
„Marea demisioneală” nu a trecut din America în Europa
„Marea demisioneală” este un curent care a plecat din Statele Unite ale Americii și a ajuns, mult mai puțin intens, în Europa.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Alte fronturi
Pariul lui Vladimir nu e că poate învinge Vestul,ci că Vestul poartă în suflet și în conduită premisele propriei înfrîngeri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Tutuiala
Ne scufundăm în omogenitatea lui „tu”, iar „tu” evoluează semantic spre „nimeni”.
Frica lui Putin jpeg
Omul: excepție în excepție în excepție în excepție
Și totuși, noi – excepție în excepție în excepție... – avem fantezia de a ne proclama drept normă, ba chiar scop și sens ale Universului. Admirabil tupeu!
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Sînt un deviaționist
Nebun de ură antioccidentală, nebun de sine, nebun mistic, treaba lui ce fel de nebun o fi, dar e nebun. Și simt că în „tribul” meu mă privesc de-aproape tot mai mulți nebuni...
Mussolini Salsomaggiore Terme 1941 jpg
Un secol de la Marș
A doua zi, pe 29 octombrie, regele i-a cerut lui Mussolini să formeze un nou guvern, învestindu-l astfel cu funcția de prim-ministru al țării.
Iconofobie jpeg
Virtuțile fatalismului
„Fatalismul” și „fatalitatea” reprezintă două noțiuni prea puțin agreate de oameni. În termenii filozofiei Facebook de astăzi, sînt genul de „postări” cu slabe șanse de a primi multe like-uri.
„Cu bule“ jpeg
Bulevarde și bulevardiști
Cuvîntul bulevardist putea fi format foarte ușor în română, de la bulevard, deja împrumutat din franceză (din boulevard) la jumătatea secolului al XIX-lea.
HCorches prel jpg
Ce boacăne mai fac elevii
Este utopic să credem că boacănele elevilor și problemele lor, ale vîrstei lor, pot fi anulate, că ele pot dispărea.
Un sport la Răsărit jpeg
Thierry Henry crede că VAR-ul omoară bucuria fotbalului. Păi, e mai bine cu VAR sau era mai bine fără VAR?
VAR, cînd funcţionează corect, nu cu sughiţuri, ca la noi, şi cînd nu e lăsat pe mîna unor Bonnie cu fluier şi Clyde cu joystick, e Lumea Nouă a acestei lumi vechi.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Polițiști
Evident că nu voiau decît mită. Cu 5 sau cel mult 10 dolari, te lăsau să pleci.
O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.

Adevarul.ro

Vladimir Putin FOTO Getty Images jpg
Sfârșitul lui Putin se apropie cu pași repezi: Pierderea Crimeei ar fi o lovitură în inima regimului său
În condițiile unui șir de atrocități săvârșite de trupele sale, este cât se poate de clar că singura persoană care întruchipează toată trăsăturile unui nazist este însuși liderul de la Kremlin.
Blog png
Doi lideri aliați în NATO nu mai suportă să stea la aceeași masă și reiau amenințările
Nu începe sub semnul concordiei și fericirii această inițiativă de constituire a Comunității Politice Europene.
Annie Ernaux, câștigătoarea Premiului Nobel pentru Literatura pe 2022 Foto EPA EFE
Annie Ernaux a fost la Timișoara în anii '90. Impresii despre laureata Nobel pentru Literatură: „Nimic memorabil“ VIDEO
Annie Ernaux, laureata Premiului Nobel pentru Literatură 2022, a fost în România, la Timișoara, la mijlocul anilor '90. Literatul Vasile Popovici a participat la întâlnire, dar nu a fost deloc impresionat.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.