D─âncil─â, Brexit-ul dur ┼či pe┼čti┼čorul de aur

Publicat în Dilema Veche nr. 781 din 7-13 februarie 2019
D─âncil─â, Brexit ul dur ┼či pe┼čti┼čorul de aur jpeg

Ce-a┼č face dac─â a┼č prinde pe┼čti┼čorul de aur ┼či mi-ar oferi ├«ndeplinirea tradi┼úionalelor trei dorin┼úe? I-a┼č cere mai ├«nt├«i s─â mi le ├«ndeplineasc─â pe toate. Apoi, s─â scape ┼úara de ru┼činea ┼či nenorocirea regimului Dragnea.

Astfel izb─âvit─â, Rom├ónia ar putea fi ajutat─â de pe┼čti┼čor s─â-┼či elibereze ┼či imaginea de povara grea a macul─ârii ei teleorm─ânene. ┼×i posteritatea de jena imens─â ca disolu┼úia UE printr-un Brexit dur s─â cad─â ├«n istorie ├«n sarcina unei Comunit─â┼úi inept conduse de D─âncil─â, Daea, Mele┼čcanu et comp.

┼×tiu c─â, ├«n replic─â, pe┼čti┼čorul ├«mi va bate obrazul. ├Ämi va spune c─â nu D─âncil─â, ci Merkel conduce, de bine, de r─âu, Europa. C─â el, unul, n-are acces la cancelariatul federal, unde domnesc aproape tot at├«t progresism ┼či dispre┼ú fa┼ú─â de op┼úiuni na┼úionale, oric├«t de democratic asumate, ca la palatul ├ëlys├ęe.

├Ämi va mai m─ârturisi c─â el, mic cum e, habar n-are cum s─â ├«ndeplineasc─â dorin┼úe imposibile, ca evitarea general dezavantajoas─â a unui Brexit dur. C─âci deputa┼úii englezi nu se las─â timora┼úi prea lesne, au ├«n majoritate fuga la picior, n-au de g├«nd s─â renun┼úe la divor┼úul de continent ┼či au declarat, prin vot majoritar, c─â a┼ča-zisul acord cu UE ├«n domeniu e impracticabil, c├«t timp Bruxelles-ul nu renun┼ú─â la z─âvorul principal, zis ÔÇ×BackstopÔÇť, care a transformat prezumtiva ÔÇ×├«n┼úelegereÔÇť ├«ntr-un dictat.

E vorba, dup─â cum se ┼čtie, de prevederea care, folosindu-se de amenin┼úarea reintroducerii controalelor la grani┼úa irlandezo-nordirlandez─â, ├«mpiedic─â practic Regatul Unit s─â p─âr─âseasc─â Uniunea, c├«t timp Comunitatea nu-i d─â Londrei und─â verde.

Ar putea avea ├«ncredere englezii c─â europenii le-ar da-o c├«ndva? C─â le-ar putea acorda fie ┼či doar raporturi de tip norvegian sau islandez, ├«n condi┼úiile ├«n care Marea Britanie e de o mie de ori mai important─â pentru Europa dec├«t Liechtenstein, Islanda ┼či Norvegia?

├Äntrebarea e retoric─â, de vreme ce Europa demonstreaz─â chiar ├«n aceste ore ┼či zile c─â nu d─â doi bani pe democra┼úie ┼či pe parlamentarismul britanic, cel aflat la temelia democra┼úiilor liberale europene. C─â desconsider─â nu numai voin┼úa poporului britanic exprimat─â prin referendum, ci ┼či pe cea c─âreia i s-a dat glas prin votul parlamentarilor s─âi. La c├«teva minute dup─â ce reprezentan┼úii poporului britanic s-au conformat cererilor europene ┼či au specificat clar ┼či f─âr─â echivoc ce anume doresc, ├«nt─ârind astfel pozi┼úia ┼čefei guvernului londonez, un purt─âtor de cuv├«nt al lui Donald Tusk s-a ┼či gr─âbit s─â-i expedieze.

┼×i s─â le explice c─â nu ar fi ÔÇ×nimic de renegociatÔÇť. I-a ├«nt─ârit spusele ┼či germanul Markus Ferber, dup─â ce colegul s─âu de partid cre┼čtin-social, Manfred Weber, candidatul conservator la postul de ┼čef al Comisiei Europene, se lamentase c─â Europa n-ar ┼čti ce anume vor cu adev─ârat ┼či ├«n mod precis britanicii.

Or, acum, c├«nd toat─â lumea ┼čtie, f─âr─â putin┼ú─â de t─âgad─â, Europa se mul┼úume┼čte, mai ceva dec├«t adep┼úii radicali ai Brexit-ului, s─â joace infectul joc al lui Pilat din Pont, const├«nd din sp─âlatul pe m├«ini ┼či pasarea cartofului fierbinte al propriei responsabilit─â┼úi.

C─â toate acestea se petrec pe spinarea europenilor, care nu se pot lipsi de aportul britanic la economia ┼či, mai ales, la ap─ârarea comun─â, una aproape tot pe at├«t de precar─â ├«n aceste epoci de cooperare franco-german─â pe c├«t era pozi┼úia Poloniei ├«ntre Hitler ┼či Stalin, acum opt decenii, ┼čtie ┼či pe┼čti┼čorul meu. C─âci a citit ┼či el raportul oficial cu privire la starea armatei germane. ├Än care un recrut se ├«ntoarce dintr-o misiune combatant─â ├«n Mali, pentru a fi apoi trimis s─â-┼či fac─â instruc┼úia militar─â. ├Än care armele s├«nt ca vai de lume, iar o┼čtirea un monstru birocratic doldora de con┼úopi┼čti, dar ├«n penurie grav─â de solda┼úi ┼či ofi┼úeri.

