"Dacă mergi cu viteză şi frînezi brusc, e bine să ai centura pusă" - interviu cu Tonny Lybek

Publicat în Dilema Veche nr. 307 din nr. 307
"Dacă mergi cu viteză şi frînezi brusc, e bine să ai centura pusă"   interviu cu Tonny Lybek jpeg

Înainte de realizarea recentului număr despre FMI (v. Dilema veche din 3 decembrie 2009) am convenit să avem un interviu cu reprezentantul Fondului în România. Nu s-a putut înainte de apariţia acelui număr, dar cum domnul Tonny Lybek a răspuns întrebărilor noastre, publicăm conversaţia în acest spaţiu. Ianuarie e o lună decisivă pentru derularea acordului cu FMI, iar discuţia aduce lămuriri despre ce teme are de făcut Guvernul. Tonny Lybek este reprezentantul FMI pentru România şi Bulgaria, începînd din martie 2009. De origine danez, lucrează la FMI din 1992. Înainte a lucrat la Banca Naţională a Danemarcei, iar în cadrul FMI a condus misiuni în Bosnia, Albania, Kîrghîzstan, Croaţia. Interviul a fost finalizat pe 18 decembrie. Reprezentaţi FMI în România şi Bulgaria, deci cunoaşteţi situaţia din cele două ţări. La începutul lui 2009 amîndouă păreau că vor avea nevoie de împrumuturi de la FMI, apoi situaţia lor s-a diferenţiat. Recesiunea în România a fost mai dură decît a prevăzut chiar şi FMI, a fost nevoie ca o parte din banii FMI să meargă la buget, în timp ce Bulgaria nu a mai avut nevoie de aceste fonduri. Cum explicaţi diferenţa? Fundaţiile erau diferite în cele două ţări. Mă refer în special la politicile fiscale, care au fost mai prudente în Bulgaria şi mai bine aliniate cu ciclurile economice, în timp ce în România politicile fiscale au fost prea laxe şi pro-ciclice. În 2008, cînd creşterea economică s-a menţinut în România, PIB-ul a crescut cu 7,1%, deficitul bugetar a fost de 4,9% (chiar mai mare dacă folosim definiţia UE). Deci, mult mai mare decît ţinta de 3% asumată de ţările UE. Prin contrast, Bulgaria a avut surplus bugetar şi a acumulat bani de rezervă, care au ajutat la ameliorarea impactului crizei. Descrieţi intervenţia FMI în România ca pe un soi de centură de siguranţă. Împotriva cui ne apără această centură, centurile de siguranţă sînt făcute şi pentru a te apăra de tine însuţi? Dacă mergi cu viteză şi trebuie să frînezi brusc, e bine să ai centura pusă. În perioada de boom s-au acumulat vulnerabilităţi. Europa de Est a suferit două şocuri: principala piaţă de desfacere a intrat în recesiune, iar capitalul străin care era foarte prezent a scăzut brusc. În cazul României, recesiunea globală a declanşat criza, dar dacă nu ar fi fost criza globală, ar fi apărut curînd un alt eveniment declanşator, pentru că în 2008 deja deficitul bugetar nu mai putea fi susţinut. Citesc condiţiile puse României prin acest acord: restructurarea sectorului public, o lege unică a salarizării bugetarilor, o mai bună monitorizare a companiilor de stat, legea responsabilităţii fiscale. Le găsesc pe toate ca fiind de bun-simţ. De ce credeţi că România nu le-a făcut şi fără supravegherea FMI? E o întrebare foarte bună. Este omeneşte să amîni schimbările, mai ales atunci cînd nu par urgente (de pildă, unii dintre noi amînă să meargă la dentist, deşi ştim că mai tîrziu o să suferim dacă nu avem grijă de dintele respectiv). Este tentant din punct de vedere politic să faci promisiuni nerealiste (ca, de pildă, să promiţi că măreşti salariile anumitor grupuri cu 50% sau că reduci impozitele sau că pui Guvernul să plătească creditele private). Dar în final va fi mai rău pentru toţi. Amînarea reformelor înseamnă şi amînarea viitoarei creşteri a standardului de viaţă. În mod clar, grupurile care au de cîştigat de pe urma situaţiei curente şi de pe urma anumitor excepţii se vor opune reformelor. E important să includem în analiză şi faptul că politicienii au un orizont de timp limitat, pînă la alegeri. De aceea, se concentrează pe termen scurt, în timp ce reformele de care vorbim dau rezultatele doar pe termen mediu. În România pare că a existat şi un fel de aşteptare greşită cum că aderarea la UE va duce în mod automat la o ridicare a salariilor la nivelul celor din UE. De fapt, salariile ar trebui să crească odată cu productivitatea. Toate acestea au făcut ca în timpul anilor de creştere economică să nu fi existat presiune suficientă pentru reformare, pentru îmbunătăţirea eficienţei în sectorul public şi pentru renunţarea la anumite practici rele. Să luăm de exemplu sistemul de pensii, practic falimentar şi susţinut în fiecare an de la bugetul de stat. De ce credeţi că nu s-au încercat soluţii în anii de creştere? Sistemul de pensii nu e chiar falimentar, dar are într-adevăr nevoie de reforme serioase, mai ales dacă ne gîndim la evoluţia demografică. E important să fie reformat pentru a deveni sustenabil, altfel sigur va falimenta pe termen lung. Să promiţi pensii mari fără a avea resursele să le plăteşti înrăutăţeşte situaţia pentru toţi pensionarii, mai ales pentru cei cu pensii mici