Cum va fi lumea de după COVID?

Publicat în Dilema Veche nr. 885 din 25 - 31 martie 2021
Lichidarea doctrinei europene de deschidere treptată spre Iran jpeg

Reflecţiile şi dezbaterile legate de lumea post-COVID au început de acum un an, chiar de la intrarea umanităţii în prima carantină. Subiectul este şi mai des abordat acum, cînd se vede totuşi o ieşire din tunel datorită vaccinurilor.

Pandemia se înscrie în seria de mari cataclisme mondiale din ultima sută de ani. Şi de fiecare dată s-a pus aceeaşi problemă: cum să imaginăm o lume în care să nu se reproducă răul aflat la originea dezastrului precedent? Lumea de după prima conflagraţie mondială a fost configurată în 1919 la Congresul de pace de la Versailles şi încarnată simbolic de Societatea Naţiunilor cu sediul la Geneva. În ciuda cumplitei epidemii de gripă spaniolă care a secerat atunci mai multe vieţi decît războiul, criteriile de organizare a noii lumi au iradiat dintr-o mare idee politică: dreptul fiecărei naţiuni de a-şi decide soarta, principiu impus, de fapt, de Statele Unite ale Americii.

Lumea de după al Doilea Război Mondial a fost configurată în comitet restrîns, încă din decembrie 1943, printr-o întîlnire la Teheran, de către Stalin, Churchill şi Roosevelt. Ulterior, Organizaţia Naţiunilor Unite, cu sediul deplasat pe pămînt american, la New York, a încarnat din punct de vedere instituţional noua arhitectură mondială.

Al treilea „cataclism” al secolului trecut, de data aceasta cu valenţe pozitive, a fost căderea comunismului începînd cu 1989. Ceea ce are în comun acest enorm tsunami cu cele două războaie mondiale şi cu pandemia actuală este imprevizibilitatea. Nimeni nu a prezis prăbuşirea sistemului comunist la începutul acelui ultim deceniu al secolului XX, după cum nici pe 28 iunie 1914, cînd s-a produs atentatul de la Sarajevo, nimeni nu credea că el va duce la prăbuşirea a patru imperii. După cum nici în 1936, cînd la Berlin erau organizate Jocurile Olimpice, nimănui nu i-ar fi venit să creadă că următoarele, prevăzute în septembrie-octombrie 1940 la Tokyo, urmau să fie anulate din cauza unui nou război mondial. Lumea de după căderea comunismului nu a fost structurată prin nici o conferinţă de pace, dar a însemnat globalizarea, iar politologul american Francis Fukuyama a teoretizat-o în 1992 prin conceptul de sfîrşit al istoriei: el credea că rătăcirile şi necazurile omenirii au luat sfîrşit şi că democraţia şi liberalismul au învins definitiv pe planetă.

Nu este greu de observat că niciodată, în ultima sută de ani, perioadele post-cataclism nu s-au derulat aşa cum ar fi vrut umanitatea. De unde şi concluzia că nici acum, după pandemie, lucrurile nu vor merge cum le-am dori. Sînt utile toate discuţiile despre necesitatea inventării unui nou model cu alte practici economice, comerciale, industriale, financiare asociate cu o mai mare preocupare pentru ecologie, protecţie şi sănătate publică. În ceea ce mă priveşte, din cîte am aflat pînă acum despre oameni (din cărţi şi din observaţii adunate timp de o jumătate de secol), sînt însă sigur că perioada post-COVID (dacă vom scăpa de viruşi!) va fi una haotică, imprevizibilă, periculoasă, conflictuală, iraţională, impulsivă. Altfel spus, normală. Că vrem, că nu vrem, omul rămîne o fiinţă excesivă şi contradictorie, iar societăţile umane sînt mai degrabă capabile să inventeze inteligenţe artificiale decît o inteligenţă umană colectivă.

Ceea ce nu înseamnă că trebuie să fim pesimişti. Unele eşecuri sînt de folos. Pandemia, prin numeroasele traume provocate, a demonstrat că trebuie reevaluat, de exemplu, rolul statului. Uniunea Europeană, care dă lecţii de democraţie, morală şi ecologie întregii lumi, şi-a dat seama că nu a fost capabilă să creeze un vaccin propriu, deci îşi va restructura sectorul cercetării. Într-un mod sau altul, milioane de oameni au descoperit ce înseamnă umilitatea: se credeau stăpînii lumii, îşi puteau permite să sară în orice moment într-un avion ca să petreacă două-trei zile într-un minunat colţ de lume, dar acum n-au unde să bea o cafea în cartierul lor pentru că toate unităţile comerciale neesenţiale sînt închise.

Vom avea din nou, după COVID, o perioadă nebună oarecum similară cu dezlănţuirea de creativitate şi de poftă de a trăi de după Primul Război Mondial, spun unii comentatori. Acea perioadă, numită şi les années folles, a început prin 1920 şi s-a stins zece ani mai tîrziu odată cu marea recesiune economică izbucnită în America şi care a ajuns în Europa în 1931, facilitînd, printre altele, ascensiunea la putere a nazismului. Dacă, printr-o minune, întreaga planetă va fi vaccinată peste un an, ar fi o nebunie ca toată umanitatea să se pună pe un fel de chef monstru, uitînd complet că viruşii sînt, de fapt, consecinţele unui mod de viaţă.

