Cum va arăta "epoca asiatică"?

Richard N. HAASS
Publicat în Dilema Veche nr. 514 din 19-23 decembrie 2013
Sursele conduitei ruseşti jpeg

Este deja un clişeu să spui că Asia va domina secolul XXI. Iar afirmaţia nu este deloc o prezicere riscantă, avînd în vedere faptul că, demografic, populaţia asiatică înseamnă aproape 60% din întreaga populaţie a globului, iar economic, statele asiatice asigură 25% din producţia globală. De asemenea, Asia este şi zona în care interacţionează majoritatea marilor puteri ale lumii, incluzînd China, India, Japonia, Rusia, Coreea de Sud, Indonezia şi Statele Unite.

Dar să vorbeşti despre inevitabila emergenţă a Asiei este una, iar discuţia despre felul cum se va petrece aceasta este alta. Căci pot exista două moduri extrem de diferite ale acestei expansiuni, cel dominant urmînd să aibă un impact esenţial, cu consecinţe profunde atît asupra oamenilor şi a guvernelor din zonă, cît şi asupra întregii omeniri.

Într-unul dintre cele două scenarii, Asia va fi zona cu care aproape ne-am obişnuit; o zonă a cărei economie continuă să aibă o ascensiune sănătoasă şi care reuşeşte să evite posibile conflicte teritoriale.

Al doilea scenariu însă ne oferă o viziune total diferită: Asia va deveni o zonă din ce în ce mai tensionată, cu forţe militare susţinute prin bugete considerabile, finanţate în defavoarea creşterii economice. Iar asemenea tensiuni ar putea exploda, împiedicînd şi dezvoltarea comerţului, a turismului sau a investiţiilor – mai ales în cazul incidentelor care ar implica ciocniri între forţele rivale aeriene sau maritime care operează în apropierea unor teritorii sau ape disputate. Ca să nu mai vorbim despre spaţiul cibernetic – un alt domeniu în care rivalitatea ar putea degenera într-un conflict.

Întrebarea ar fi următoarea: va semăna oare această „epocă asiatică“ istoriei Europei – zona în care s-a scris, de fapt, istoria modernă – şi dacă da, cărei perioade? Primei jumătăţi a secolului al XX-lea, cînd au avut loc două războie fără precedent, dacă vorbim de distrugerile masive şi de costurile implicate, sau celei de-a doua părţi, cînd tensiunile cu Uniunea Sovietică s-au calmat iar Vestul Europei a avut parte de pace şi prosperitate nemaiîntîlnite pînă atunci.

Din exemplul Europei se pot trage mai multe concluzii, căci Europa nu a avut parte doar de un „noroc chior“. Istoria s-a scris astfel şi pentru că liderii politici au dat dovadă de amplă viziune şi de multă disciplină. Consecinţele au făcut ca doi rivali istorici, precum Franţa şi Germania, să se reconcilieze într-un proiect zonal de amploare: ceea ce era iniţial o comunitate a cărbunelui şi a oţelului avea să devină Comunitatea Economică Europeană, apoi Uniunea Europeană – care a reunit continentul într-o comunitate politică şi economică atît de puternică, încît apariţia oricărui conflict violent este practic imposibilă.

Şi merită să te gîndeşti la toate acestea pentru că puţine asemănări pot fi găsite în Asia de azi. Dimpotrivă, zona este recunoscută pentru lipsa de acorduri inter-regionale şi de instituţii – mai ales în domeniul politico-militar şi securitate. Mai mult, dispute sedimentate în timp şi o continuă lipsă a reconcilierilor – toate fac uşor de imaginat scenariul unui incident militar care să antreneze, nu doar una sau mai multe zone vecine, dar şi un incident la o scară mult mai mare.

Multe dintre aceste dispute datează din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, sau chiar şi de mai înainte. Coreea şi China îi poartă o antipatie puternică Japoniei. Nu există nici un tratat de pace între Rusia şi Japonia, iar ambele ţări revendică Insulele Kurile (sau Teritoriile Nordice). Graniţa dintre China şi India este de asemenea un motiv de dispută.

Climatul de securitate regională s-a înrăutăţit în ultimii ani. Unul dintre motive este continua dispută din Peninsula Coreană şi ameninţarea pe care Coreea de Nord, înarmată nuclear, o reprezintă şi pentru propriul popor, dar şi pentru vecini. La rîndul său, şi China a adăugat tensiuni suplimentare prin politica externă – incluzînd pretenţiile teritoriale asupra apelor din estul şi sudul Chinei –, pretenţii despre care se spune, diplomatic, că sînt „măsuri pozitive“, dar pe care alţii le văd, de fapt, ca fiind „agresive“.

