De ce Codul Fiscal este ratat din start

Publicat în Dilema Veche nr. 598 din 30 iulie - 5 august 2015
Ecourile tragediei jpeg

Problema cu noul Cod Fiscal e una veche pentru România: ca de atîtea ori, dezbaterea o ia razna şi argumentele de tip electoral le bat de departe pe cele de bun-simţ. Mai întîi de toate, întrebarea este: unde e mai bine să fie lăsaţi mai mulţi bani, în buzunarele statului sau în cele ale oamenilor şi ale companiilor? Răspunsul depinde de convingerile fiecăruia. Nu ştiu alţii ce gîndesc, dar eu, unul, nu văd vreun motiv serios pentru care ţi-ai lăsa banii pe mîna unui risipitor. Nici un om cu scaun la cap şi nici un manager cît de cît serios n-ar da cîteva mii de euro pe o bancă din parc sau n-ar cheltui cîteva milioane pe o fîntînă arteziană. Gestionarii banului public, în schimb, o fac. Oamenii, dacă au ceva mai mulţi bani, consumă şi, dacă statul se pricepe să colecteze TVA, se simte la buget. Firmele investesc, se dezvoltă. Aş vrea să mi se explice şi mie ce venit la buget aduce o mîndră fîntînă construită de un primar fanfaron. 

Discuţia, însă, nu se învîrte defel în jurul principiilor. Este despre cifre: o scădere abruptă a taxelor, însoţită de creşteri ale salariilor în sectorul public, poate însemna o adevărată foarfecă bugetară. Pur şi simplu, statul nu ar avea de unde să-şi susţină angajamentele, ar creşte deficitul, ţara se va împrumuta mai scump şi aşa mai departe, pînă cînd o nouă cură zdravănă de austeritate se va impune. 

Şi totuşi, să nu aibă România rezerve pentru a compensa o scădere a fiscalităţii? Evident că are. Mai întîi de toate, sînt chiar finanţele publice. Nu ne putem plînge că nu avem de unde finanţa cheltuielile statului atunci cînd administraţiile publice locale aruncă în fiecare an multe zeci de milioane de euro pe gazoane, panseluţe şi palmieri. Sau cînd susţin echipe de fotbal de primă ligă. Construim printre cele mai scumpe autostrăzi din lume – costurile pe unele tronsoane ale viitoarei autostrăzi Comarnic-Braşov sînt estimate la 20 de milioane de euro pe kilometru, în timp ce croaţii au construit splendide autostrăzi montane la preţul mediu de 6,6 milioane de euro pe kilometru. În general, achiziţiile publice sînt un dezastru. Jurnaliştii tocmai ne-au relatat cazul preşedintelui Consiliului Judeţean Arad, reţinut după un flagrant de luare de mită şi despre care se spune că ar fi pregătit un tun pe seama spitalului judeţean. Stoparea risipei în cheltuirea banului public ar fi o resursă enormă pentru compensarea scăderilor de taxe şi chiar a creşterilor salariale. Adevărat este că, dacă s-ar pune ordine în achiziţiile publice, ar suferi multe firme „de casă“ ale politicienilor mari şi mici. Problema este ce alegem. 

O altă sursă este chiar stimularea creşterii economice, prin încurajarea investirii şi a deschiderii de noi afaceri, îndeosebi de către tinerii antreprenori. Un exemplu: prin programul european „Garanţia pentru tineret“, tinerii antreprenori români pot primi ajutoare nerambursabile de pînă la 30.000 de euro pentru înfiinţarea unei afaceri. Aceasta nu împiedică statul să pună la punct şi alte programe pentru susţinerea antreprenoriatului. Toate acestea înseamnă locuri de muncă şi noi venituri la buget. 

În sfîrşit, sînt banii europeni. Mai întîi, cei din bugetul alocat României – sînt cei mai la îndemînă. La o primă vedere, condiţiile de acces la aceste fonduri sînt ceva mai severe decît în ciclul bugetar 2007-2013. Dar aceasta este, pînă la urmă, în avantajul nostru. Proiectele trebuie să ducă la rezultate concrete şi măsurabile, trebuie să ducă la crearea de locuri de muncă şi la creşterea competitivităţii.  Obiectivele de infrastructură trebuie să fie legate de marile reţele europene – interconectarea este cuvîntul de ordine. Cu alte cuvinte, programele operaţionale – cel regional cu precădere – ar trebui să aducă în mai mare măsură dezvoltare şi, în consecinţă, bani suplimentari la buget. 

Apoi mai există Planul Juncker, căruia Parlamentul European i-a dat undă verde luna trecută, iar în această lună, Colegiul Comisarilor i-a dat forma finală, înainte de a fi lansat la apă. Fondul European de Investiţii Strategice, propus de preşedintele Comisiei, se bazează pe o contribuţie europeană de 21 de miliarde de euro, alături de care ar urma să vină investiţii private (din bănci şi din resursele marilor companii), pînă la un nivel de 315 miliarde de euro. Aici, ideea este de a înainta proiecte atractive pentru finanţarea din surse private, contribuţia publică europeană urmînd a funcţiona ca o garanţie pentru asemenea proiecte. 

Aţi auzit în ultimul timp vreo dezbatere în mediul politic pe aceste teme? S-a vorbit despre cum să se pună ordine în cheltuielile publice sau despre cum să atragem eficient banii europeni, astfel încît proiectele să aducă dezvoltare şi să contribuie la creşterea economică?

Codul Fiscal a devenit un teren de luptă politică şi electorală. Ar fi putut să fie o provocare pentru o nouă politică de dezvoltare a României. A fost doar o ocazie ratată. 

Ovidiu Nahoi este realizator la TVR2. 

Foto: wikimedia commons

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.
image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.