De ce sînt grecii nişte norocoşi

Publicat în Dilema Veche nr. 431 din 17-23 mai 2012
Bruxelles ul sună trezirea pentru feudalii de la Bucureşti jpeg

Privind spre istoria recentă, putem să spunem că, în multe privinţe, grecii au fost mai norocoşi decît noi – deşi, într-un anumit fel, nu toţi dintre ei şi-au dorit să fie aşa.

La sfîrşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, de exemplu, spre norocul lor, au căzut de partea bună a liniei de demarcaţie. Cu toate acestea, atunci erau mai mulţi greci dornici de a experimenta sistemul comunist decît erau români. Dar nu acest argument a contat în împărţirea Europei. În 1981, Grecia devenea membru al Comunităţii Economice Europene. Noi, în schimb, ne pregăteam să intrăm în teribilul deceniu al paranoiei ceauşiste – ne pregăteam este un fel de-a spune, fiindcă puţini dintre români îşi puteau imagina atunci ce avea să-i aştepte.

Spre deosebire de noi, grecilor nu le-a fost atît de greu să se racordeze la Europa libertăţilor. Democraţia revenise de-abia de şapte ani, dar, pe de o parte, structurile economice nu fuseseră bulversate; oricum, nu în măsura în care comunismul o făcuse în Europa Centrală şi de Est şi mai cu seamă în România. Cît despre elite, cu toate frămîntările Greciei postbelice – război civil, dictatură militară –, acestea avuseseră de suferit incomparabil mai puţine daune decît fusese cazul la noi.

Nici „standardele europene“ nu erau atît de ridicate precum azi, cel puţin nu în materie de practici politice. Astăzi, de exemplu, ar fi imposibil ca o ţară să adere avînd standarde în privinţa minorităţilor similare cu ale Greciei. Ce să mai spunem despre menţionarea religiei în cartea de identitate, practică la care s-a renunţat cu greu, de-abia la începutul anilor 2000, şi nu fără o opoziţie înverşunată a Bisericii Ortodoxe.

Cînd Grecia a aderat la Spaţiul Schengen, în 1992, nimănui nu-i putea trece prin cap să lege acest pas de problema luptei împotriva corupţiei. Această legătură avea să fie inventată mult mai tîrziu. În fine, cînd România ieşea buimăcită din deceniul dur al tranziţiei de după deceniul paranoiei ceauşiste şi începea negocierile de aderare la Uniunea Europeană, Grecia număra deja douăzeci de ani de foloase trase de pe urma statutului de membru.

Ceea ce la noi a fost doar perioada de şase-şapte ani a „creditului doar cu buletinul“, la ei au însemnat peste două decenii de relaxare pe seama stabilităţii europene. Contează toate aceste lucruri acum, cînd stabilitatea Greciei atîrnă de un fir de păr, şi un derapaj politico-financiar ameninţă întreaga construcţie europeană? S-ar putea să conteze mai mult decît credem.

Dincolo de aspectele financiare, Grecia rămîne o miză politică în sine şi nimeni nu are vreun interes să lase de izbelişte acest minunat colţ mediteranean. Locuri frumoase pentru petrecut vacanţele mai sînt în Europa cu duiumul. Altceva îngrijorează: Grecia este astăzi poarta principală de intrare a imigranţilor africani şi asiatici pe continentul european. „Graniţa“ insulară a Greciei este dificil de ţinut şi în vremuri economice bune, darămite pe timp de criză. Grecia are nevoie de ajutorul partenerilor europeni, pentru a putea fi de ajutor la rîndul ei Europei, în a controla valul imigraţionist. Iar în plin haos politic şi financiar, o asemenea misiune ar fi de-a dreptul imposibilă.

Apoi, Grecia, cu toate problemele ei, a fost ani de-a rîndul exemplul, să-i zicem, de succes al integrării în „Europa occidentală“ a lumii balcanice şi ortodoxe. Un eşec – însemnînd decuplarea Greciei de la zona euro şi un statut incert, de membru al Uniunii pus pe coji de nucă – va fi o pildă proastă pentru toată regiunea.

România şi Bulgaria au făcut eforturi mari pentru a căpăta statutul de membri, iar acum acceptă cu greu ţinerea la uşa Spaţiului Schengen. Pentru a putea adera, Croaţia i-a predat Tribunalului de la Haga pe cei acuzaţi de crime de război, mişcare riscantă din punct de vedere politic, într-o ţară în care aceştia sînt văzuţi de o mare parte a populaţiei drept eroi naţionali. Serbia a înghiţit cu noduri recunoaşterea existenţei unei provincii Kosovo (cu celebrul asterisc), numai pentru a dobîndi statutul de candidat. Pacificarea Balcanilor, închiderea rănilor războiului, renunţarea de către micile naţiuni la visurile lor de a deveni „mari“ – ceea ce presupune unul sau mai mulţi vecini „mici“ –, toate acestea au fost posibile fiindcă regiunea a avut în faţă un proiect european al păcii, stabilităţii şi bunăstării.

Un eşec al Greciei va sufla în pînzele tuturor forţelor politice din Balcani, care se opun integrării şi mizează pe cărţile naţionalismului şi ale „măririi“. Adăugaţi aici factorul extern – Rusia, cu forţe noi după reîncoronarea ţarului Putin, dar şi Turcia, în plină expansiune economică, vor încerca la rîndu-le să ofere alternativă unor mici naţiuni deziluzionate.

Chestiunea Greciei nu este doar una de finanţe – falimentul financiar atrage deja catastrofa politică şi înseamnă ameninţarea unui cataclism pentru viitorul strategic al Europei. Este greu de spus cît înţeleg grecii din miza acestui joc, dar probabil că europenii înţeleg mai mult.

Acum aproape o sută de ani, un tînăr naţionalist din Sarajevo comitea celebrul asasinat împotriva prinţului moştenitor al Austriei, dînd semnalul unei confruntări pentru care sistemele de alianţe europene erau deja pregătite. De atunci se spune că Balcanii sînt butoiul cu pulbere al Europei – dar se ştie şi că fitilul merge pînă departe, în cancelariile marilor puteri.

Dacă Europa va arăta că a învăţat ceva din propria istorie, grecii s-ar putea să fie norocoşi şi de data asta. Mai trebuie doar ca şi ei să vrea – în momentul scrierii acestor rînduri, la Atena, negocierile bizantine în vederea constituirii unui guvern erau în plină desfăşurare.

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni economice la The Money Channel.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Alexandru Arșinel alături de cei doi băieți ai săi
Alexandru Arșinel a avut doi copii. Cine sunt Bogdan și Cristian Arsinel, băieții actorului
Alexandru Arșinel a avut doi fii, Bogdan Traian şi Cristian Arşinel, care împreună cu soția acetuia, Marilena, au fost mereu aproape de îndrăgitul actor până astăzi, când s-a murit la vârsta de 83 de ani.
Ana Bogdan, EPA jpg
Ana Bogdan învingătoare în duelul românesc din sferturile turneului de la Parma
Jucătoarea română de tenis Ana Bogdan (53 WTA, favorită nr. 6) s-a calificat joi în semifinalele turneului WTA de la Parma (Italia), dotat cu premii totale de 203.204 euro.
WhatsApp Image 2022 09 15 at 15 42 13 jpeg
Experiența unei studente Erasmus în Perugia. Care sunt diferențele față de București
Să obții o bursă Erasmus poate fi un vis pentru un student român. Totuși, numărul aplicanților nu este foarte mare, însă cei care studiază în străinătate spun că au parte de o experiență de neuitat

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.