şi fără alte surse de venit. Pentru a proteja exact aceste pensii mici, e important să legi pensiile de inflaţie, pentru a le menţine puterea de cumpărare, în loc de sistemul actual de legare de nivelul salariilor, care face ca fondul de pensii să nu fie sustenabil. Dar multe ţări au dificultăţi cu sistemele de pensii, problemele de mai sus privind amînarea reformelor fiscale se aplică şi pentru reformele pensiilor. Are România alternative pe termen scurt la acest împrumut? Nu eu trebuie să răspund la această întrebare. Pot să vă spun că acordul cu FMI a întărit încrederea pieţei şi a permis autorităţilor să finanţeze deficitul bugetar, a ajutat să reducă costurile împrumuturilor externe. Ajustările oricum ar fi trebuit făcute, dar fără susţinere internaţională ar fi trebuit făcute mai rapid şi mai brutal. Las altora să speculeze care ar fi fost consecinţele, inclusiv sociale, ale unei ajustări bruşte de acest fel. Să luăm cel mai prost scenariu: că nu vom implementa cele trecute în acord, din motive politice sau nu. Cît de flexibil va fi FMI cu România? Am avut o misiune tehnică, o vizită a unei echipe în 14-16 decembrie pentru a facilita lucrul asupra bugetului. A fost o vizită de succes (vedeţi aici comunicatul de presă http://www.fmi.ro/index.php?pid=142&presa&lg=en). Echipa comună a FMI şi a Comisiei Europene a atins un acord la nivel tehnic asupra unui deficit bugetar de 5,9% în 2010. Bugetul care va fi aprobat de Parlament va trebui să fie în concordanţă cu aceşti parametri. Mai trebuie menţionat că dacă măsurile de reducere a cheltuielilor nu se vor materializa, vor trebui să fie luate măsuri compensatorii privind veniturile. S-au făcut progrese în ce priveşte măsurile fiscale structurale: legea responsabilităţii fiscale a fost trimisă Parlamentului pe 27 noiembrie (trebuia adoptată în 2010, potrivit acordului). Se lucrează la măsurile de reformă a sistemului de pensii. Următoarele săptămîni sînt foarte importante. Aşa cum am menţionat şi în comunicatul de presă, o misiune comună a FMI, a Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale va veni pentru o evaluare amănunţită, prevăzută în acord, în ianuarie, odată ce noul guvern va intra în funcţie şi se va stabili un calendar parlamentar. Sîntem optimişti că echipa de specialişti va înainta concluziile către board-ul executiv al FMI din februarie. Atunci se va decide ce se întîmplă cu tranşele din împrumut. Una dintre criticile aduse FMI este că politicile prescrise au numai ţinte monetare, nu stimulează economia reală. Cum răspundeţi acestor critici? În primul rînd, nu e corect că avem numai ţinte monetare. Avem şi ţinte fiscale, şi reforme structurale profunde. Condiţiile sînt accesibile, pot fi consultate de către public pe site-ul nostru local www.fmi.ro, documentele sînt şi în limba română. În al doilea rînd, nu poţi crea creştere economică sănătoasă dacă nu ai stabilitate macroeconomică şi financiară. Da, poţi crea locuri de muncă temporare prin pachetele mari de stimulare fiscală, dar România nu e în poziţia de a putea finanţa aşa ceva. Dacă România ar ajunge să aibă deficite bugetare şi mai mari decît acum, gîndiţi-vă cum ar fi afectate rata dobînzii, cursul de schimb şi cum ar secătui creditul pentru sectorul privat. În loc să se uite la oportunităţi, multă lume din România, inclusiv anumite segmente din mediul de afaceri, crede că guvernul ar trebui să aibă grijă de toate. Dacă un pachet de stimulente ar creşte cu adevărat eficienţa economiei şi ar avea un efect real de multiplicare, atunci nu ar trebui să fie probleme în a fi finanţat prin creşterea veniturilor statului. Să nu uităm că atît pachetele de stimulare cît şi deficitele trebuie finanţate cumva. În fine, să nu uităm că România deja are acces la sume mari din fondurile structurale europene, cu condiţia să îşi îmbunătăţească capacitatea de absorbţie. O întrebare de interes personal, la final. Cum vă descurcaţi cu interesul public stîrnit de munca dvs. aici? Cel puţin cînd sînt misiunile FMI în ţară, cei din stafful Fondului devin staruri media, sînt urmăriţi de jurnalişti. E ceva obişnuit în activitatea dvs.? E adevărat că ni se acordă multă atenţie cînd misiunile se află în Bucureşti. Este ceva obişnuit în ţările care solicită susţinerea FMI. Pentru mine, perioada din România e foarte plăcută. Provocările economice cu care se confruntă România fac să nu existe momente de plictiseală pentru un economist. a consemnat Cristian GHINEA

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

locuri de munca angajari
Deficit major de specialiști la nivel global. Ocuparea posturilor de conducere poate dura peste un an
Presiunile asupra costurilor și incertitudinea de pe piața muncii fac din mobilitatea angajaților o prioritate esențială, în condițiile în care companiile din întreaga lume o utilizează ca instrument strategic pentru a soluționa deficitul de talente, spun experții.
