Cum va fi lumea de după COVID?

Publicat în Dilema Veche nr. 885 din 25 - 31 martie 2021
Lichidarea doctrinei europene de deschidere treptată spre Iran jpeg

Reflecţiile şi dezbaterile legate de lumea post-COVID au început de acum un an, chiar de la intrarea umanităţii în prima carantină. Subiectul este şi mai des abordat acum, cînd se vede totuşi o ieşire din tunel datorită vaccinurilor.

Pandemia se înscrie în seria de mari cataclisme mondiale din ultima sută de ani. Şi de fiecare dată s-a pus aceeaşi problemă: cum să imaginăm o lume în care să nu se reproducă răul aflat la originea dezastrului precedent? Lumea de după prima conflagraţie mondială a fost configurată în 1919 la Congresul de pace de la Versailles şi încarnată simbolic de Societatea Naţiunilor cu sediul la Geneva. În ciuda cumplitei epidemii de gripă spaniolă care a secerat atunci mai multe vieţi decît războiul, criteriile de organizare a noii lumi au iradiat dintr-o mare idee politică: dreptul fiecărei naţiuni de a-şi decide soarta, principiu impus, de fapt, de Statele Unite ale Americii.

Lumea de după al Doilea Război Mondial a fost configurată în comitet restrîns, încă din decembrie 1943, printr-o întîlnire la Teheran, de către Stalin, Churchill şi Roosevelt. Ulterior, Organizaţia Naţiunilor Unite, cu sediul deplasat pe pămînt american, la New York, a încarnat din punct de vedere instituţional noua arhitectură mondială.

Al treilea „cataclism” al secolului trecut, de data aceasta cu valenţe pozitive, a fost căderea comunismului începînd cu 1989. Ceea ce are în comun acest enorm tsunami cu cele două războaie mondiale şi cu pandemia actuală este imprevizibilitatea. Nimeni nu a prezis prăbuşirea sistemului comunist la începutul acelui ultim deceniu al secolului XX, după cum nici pe 28 iunie 1914, cînd s-a produs atentatul de la Sarajevo, nimeni nu credea că el va duce la prăbuşirea a patru imperii. După cum nici în 1936, cînd la Berlin erau organizate Jocurile Olimpice, nimănui nu i-ar fi venit să creadă că următoarele, prevăzute în septembrie-octombrie 1940 la Tokyo, urmau să fie anulate din cauza unui nou război mondial. Lumea de după căderea comunismului nu a fost structurată prin nici o conferinţă de pace, dar a însemnat globalizarea, iar politologul american Francis Fukuyama a teoretizat-o în 1992 prin conceptul de sfîrşit al istoriei: el credea că rătăcirile şi necazurile omenirii au luat sfîrşit şi că democraţia şi liberalismul au învins definitiv pe planetă.

Nu este greu de observat că niciodată, în ultima sută de ani, perioadele post-cataclism nu s-au derulat aşa cum ar fi vrut umanitatea. De unde şi concluzia că nici acum, după pandemie, lucrurile nu vor merge cum le-am dori. Sînt utile toate discuţiile despre necesitatea inventării unui nou model cu alte practici economice, comerciale, industriale, financiare asociate cu o mai mare preocupare pentru ecologie, protecţie şi sănătate publică. În ceea ce mă priveşte, din cîte am aflat pînă acum despre oameni (din cărţi şi din observaţii adunate timp de o jumătate de secol), sînt însă sigur că perioada post-COVID (dacă vom scăpa de viruşi!) va fi una haotică, imprevizibilă, periculoasă, conflictuală, iraţională, impulsivă. Altfel spus, normală. Că vrem, că nu vrem, omul rămîne o fiinţă excesivă şi contradictorie, iar societăţile umane sînt mai degrabă capabile să inventeze inteligenţe artificiale decît o inteligenţă umană colectivă.

Ceea ce nu înseamnă că trebuie să fim pesimişti. Unele eşecuri sînt de folos. Pandemia, prin numeroasele traume provocate, a demonstrat că trebuie reevaluat, de exemplu, rolul statului. Uniunea Europeană, care dă lecţii de democraţie, morală şi ecologie întregii lumi, şi-a dat seama că nu a fost capabilă să creeze un vaccin propriu, deci îşi va restructura sectorul cercetării. Într-un mod sau altul, milioane de oameni au descoperit ce înseamnă umilitatea: se credeau stăpînii lumii, îşi puteau permite să sară în orice moment într-un avion ca să petreacă două-trei zile într-un minunat colţ de lume, dar acum n-au unde să bea o cafea în cartierul lor pentru că toate unităţile comerciale neesenţiale sînt închise.

Vom avea din nou, după COVID, o perioadă nebună oarecum similară cu dezlănţuirea de creativitate şi de poftă de a trăi de după Primul Război Mondial, spun unii comentatori. Acea perioadă, numită şi les années folles, a început prin 1920 şi s-a stins zece ani mai tîrziu odată cu marea recesiune economică izbucnită în America şi care a ajuns în Europa în 1931, facilitînd, printre altele, ascensiunea la putere a nazismului. Dacă, printr-o minune, întreaga planetă va fi vaccinată peste un an, ar fi o nebunie ca toată umanitatea să se pună pe un fel de chef monstru, uitînd complet că viruşii sînt, de fapt, consecinţele unui mod de viaţă.

Într-un registru mai realist, perioada post-COVID este văzută de alţi experţi ca un nou război rece între Statele Unite şi China. El a început, de fapt, înainte de apariţia virusului, dar pandemia l-a exacerbat. Francis Fukuyama nu mai decretează astăzi sfîrşitul istoriei, ci afirmă că în cursul vieţii sale nu a cunoscut nici o perioadă „cu un grad de incertitudine mai mare” decît aceea care începe acum. Că hiperglobalizarea s-a oprit odată cu această pandemie, iată o altă evidenţă. Mai puţin vizibili sînt, deocamdată, noii îmbogăţiţi de război. La fel ca în cursul cataclismelor precedente, şi pandemia a generat noi oportunităţi, iar în anii următori numeroase societăţi şi persoane vor binecuvînta pandemia întrucît i-a făcut milionari sau chiar miliardari.

A existat, în istoria medievală a Europei, un război în urma căruia s-a născut naţiunea franceză. El a durat o sută de ani. Poate că pandemia este anul unu al revelaţiei că oamenii, pentru a evita alte dezastre, ar trebui să-şi gîndească viitorul ca membri ai unei unice naţiuni avînd în comun măcar un minister global al Sănătăţii.

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.