Între timp, Japonia pare hotărîtă să iasă de sub restricţiile militare care i s-au impus în urma comportamentului violent din anii 1930 şi 1940 (restricţii cu care, pînă de curînd, cei mai mulţi japonezi au fost de acord).

Toate acestea reflectă apariţia unui naţionalism crescendo în întreaga zonă. Pentru a contracara tensiunile cauzate de acest fenomen, guvernele asiatice ar trebui să ducă tratative intense pe cale diplomatică. Trebuie negociate tratate regionale care să încurajeze comerţul liber, la fel cum trebuie negociate şi problemele legate de schimbările climatice. Şi, nu în ultimul rînd, ar trebui constituit un forum regional care să reglementeze mai bine desfăşurarea de forţe militare şi să pledeze pentru consolidarea încrederii regionale, pentru a reduce riscul incidentelor şi pentru a le gestiona, în cazul în care ele devin realitate.

Multe dintre aceste măsuri ar putea fi preluate din modelul european, un model relevant şi din alt motiv: europenii au reuşit să menţină stabilitatea şi să construiască o prosperitate reală, în ultimii 70 de ani, şi datorită prezenţei Americii, care a jucat aici un rol vital. Statele Unite, o putere atlantică, a fost pe deplin integrată în acordurile economice şi de securitate.

Iar acesta este un scenariu nu mai puţin viabil şi pentru Asia, o zonă cu care Statele Unite au legături strînse şi în care au interese de importanţă maximă. Dar pentru ca acest „pivot“ american să prindă în Asia, este nevoie de un climat care să ofere substanţă şi stabilitate. De asemenea, este necesar ca următoarele administraţii americane să pună accent pe comerţul liber, să-şi consolideze prezenţa maritimă şi aeriană şi să investească într-o diplomaţie care să promoveze integrarea Chinei în termeni agreaţi atît de SUA, de aliaţii săi (Japonia, Coreea de Sud, Filipine şi Australia), cît şi de celelalte state prietene.

Alternativa ar fi o Asie lăsată în legea sa – şi o epocă asiatică dominată de China, caracterizată de numeroase ciocniri diplomatice, de tensiuni şi chiar de conflicte. Şi prea puţini din Asia – sau din afara ei – ar putea beneficia de un asemenea viitor. 

Richard N. Haass este preşedintele Consiliului pentru Relaţii Externe. Cea mai recentă carte a sa se intitulează Foreign Policy Begins at Home: The Case for Putting America’s House in Order.

© Project Syndicate, 2013.

http://www.project-syndicate.orgwww.project-syndicate.org 

traducere de Stela GIURGEANU 

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Sistem de rachete BUK FOTO Shutterstock jpg
Unele dintre cele mai importante arme folosite în războiul din Ucraina nu sunt noi și nici sofisticate
Câteva arme mai noi, cum ar fi lansatoarele de rachete HIMARS de producție americană și dronele de atac TB2 de producție turcească, au dominat titlurile din presă, dar armele mai vechi, în principal modele din epoca sovietică, sunt cele care încă duc greul războiului din Ucraina.
Scurgeri de gaz din conductele Nord Stream FOTO EPA-EFE
Vinovatul evident pentru exploziile Nord Stream: ipoteza unui expert suedez
Economistul suedez Anders Aslund, fost consilier al lui Boris Elţîn, primul preşedinte al Rusiei post-sovietice, afirmă că „vinovatul evident” pentru exploziile de la gazoductele Nord Stream din Marea Baltică pare să fie una dintre cele mai secrete structuri militare ale Rusiei.
oi jpg
„Vara lui Mioi”, două săptămâni cu vreme estivală, la mijlocul toamnei. Legenda cărăușului sărac și foarte harnic
Pe 29 septembrie începe „Vara lui Mioi” sau „Năpustitul berbecilor”, când se așteaptă o încălzire trecătoare a vremii până în 14 octombrie. Mioi este un personaj de legendă, cărăuș sărac și foarte harnic, de care Dumnezeu s-a îndurat dându-i câteva zile de vară la sfârșit de septembrie.

HIstoria.ro

image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.