De ce scandalul CAS nu este despre economie

Publicat în Dilema Veche nr. 545 din 24-30 iulie 2014
Ecourile tragediei jpeg

Rezultatul e clar. Confruntarea de săptămîna trecută de la Cotroceni pe tema reducerii CAS – a fost o confruntare, şi nu o consultare – a avut un cîştigător, pe preşedintele Traian Băsescu, şi un perdant. Mai precis, doi: premierul Victor Ponta şi ministrul său de Finanţe, Ioana Petrescu. 

Preşedintele încă mai aşteaptă date suplimentare pentru a se convinge dacă e cazul să promulge legea, Fondul Monetar Internaţional nu crede în argumentele furnizate de la Palatul Victoria, dar toate acestea contează prea puţin în acest joc. Fiindcă nu despre economie este vorba aici. De fapt, reducerea CAS este o chestiune politică. Şi politic se va tranşa.

Este vorba, bineînţeles, despre alegerile din toamnă. Premierul Victor Ponta are nevoie de reducerea CAS pentru a cîştiga de partea sa o cît mai mare parte a mediului economic – şi aici nu e vorba neapărat despre cei mari şi puţini, ci despre jucătorii din economie mulţi şi mici. Aceia care trag din greu să încheie fiecare lună de activitate şi care reprezintă cifre electorale demne de luat în seamă. Apoi, premierul Ponta are nevoie să cîştige ceva din zona de electorat liberal, pentru a-şi mări şansele în alegeri.

De partea cealaltă, preşedintele Băsescu nu îşi poate permite să lase ca această chestiune să treacă oricum. El nu poate pleca de la Cotroceni cu imaginea celui care a tăiat salarii şi a crescut cota TVA, în timp ce, din spate, vine Victor Ponta cu reîntregirea salariilor şi scăderea CAS. Atunci, din două una: ori blochează scăderea CAS, ori se face părtaş la această măsură, promulgînd legea doar după ce va fi pus Guvernul pe coji de nucă şi-l va fi obligat să-şi facă temele.  

Sigur, preşedintele Traian Băsescu ştie că, pînă la urmă, nu are mijloacele constituţionale pentru a opri intrarea în vigoare a reducerii CAS – şi anume încă din această toamnă, cum doreşte premierul, pentru a putea defila cu această măsură în campanie. Dar, cel puţin, l-a putut ridiculiza, i-a putut avaria în mare parte aura sa de tînăr reformator de centru stînga, dar cu vederi liberale, venit să-l înfrunte pe căpcăunul conservator. Şi, după cîte s-a văzut, preşedintele a avut şi cu cine să-şi facă jocul.  

Adevărat este că, în discuţia de la Cotroceni, preşedintele Băsescu a avut un avantaj strategic: probabil că ştia, sau măcar lua în calcul faptul că înregistrarea ar putea fi difuzată. Lucru pe care Victor Ponta nici că-l bănuia. Jocul politic poate presupune uneori şi lăsarea adversarului fără pantaloni în piaţa publică, spre amuzamentul general.

Aşa că înregistrările ne-au arătat un preşedinte aşa cum îl ştim dintotdeauna în apariţiile publice şi un premier cu totul altfel, fără masca pe care i-o cunoşteam cu toţii, lăsînd la vedere o uriaşă doză de superficialitate. Şi, văzînd imaginile, merită să ne întrebăm oare cît de profunzi sau de superficiali sînt, de fapt, liderii noştri, atunci cînd nu-şi pun costumele de scenă în care ni se prezintă. În definitiv, aceasta nu este prima măsură care se ia fără un serios studiu de impact.

Aduceţi-vă aminte doar de creşterea salariilor profesorilor – aprobată cu veselie de Parlament şi promulgată ritos de preşedinte peste capul Guvernului condus atunci de Călin Popescu-Tăriceanu. Şi era tot an electoral! Cît de realiste au fost calculele de atunci aveam s-o aflăm nu după multă vreme: a urmat o tăiere drastică a salariilor. Cum a fost atunci cu argumentele de natură economică şi financiară? Sau mărirea pensiilor, operată de Alianţa DA, imediat după venirea la guvernare, în 2004. A fost o promisiune electorală pe care alianţa s-a grăbit să o onoreze, cu preţul unui deficit în sistemul de pensii care s-a perpetuat pînă azi.

Bine, veţi spune, dar cota unică a fost un succes. Ceea ce ar însemna că studiile efectuate în prealabil au fost corecte.

