Curat europene!
Nu sînt prea priceput la ţările care se termină în „stan“. Am o bălteală de idei preconcepute şi nu prea fac o deosebire clară între un „stan“ şi altul. De aia cred că mă amuză grozav seria de clipuri „Belgravistan“ de pe televiziunile Digi. Ei sînt şi cei care au cumpărat drepturile de transmisie ale Primei Ediţii a Jocurilor Sportive Europene. Fiind vorba despre Europa, nu aveam cum să evit majusculele.
De cînd am auzit de întrecerile astea, am fost curios: de ce să le ducă atît de departe, tocmai la Baku, în Azerbaidjan? Nu o fi vrut nici o ţară mai aproape de Atlantic să le organizeze? Din pricina costurilor? Nu s-ar scoate cheltuielile? Păi, asta înseamnă că nu au mare relevanţă şi că se poate să nu fie chiar necesare, cu toate că ar fi bine să mai ostoim din invidia sportivilor europeni care nu au avut pînă acum prilejul să îşi dovedească Unitatea întru Diversitate sportivă, precum fraţii şi surorile lor din America, Africa sau Asia, continente care organizează asemenea evenimente cvasi-olimpice de mai multe decenii.
Aşadar, m-am apucat să caut. Am aflat că respectiva competiţie este şi nu este agreată de Comitetul Internaţional Olimpic. Că este o întreprindere a Comitetelor Olimpice europene, dar nu se poate chema Jocurile Olimpice ale Europei. Că un irlandez încăpăţînat care conduce respectivul ONG al comitetelor olimpice europene a trecut prin Belarus, l-a tămîiat uşor greţos pe Lukaşenko, oferindu-i şi o Medalie de Merit Olimpic, doar-doar s-o scoate cu cheltuiala. Respectivul lider autoritar l-a refuzat, pe motive de costuri, aşa că irlandezul a trecut la următorul lider autoritar de pe listă şi a ajuns în Azerbaidjan (bănuiesc că dictatorii urmau să fie vizitaţi în ordinea alfabetică a ţării). A avut noroc. Dinastia Aliev a fost de acord să investească aproximativ zece miliarde de (petro)dolari întru succesul operaţiunii. S-a şi votat. Cu excepţia Armeniei, care a refuzat să îşi exprime opinia (poziţie uşor de înţeles, avînd în vedere conflictul armat recent), toată lumea a fost de acord. Cu toată unanimitatea, cu tot onctuosul consens, la festivitatea de deschidere nu au fost şefi de stat din UE, cu excepţia Marelui Duce al Luxemburgului şi a prinţului de Monaco. E drept, au fost prezenţi premierii României şi Bulgariei, dar ei nu se pun în statistica „şefi de stat“. Prezenţa la nivel foarte înalt a fost asigurată de Erdogan al Turciei, Putin al Rusiei, Lukaşenko al Belarusului şi Berdimuhamedov al Turkmenistanului. Cu asemenea reprezentare la ceremonia de deschidere de la Baku, Azerbaidjan, e clar că aceste jocuri sînt rezonabil de europene.
Sportivi au fost mulţi. Majoritatea, stîrniţi strict de posibilitatea de a se întrece. În plus, unele sporturi au echivalat competiţia cu campionatele europene, altele stabilesc cine se califică la Olimpiada de la Rio, altele oferă puncte în clasamentele mondiale. Nu toate întrecerile sînt olimpice. Există patru sporturi care se desfăşoară în format non-olimpic, cum ar fi fotbalul pe plajă, dar şi unul mai puţin cunoscut, sambo. Nu e un fruct exotic, ci un format de arte marţiale inventat în anii ’50 de Armata Roşie, pentru lupta corp la corp. Oricum, pe sportivi îi interesează relativ puţin ce se întîmplă în ţara-gazdă, tot soiul de mofturi cum ar fi încălcarea drepturilor omului. Dacă li se spune de la sponsor
Federaţie şi Comitet Olimpic să se ducă, ei se duc. Ce dacă au fost opriţi să intre în ţara-gazdă ziarişti de la BBC, ARD,
sau RFI? Are vreo importanţă faptul că Azerbaidjanul are zeci de deţinuţi politici în închisori? Că nu există opoziţie? „Reporteri fără frontiere“ sau Transparency International clasează ţara printre ultimele în lume în materie de libertăţi individuale sau nivel al corupţiei de stat, dar fiecare cu treaba lui. Jurnaliştii şi activiştii cu drepturile omului, ei cu alergatul şi săritul.
Uite, din cauza asta, din cauză că prea mulţi oameni au uitat că
ar trebui să însemne ceva cu valoare morală adăugată, jocurile astea îmi par un abuz de brand. Anticipez că prima ediţie va fi şi ultima, pentru că prea au pornit cu stîngul.
Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană, la TVR.
Foto: wikimedia commons
