De ce trebuie să intrăm în zona euro – şi asta cît mai repede

Publicat în Dilema Veche nr. 535 din 15-21 mai 2014
Ecourile tragediei jpeg

Cel puţin cu asta sîntem cu toţii de acord, indiferent de convingerile politice. Este vorba despre lipsa de interes a liderilor şi a candidaţilor români faţă de adevăratele subiecte europene şi româno-europene, în această campanie care pregăteşte, totuşi, alegerile pentru Parlamentul European. Iată însă că, parcă pentru a spori confuzia generală, un gest cu adevărat important, chiar crucial pentru România, a trecut aproape neobservat.

Este vorba despre stabilirea, în mod oficial, de către România, a ţintei pentru aderarea la moneda euro: 1 ianuarie 2019. Anunţul a fost făcut de ministrul Bugetului, Liviu Voinea, la Consiliul ECOFIN. Un asemenea gest, cu numeroase semnificaţii, ar fi trebuit să genereze o dezbatere intensă în societate – se pare însă că protagoniştii campaniei, dar şi cam mulţi jurnalişti şi lideri de opinie rămîn preocupaţi de importanţa tricourilor electorale.

Alegerea datei-ţintă coincide cu momentul preluării de către România, pentru prima dată, a preşedinţiei rotative a Uniunii Europene. Dar nu acest simbol este cel mai important în discuţie.

Mai important este altceva: la orizont se află rediscutarea Tratatului European. Pe culoarele de la Bruxelles se vorbeşte deja despre asta. Iar pe firul scurt dintre marile capitale, consultările neoficiale se pare că au şi început. Este adevărat că discuţiile importante vor porni după alegerile din 25 mai şi cu precădere după instalarea noii Comisii, în toamna acestui an. Însă din ceea ce a putut să transpară pînă acum, pare să se profileze ideea unei Europe în trepte sau, dacă vreţi, a unei Europe a cercurilor concentrice.

Există în Vestul Europei opinii tot mai numeroase potrivit cărora „adevărata“ Uniune Europeană ar trebui să se reducă la statele fondatoare, eventual plus Spania – un organism redus şi suplu, pe care Franţa şi Germania l-ar putea gestiona mai uşor. Probabil că nu se va ajunge chiar aici, dar este de imaginat o Europă avînd ca nucleu dur zona euro, urmînd ca restul statelor să facă parte din această structură, în anumite proporţii. Iar în noua Uniune Europeană, chiar aderarea la euro s-ar putea să devină cu mult mai dificilă decît în actualele condiţii.

Este de asemenea de aşteptat ca noul Tratat European să intre în vigoare prin cea de-a doua parte a anului 2019, ca un fel de încununare a mandatelor viitoarei Comisii, ale viitorului Parlament European şi ale viitorului preşedinte al Consiliului European. Bine ar fi ca, pînă atunci, România să fie deja parte a nucleului dur al Uniunii, pur şi simplu fiindcă nu-şi permite să rămînă aruncată într-o periferie. Poate că state precum Danemarca, Suedia sau Marea Britanie îşi pot permite o apartenenţă –  să-i zicem selectivă – la viitorul proiect. Chiar şi Cehia, de ce nu?  

Cu România, lucrurile stau altfel. Aderarea la euro, dincolo de aspectele sale tehnice, este un proiect politic. Mai mult: încărcătura politică a crescut enorm după deteriorarea situaţiei din Estul Europei şi tot mai evidentele ambiţii expansioniste ale Rusiei. Situată în proximitatea celei mai fierbinţi zone a Europei – şi care va rămîne aşa ceva vreme, pînă la o nouă reaşezare a sistemului european de securitate –, România pur şi simplu nu-şi poate permite un statut marginal.

România trebuie să fie parte a viitorului nucleu dur al Uniunii Europene, în primul rînd din considerente de securitate. Avem nevoie să fim în zona euro şi în spaţiul Schengen, iar pentru asta trebuie să scăpăm cît mai repede de MCV. Altfel, vom fi cu mult mai vulnerabili în faţa provocărilor dinspre răsărit – una este să provoci o ţară marginală a Uniunii şi alta e să loveşti în „inima“ ei, adică în zona euro.

Mulţi se vor întreba – ca şi în cazul aderării la Uniunea Europeană, de exemplu – dacă vom fi pregătiţi pentru a intra în eurozonă. Şi aceasta dincolo de criteriile tehnice, de ordin economic şi juridic, pe care România poate să le îndeplinească în anii ce vin (condiţii legate de deficit, inflaţie, fluctuaţia cursului şi altele). Se vorbeşte însă şi de o „convergenţă reală“, adică despre măsura în care economia, dar şi societatea în ansamblu sînt pregătite pentru un asemenea pas. 