Drgăgan Muntean  Sursa Replica Hunedoara jpg
Drăgan Muntean, glasul duios al pădurenilor. Artistul care a făcut faimos colțul de rai ascuns în munți
Deși s-a stins în 2002, la doar 47 de ani, artistul Drăgan Muntean a rămas „glasul” Ținutului Pădurenilor, o regiune pitorească de munte, devenită faimoasă prin doinele sale. Casa natală a interpretului, aflată într-un vechi sat al pădurenilor, este astăzi singurul muzeu al regiunii.
Plante usor de intretinut, foto Shutterstock jpg
Plante superbe care rezistă mult timp fără apă. Îți înfrumusețează locuința, fără să le acorzi prea multă atenție
Îți dorești să-ți înfrumusețezi locuința cu flori, însă știi că nu ai timp să le uzi zilnic? Există multe plante de apartament care nu doar că arată spectaculos, ci sunt și ușor de întreținut, capabile să reziste perioade lungi fără apă. Iată câteva exemple!
Napoli2 jpg
titularizare
Panică printre profesori în fața noilor criterii de evaluare. Ce dezbateri a născut anunțul reformei lui Daniel David
Licențierea didactică ar urma să înlocuiască definitivatul în învățământul preuniversitar, iar cei care promovează examenul cu notă peste 7 să nu mai fie nevoiți să repete titularizarea, ca astăzi, ci să se poată prezenta la concursurile organizate direct de către școli. Sunt însă și neclarități.
damaris lupu romanii au talent 2025 golden buzz dragos bucur 22 webp
Damaris Lupu este marea câștigătoare Românii au talent! Pleacă acasă cu premiul de 120.000 de euro
După luni de emoții, spectacol și mii de aplauze, România și-a ales câștigătorul celui de-al 15-lea sezon „Românii au talent”. Într-o finală incendiară transmisă în direct de PRO TV, Damaris Lupu a cucerit atât juriul, cât și publicul, plecând acasă cu marele premiu de 120.000 de euro.
Prima ședință a Camerei Deputaților în noua componență după alegerile parlamentare, la Palatul Parlamentului din București. FOTO Inquam Photos / George Călin
Degringoladă în tabăra suveraniștilor: începe lupta pentru racolarea parlamentarilor demisionari
Finalul alegerilor prezidențiale aduce plecări în bloc în Parlament, dar și anunțuri privind lansarea unor noi formațiuni. Astfel, senatorii și deputații devin ținta celor care așteaptă pe margine să strângă în jurul lor o echipă cu care să poată negocia în continuare cu partidele mari.
pnl presedinti png
24 mai: Se împlinesc 150 de ani de la înființarea Partidului Naţional Liberal
La 24 mai 1875 a fost înființat Partidul Naţional Liberal, una dintre cele mai vechi și importante formațiuni politice din România. În 1956 a avut loc, la Lugano, în Elveția, prima ediție a concursului muzical Eurovision, iar în 2004 a avut loc Explozia de la Mihăilești.
fulger FOTO Shutterstock
Persoane lovite de trăsnet în Caraș-Severin, în timp ce încercau să se adăpostească de ploaie. Una dintre ele a murit
Două persoane din județul Caraș-Severin au fost lovite vineri seară de trăsnet, în timp ce încercau fugeau de ploaie. Una dintre ele a murit, iar cealaltă este în stare gravă.