Curat europene!

24 iunie 2015
Curat europene! jpeg

Nu sînt prea priceput la ţările care se termină în „stan“. Am o bălteală de idei preconcepute şi nu prea fac o deosebire clară între un „stan“ şi altul. De aia cred că mă amuză grozav seria de clipuri „Belgravistan“ de pe televiziunile Digi. Ei sînt şi cei care au cumpărat drepturile de transmisie ale Primei Ediţii a Jocurilor Sportive Europene. Fiind vorba despre Europa, nu aveam cum să evit majusculele. 

De cînd am auzit de întrecerile astea, am fost curios: de ce să le ducă atît de departe, tocmai la Baku, în Azerbaidjan? Nu o fi vrut nici o ţară mai aproape de Atlantic să le organizeze? Din pricina costurilor? Nu s-ar scoate cheltuielile? Păi, asta înseamnă că nu au mare relevanţă şi că se poate să nu fie chiar necesare, cu toate că ar fi bine să mai ostoim din invidia sportivilor europeni care nu au avut pînă acum prilejul să îşi dovedească Unitatea întru Diversitate sportivă, precum fraţii şi surorile lor din America, Africa sau Asia, continente care organizează asemenea evenimente cvasi-olimpice de mai multe decenii. 

Aşadar, m-am apucat să caut. Am aflat că respectiva competiţie este şi nu este agreată de Comitetul Internaţional Olimpic. Că este o întreprindere a Comitetelor Olimpice europene, dar nu se poate chema Jocurile Olimpice ale Europei. Că un irlandez încăpăţînat care conduce respectivul ONG al comitetelor olimpice europene a trecut prin Belarus, l-a tămîiat uşor greţos pe Lukaşenko, oferindu-i şi o Medalie de Merit Olimpic, doar-doar s-o scoate cu cheltuiala. Respectivul lider autoritar l-a refuzat, pe motive de costuri, aşa că irlandezul a trecut la următorul lider autoritar de pe listă şi a ajuns în Azerbaidjan (bănuiesc că dictatorii urmau să fie vizitaţi în ordinea alfabetică a ţării). A avut noroc. Dinastia Aliev a fost de acord să investească aproximativ zece miliarde de (petro)dolari întru succesul operaţiunii. S-a şi votat. Cu excepţia Armeniei, care a refuzat să îşi exprime opinia (poziţie uşor de înţeles, avînd în vedere conflictul armat recent), toată lumea a fost de acord. Cu toată unanimitatea, cu tot onctuosul consens, la festivitatea de deschidere nu au fost şefi de stat din UE, cu excepţia Marelui Duce al Luxemburgului şi a prinţului de Monaco. E drept, au fost prezenţi premierii României şi Bulgariei, dar ei nu se pun în statistica „şefi de stat“. Prezenţa la nivel foarte înalt a fost asigurată de Erdogan al Turciei, Putin al Rusiei, Lukaşenko al Belarusului şi Berdimuhamedov al Turkmenistanului. Cu asemenea reprezentare la ceremonia de deschidere de la Baku, Azerbaidjan, e clar că aceste jocuri sînt rezonabil de europene.

Sportivi au fost mulţi. Majoritatea, stîrniţi strict de posibilitatea de a se întrece. În plus, unele sporturi au echivalat competiţia cu campionatele europene, altele stabilesc cine se califică la Olimpiada de la Rio, altele oferă puncte în clasamentele mondiale. Nu toate întrecerile sînt olimpice. Există patru sporturi care se desfăşoară în format non-olimpic, cum ar fi fotbalul pe plajă, dar şi unul mai puţin cunoscut, sambo. Nu e un fruct exotic, ci un format de arte marţiale inventat în anii ’50 de Armata Roşie, pentru lupta corp la corp. Oricum, pe sportivi îi interesează relativ puţin ce se întîmplă în ţara-gazdă, tot soiul de mofturi cum ar fi încălcarea drepturilor omului. Dacă li se spune de la sponsor

Federaţie şi Comitet Olimpic să se ducă, ei se duc. Ce dacă au fost opriţi să intre în ţara-gazdă ziarişti de la BBC, ARD,

sau RFI? Are vreo importanţă faptul că Azerbaidjanul are zeci de deţinuţi politici în închisori? Că nu există opoziţie? „Reporteri fără frontiere“ sau Transparency International clasează ţara printre ultimele în lume în materie de libertăţi individuale sau nivel al corupţiei de stat, dar fiecare cu treaba lui. Jurnaliştii şi activiştii cu drepturile omului, ei cu alergatul şi săritul. 

Uite, din cauza asta, din cauză că prea mulţi oameni au uitat că

ar trebui să însemne ceva cu valoare morală adăugată, jocurile astea îmi par un abuz de brand. Anticipez că prima ediţie va fi şi ultima, pentru că prea au pornit cu stîngul.  

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană, la TVR. 

Foto: wikimedia commons

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Când ajunge din nou în România un val de aer polar: unde se anunță ger cumplit, cât mai ninge la munte
Trei zile de iarnă autentică se anunță în mai multe județe din zona de munte. Meterologii anunță ninsori puternice și viscol. Începând de duminică însă un val de aer polar lovește România. Sunt așteptate temperaturi de până la minus 20 de grade Celsius.
image
Trufia îngroapă România. De ce nu putem fi cel mai de preț aliat pentru Occident: „Suntem ca ruda aia săracă...”
România nu reușește să profite de oportunităţi și să-și exploateze potențialul. Marius Ghincea, profesor la Universitatea Johns Hopkins, explică ce-i lipsește României.
image
Netflix, accesat doar din propria locuinţă. Compania ia măsuri drastice: care va fi singura excepţie
Netflix urmează să ia măsuri drastice, astfel încât utilizatorii să nu îşi mai poată împărţi contul cu alte persoane. Decizia a venit, după ce datele statistice au arătat că peste 100 de milioane de utilizatori din întreaga lume folosesc, de fapt, contul altcuiva.

HIstoria.ro

image
Originea familiei Caragiale. Recuperarea unei istorii autentice
„Ce tot spui, măi? Străbunicul tău a fost bucătar arnăut, plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sunt eu turtit în creștet!”, astfel îl apostrofa marele Caragiale pe fiul său Mateiu, încercând să-i tempereze fumurile aristocratice și obsesiile fantasmagoric-nobiliare de care acesta era bântuit.
image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.