Nu m-aş grăbi cu această concluzie. Cota unică, e adevărat, nu a prăbuşit bugetul, aşa cum prevedeau pesimiştii. Dar să nu uităm în ce condiţii: creştere economică fără corespondent în România ultimilor 25 de ani, un boom al creditării – creditul cu buletinul – o frenezie a consumului, investiţii şi remiteri din străinătate record, care s-au dus în consum şi au adus la buget venituri din TVA. Nu ne vom mai întîlni prea curînd cu o asemenea conjunctură. Poate niciodată. Şi poate ar fi bine să ne întrebăm dacă nu cumva succesul cotei unice a fost în mare măsură o chestiune de şansă.  

Asociaţiile de investitori au, aşadar, toate motivele să fie acum sceptice, chiar dacă măsura reducerii cotei CAS le surîde – cine nu vrea să plătească taxe mai mici? Dar investitorii se tem că, la o adică, tot ei vor plăti – ba încă cu dobîndă – prînzul gratuit care li se dă acum, de alegeri.

În definitiv, aceloraşi investitori li se spunea că economia decolează – asta era înainte de alegerile prezidenţiale din 2009. După alegeri, ce să vezi, nu doar că economia n-a decolat, dar nivelul TVA a crescut peste noapte.

Acum, reducerea CAS va deveni realitate, dacă aşa vor cere interesele politice. Sau va fi blocată din aceleaşi interese. Iar noi vom rămîne să ne întrebăm unde este, de fapt, economia...

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

sandra taranu webp
Marea iubire a Sandei Țăranu. Povestea discretă din spatele camerelor care a durat peste 6 decenii: „Eu aveam atunci aproape 17 ani”
Sanda Țăranu, una dintre cele mai elegante și respectate figuri ale Televiziunii Române, s-a stins din viață vineri, la vârsta de 87 de ani. Vestea dispariției sale a fost anunțată de familie printr-un mesaj emoționant transmis Oficiului de Știri.
drona galati facebook jpg
„Putin este încolțit și atacă violent”. Ce spune Washington Post despre drona rusească prăbușită la Galați
Un editorial Washington Post analizează incidentul înregistrat vineri în România, când o dronă suspectată a fi rusească a intrat în spațiul aerian NATO și s-a prăbușit într-un bloc din Galați, provocând un incendiu și rănind două persoane.
ChatGPT Image 30 mai 2026, 09 36 13 png
De la „flancul estic” la „frontul estic” — anatomia unei schimbări de paradigmă
„Frontul estic” descrie noua realitate strategică a Europei: statele de la Marea Baltică la Marea Neagră nu mai reprezintă doar periferia NATO, ci prima linie de apărare în fața unei amenințări rusești directe și permanente.
banner sanda taranu png
Ultima apariție a Sandei Țăranu. Cum arăta crainica TVR în urmă cu câteva luni
Televiziunea Română și publicul din întreaga țară sunt în doliu după dispariția Sandei Țăranu, una dintre cele mai apreciate și respectate crainice din istoria televiziunii românești. Ultima apariție a vedetei de televiziune a fost în luna aprilie a acestui an, alături de cunoscutul artist Paul Suru
drona galati facebook jpg
Traseul dronei rusești care a lovit un bloc din Galați: cum s-a desprins din grupul de atax și ce încărcătură explozivă avea
Noi informații ies la iveală după incidentul în care o dronă rusească a explodat într-un bloc de locuințe din Galați. Autoritățile au analizat datele, au refăcut traseul aparatului și au exlicat de ce Armata Română nu a intervenit înainte de impact.
sticel vin stalin georgia jpg
Vinurile lui Stalin valorează o avere. Țara care deține 40.000 de sticle deschide pentru prima oară ușile cramei
Pânze de păianjen încâlcite atârnă din tavan, în lumina slabă, iar un miros plăcut, dulceag și ușor înțepător plutește în aerul acestei crame care adăpostește o colecție de rarități din secolele XIX și XX, deținută cândva de cel mai controversat fiu al Georgiei
people silhouette touching moon jpg
Luna plină în Săgetător deschide ochii multora! Ce se încheie și ce începe după 31 mai?
Luna plină în Săgetător din 31 mai 2026 aduce revelații, clarificări și schimbări importante. Iată cum influențează acest eveniment astrologic iubirea, cariera și deciziile de viitor!
desert png
Desertul fresh care a devenit popular vara aceasta. E fără coacere și are doar 4 ingrediente
Deserturile fără coacere continuă să câștige teren în sezonul cald, iar un cheesecake cu lămâie și iaurt a început să fie tot mai căutat datorită rețetei extrem de simple și a texturii ușoare.
Afiș al filmului „Pădurea spânzuraților” aflat în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României
„Pădurea spânzuraților”, primul film românesc de lungmetraj premiat la Festivalul de la Cannes
În 1965, „Pădurea spânzuraților”, în regia lui Liviu Ciulei, a primit Premiul pentru regie la Festivalul de la Cannes, marcând o recunoaștere internațională majoră pentru cinematografia românească din perioada comunistă.