Dar va fi România mai bine pregătită dacă va rămîne mai mult timp pe dinafară? Mai curînd nu, într-o societate pentru care, de un secol şi jumătate, modernizarea a însemnat umplerea, într-o anumită măsură, a unor forme iniţial fără fond. Dacă nu ni se dă forma, nu producem nici conţinutul. Aşa a fost şi cu aderarea la UE. Nu am fi fost mai pregătiţi dacă am fi rămas afară, ba chiar am fi stat cu mult mai rău. 

Sigur că aderarea la euro va însemna un preţ. Mai ales în condiţiile unei aderări în marş forţat. Dar în actualele condiţii, este un preţ pe care ar merita să-l plătim. Cine nu crede să privească spre statele baltice, acolo unde răsuflarea tăioasă a ursului rusesc se simte mai ceva decît în România. Şi unde şi amintirile de dată recentă sînt mai dureroase. Estonia şi Letonia sînt deja în eurozonă. Iar Lituania se pregăteşte pentru a adera anul viitor.  

Mai mult, aderarea la euro poate fi pusă în centrul acelui nou proiect naţional, de care România a dus lipsă în anii care au trecut de la aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană.

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

sala jocuri de noroc jpeg
România, țara cu priorități răsturnate: munca este taxată de 14 ori mai dur decât norocul
Statul român impozitează munca cu 42% din salariul brut și câștigurile din jocuri de noroc de până în 10.000 lei cu doar 3%.
image png
Cum a reușit Roxelana să-l convingă pe Suleyman să-și ucidă fiul
În inima Imperiului Otoman, unde deciziile se luau cu sabia și cuvântul Sultanului era lege, o femeie a reușit să răstoarne nu doar cutumele haremului, ci și echilibrul unei dinastii întregi.
Oradour sur Glane Streets 1290 jpg
Când extremismul a ucis un sat întreg. Povestea cutremurătoare a unei dintre cele mai mari atrocități din istoria Europei
Una dintre cele mai atroce crime din istoria Europei a avut loc acum 81 de ani, în Franța. Peste 640 de persoane, femei, bărbați și copii au fost masacrați fără nicio vină, împușcați sau arși de vii. Localitatea în care au avut loc atrocitățile a rămas o dovadă vie a cruzimii totalitarismului.
valeriana jpg
Planta care acționează ca un somnifer natural. E ideală pentru ceai, combate stresul și ameliorează simptomele menopauzei
Tulburările de somn, anxietatea și stresul afectează un număr din ce în ce mai persoane, dar natura oferă soluții neașteptat de eficiente. Una dintre cele mai apreciate plante medicinale pentru efectele sale calmante este valeriana, supranumită „somniferul natural”.
Congresul politic al USR, la Casa Radio din București. FOTO Inquam Photos / George Călin
Președinție cu final anunțat în USR: „Luptele interne scurtează orice mandat”
USR a dat startul unui nou șir de alegeri interne. Formațiunea va avea la finalul lunii un nou președinte, deși l-a ales pe ultimul în urmă cu doar un an. Situația nu este însă una nouă pentru formațiunea politică fondată de actualul șef de stat Nicușor Dan.
Ucraina crește producția de drone cu fibră optică FOTO profimedia jpg
Imagini impresionante cu păienjenișul de drone din Ucraina
Păsările care folosesc cabluri de fibră optică drept material pentru cuiburi reflectă cât de răspândite au devenit dronele FPV ghidate prin cabluri în Ucraina. Câmpurile sunt împânzite de cabluri, iar videoclipurile arată drone care se strecoară în clădiri pentru a vâna vehicule.
lacul de la stanca costesti FOTO ANANP png
Paradisurile pescărești care așteaptă să fie descoperite în această vară. Unde se află bălțile cu pește pe care puțini le știu
Pe lângă zonele de pescuit consacrate, arhicunoscute de pescarii împătimiți și chiar de cei amatori, în România există și paradisuri pescărești mai puțin mediatizate, dar cu un farmec aparte. Pe lângă costurile reduse, acestea oferă peisaje de vis, dar și captură pe măsură.
Cum ne a «ajutat» Imperiul Rus la Războiul de Independență jpeg
Care a fost al treilea cel mai mare imperiu din Istorie. A durat aproape 200 de ani și a avut o suprafață de 23,7 milioane de kilometri pătrați
Cu o întindere geografică de peste 23,7 milioane de kilometri pătrați la apogeul său, Imperiul Rus a fost al treilea cel mai mare imperiu din istoria omenirii, depășit doar de Imperiul Britanic și Imperiul Mongol.
Donald Trump și Volodimir Zelenski au avut o discuție intensă la funeraliile Papei FOTO EPA EFE jpg
Strategia câștigătoare din umbră. Ultimul anunț al SUA despre Ucraina, decriptat de doi cunoscuți experți
Doi cunoscuți analiști militari explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, jocul SUA la mai multe capete, după ce secretarul apărării, Pete Hegseth, a anunțat că finanțarea americană acordată Ucrainei ar urma să scadă semnificativ.