├Äntruc├«t e clar c─â noi, europenii, vom pl─âti oalele sparte, iar la partea leului din pagub─â va cotiza din plin ┼či Rom├ónia lui D─âncil─â, care ├«n materie de corup┼úie a dep─â┼čit, potrivit Transparency International, ┼ú─âri africane ca Ruanda, nu e de mirare c─â pe┼čti┼čorul meu e trist. ┼×i foarte ner─âbd─âtor. C─âci, potrivit lui, dac─â insist s─â tr─âiesc ├«n Europa, e cazul s─â m─â gr─âbesc s─â-mi formulez dorin┼úele. C─âci expir─â inexorabil nu doar timpul alocat savur─ârii, ci chiar ┼či cel al ├«ndeplinirii lor.

M-am g├«ndit deci s─â-l rog s─â-mi ofere ni┼čte lire sterline, c─âci b─ânuiesc c─â, departe de a c─âdea ├«n h─âu, cum i s-a prezis, economia britanic─â se va relansa rapid, dimpreun─â cu moneda na┼úional─â, din durerile facerii acestui r─âzboi al rozelor, de vreme ce e net mai reformist─â dec├«t cea francez─â, bun─âoar─â.

M-am mai g├«ndit s─â-i solicit s─â ajute BNR, ultima institu┼úie ├«nc─â nepus─â complet pe butuci de regimul dragniot, s─â-┼či p─âstreze m─âcar o brum─â de independen┼ú─â. Ca s─â evite hiperinfla┼úia care-i pa┼čte, sub Dragnea, pe rom├óni. Dar am realizat c─â ar fi mai simpu s─â-l invit s─â rad─â dintr-un foc stupidele conduceri europene, ├«ncep├«nd cu cea din Bucure┼čti, ├«n ideea c─â, ├«ncetul cu ├«ncetul, p├«n─â ┼či anarhia, de┼či intolerabil─â, risc─â s─â ├«nceap─â s─â fie mai dezirabil─â dec├«t ni┼čte guverne pe c├«t de tic─âloase, pe at├«t de imbecile.

Cu asemenea executive cine mai are, oare, nevoie de du┼čmani? Dar apoi am ├«n┼úeles c─â trebuie s─â-i dau o sarcin─â chiar ┼či mai grea. C─âci e nevoie ┼či de o ├«nnoire din temelii a institu┼úiilor corupte de istovitoarea dobitocie ┼či abjec┼úie a unor executive care-┼či bat joc de libertate, de virtu┼úile democra┼úiei ┼či de interesele reale ale na┼úiunilor lor. Ajuns aici, am deschis gura s─â-mi formulez, ├«n fine, ultima dorin┼ú─â.

Dar m-am prins c─â nici eu nu stau bine la ┼čanse de viitor. R─âu plictisit de neagra mea melancolie ┼či gr─âbit s─â se pun─â la ad─âpost de urgia care va s─â vin─â din nebuna p─âdure teleorm─ânean─â, pe┼čti┼čorul meu s─ârise ├«napoi ├«n ap─â. Nu f─âr─â s─â-mi scrie, ├«n d─âncilez─â, un bile┼úel de ├«ncurajare: ÔÇ×Oricine ├«i e fric─â de viitorul pesedisto-venezuelean al Rom├ónieiÔÇť. O fi el magic, dar acest pe┼čti┼čor fermec─âtor se ├«n┼čal─â.

Ori, fiind de aur, pesemne c─â e solidar cu restaura┼úionismul d├«mbovi┼úean. C─âci n-a uitat de ÔÇ×iepoca de aurÔÇť. ├Änc├«t nu ÔÇ×oricine ├«i e fric─âÔÇť. Oricine se oftic─â de ├«nvierea lui Pingelic─â. ┼×i a statului s─âu na┼úional-securist, m├«ndru de a fi rom├ón ┼či comunist. ┼×i de a conduce Uniunea European─â.

Pe bune? Ei, a┼č! Rom├ónii au pana┼č. Nu ┼čtiu sigur cum e cu europenii, dar rom├ónii se vor redresa, negre┼čit. Regret c─â nu mi-a dezv─âluit nici c├«nd, nici cum cleptocra┼úia dragniot─â va face ÔÇ×bumÔÇť. 

Petre M. Iancu este jurnalist la ┬şDeutsche Welle.

Foto: wikimedia commons

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
640px Bathing at Talloires (Bagnade à Taillores) (The Swim) MET DP834430 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Cu c├ót vor cre┼čte salariile bugetarilor. OUG cu major─âri ┼či sporuri a fost retras─â, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, ├«n dezbatere public─â un nou proiect de ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, ├«ncep├ónd din luna august, cu un sfert din diferen┼úa dintre salariul prev─âzut pentru anul 2022 ├«n legea salariz─ârii bugetare ┼či cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, ÔÇ×un om de extrem─â rigiditate moral─â, ├«n timp ce partidul s-a ar─âtat dispus la tranzac┼úiiÔÇť
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.