Într-un registru mai realist, perioada post-COVID este văzută de alţi experţi ca un nou război rece între Statele Unite şi China. El a început, de fapt, înainte de apariţia virusului, dar pandemia l-a exacerbat. Francis Fukuyama nu mai decretează astăzi sfîrşitul istoriei, ci afirmă că în cursul vieţii sale nu a cunoscut nici o perioadă „cu un grad de incertitudine mai mare” decît aceea care începe acum. Că hiperglobalizarea s-a oprit odată cu această pandemie, iată o altă evidenţă. Mai puţin vizibili sînt, deocamdată, noii îmbogăţiţi de război. La fel ca în cursul cataclismelor precedente, şi pandemia a generat noi oportunităţi, iar în anii următori numeroase societăţi şi persoane vor binecuvînta pandemia întrucît i-a făcut milionari sau chiar miliardari.

A existat, în istoria medievală a Europei, un război în urma căruia s-a născut naţiunea franceză. El a durat o sută de ani. Poate că pandemia este anul unu al revelaţiei că oamenii, pentru a evita alte dezastre, ar trebui să-şi gîndească viitorul ca membri ai unei unice naţiuni avînd în comun măcar un minister global al Sănătăţii.

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

titularizare 2025 slatina   foto alina mitran (5) jpg
Înghesuială la titularizare, concursul cu miză incertă. „Sunt în pericol și posturile titularilor” REPORTAJ
Mii de candidați care își doresc să ajungă la catedră, unii pentru prima dată, au susținut marți, 15 iulie 2025, proba scrisă a concursului național de Titularizare. Mulți spun că nu mai văd sensul acestei probe, având în vedere modificările anunțate. „Pentru ce posturi luptăm?!”.
Banner Olga Bălan
Trucurile de frumusețe ale Olgăi Bălan, solista care și-a micșorat sânii din cauze medicale. Ce are zilnic în meniu: „Ajută în stările de epuizare”
Trucurile de frumusețe ale Olgăi Bălan, solista cu cei mai mari sâni naturali din România: „Face tenul mătăsos”. Ce nu-i lipsește zilnic din meniu: „Ajută în stările de epuizare”
518349328 1269780087852588 5754535934552254149 n jpg
Cel mai mare meteorit găsit vreodată intact pe Pământ. Cântărește peste 60 de tone și a fascinat o lume întreagă
La marginea orașului Grootfontein, în nord-estul Namibiei, zace tăcut un colos venit din spațiu. Este Hoba — cel mai mare meteorit descoperit vreodată pe Terra, o relicvă extraterestră de peste 60 de tone, compusă aproape integral din fier și nichel.
la piscină jpeg
Pensiune cu piscină sau ciubăr? Ce aleg românii pe timp de caniculă
În 2025, tot mai mulți români aleg să se răcorească la munte într-un ciubăr rustic, cu apă rece și priveliști spectaculoase. Departe de aglomerația ștrandurilor și de costurile ascunse ale piscinelor, ciubărul devine preferatul românilor, iar prețurile pentru un weekend complet încep de 750 lei.
Regele Charles, foto Shutterstock jpg
Dulcele modest pe care Regele Charles îl savurează la ceai. Fostul său angajat a spus ce nu-i lipsește din meniu
Regele Charles al III-lea este cunoscut pentru preferințele sale simple în ceea ce privește preparatele culinare și nici când vine vorba despre gustarea preferată pe care o consumă la ceai nu face excepție!
Stanija, sursa foto Instagram jpg
O influenceriță a dezvăluit câți bani i s-au oferit pentru o noapte de amor: „Primesc oferte pe Instagram”
O influenceriță, care are peste 2 milioane de urmăritori pe Instagram, a dezvăluit câți bani i s-au propus pentru o noapte de amor. Ea a povestit că primește frecvent astfel de oferte în mediul online, iar sumele ajung la mii de euro.
imbatranire Alzheimer jpg
Au fost descoperite cauzele pentru care femeile sunt mai predispuse la Alzheimer decât bărbații. Ce spun specialiștii despre riscuri și prevenție
Boala Alzheimer afectează, în mod vizibil, mai multe femei decât bărbați. Statisticile arată că două treimi dintre pacienții diagnosticați sunt femei. Cercetători americani susțin că au descoperit explicațiile biologice pentru această diferență: menopauza și structura genetică diferită a femeilor.
Denis Savescu, foto Facebook jpg
Povestea emoționantă a românului care a pornit într-o aventură de peste 14.000 de kilometri pe bicicletă. Ce l-a motivat să renunțe la rutină
După ce mama sa a murit de cancer, iar iubita l-a părăsit după opt ani de relație, un tânăr român a decis să plece într-o călătorie pe bicicletă prin lume, fără să-și plănuiască itinerariul. El a pedalat peste 14.000 de kilometri și a ajuns în locuri la care nici nu visa!
BeFunky collage   2025 07 15T194247 108 jpg
Spaghete cu dovlecel și pesto, rețeta italienească cu gust unic. Se prepară ușor și arată spectaculos. VIDEO
O rețetă simplă, de vară, perfectă pentru o cină în familie sau alături de prieteni: spaghetti cu dovlecel și pesto. Preparatul, inspirat din bucătăria italiană, este gata în mai puțin de 30 de minute și aduce în farfurie o combinație echilibrată de prospețime și savoare.