Cum să fii fericit alături de un model

Publicat în Dilema Veche nr. 876 din 21 - 27 ianuarie 2021
Cum să fii fericit alături de un model jpeg

În fața textelor, analizăm, sceptic, contradicțiile și capcanele. În fața imaginilor: o splendoare! Așa că aș zice cîte ceva despre punctele tari (evidente) și punctele slabe (ascunse) ale reconstrucțiilor digitale de clădiri și orașe antice.

De treizeci de ani încoace, modelele virtuale au computerizat antichitatea. Parțial, succesul lor se explică prin faptul că lumea iubește tehnica (mai ales cînd arată ca magia) și prin faptul că trăim toți – într-o clasificare arheologică – în epoca imaginii. Case din oase de balenă ale protoinuiților Thule, Forum Romanum, o stupa din Madhya Pradesh, sinagoga din Rotterdam, toate astea, distruse mai demult sau mai recent, acum reconstruite electronic, oferă o experiență magnifică copiilor, studenților și profesorilor emeriți și fac nespecialiștii să se apropie de domeniu. Arheologia se îndeletnicește cu ruinele, dar are și obligația de a merge dincolo de ele, pînă la originale. Mediul academic și publicul vor să le înțeleagă pe amîndouă. În plus, aceste modele conving sponsorii să-ți finanțeze cercetarea – un templu care se rotește pe un ecran e mult mai eficient decît să vorbești băncilor de versurile anacreontice sau de capacitatea amforelor din Sinope. Iar relevanța socială a unui monument antic poate fi măsurată și în popularitatea modelelor sale (dezbatere veche, ce-i drept, în sociologia tehnicii – reproducerea distruge aura originalului sau o potențează?).

Mai puțin recunoscut este un alt merit al modelelor: faptul că realizarea lor e testul suprem al înțelegerii monumentului. Modelul îți permite să stochezi informații arheologice în mod articulat, să identifici date lipsă, să formulezi ipoteze, în fine, să testezi scenarii complexe, cum ar fi folosirea unui model al templului lui Hatșepsut pentru a examina, de cîte ori vrei, comportamentul lui la cutremure, digitale și ele). Jurnale academice, ca Digital Applications in Archaeology and Cultural Heritage, sînt azi dedicate în întregime discuției unor asemenea probleme.

Acum și cîteva rezerve. A durat un secol ca să ne lămurim că nu scriem, de fapt, istoria „așa cum a fost cu adevărat”, ci facem doar reconstituiri cu nuanțe subiective (acolo unde ele sînt cerute de ambiguitatea surselor), pentru ca acum să ne aruncăm cu o naivitate regăsită în convingerea că modelul digital ne arată, în sfîrșit, „adevărata față” a monumentelor azi prăbușite. Am matematizat natura într-atît, încît aproape că dăm, azi, acestor modele un statut ontologic superior realității. Or, o reconstrucție vizuală nu este adevărul despre trecut, ci o teorie despre trecut. Ideale ar fi, deci, reconstrucții alternative (din nou, în limita a ce știm, fără năzbîtii), cum o recomandă și Carta ICOMOS „Ename” din 2007 pentru interpretarea și prezentarea patrimoniului cultural.

Pe de altă parte, circulă nu știu cîte modele ale Parthenonului, făcute de companii private. Ca să reiau conceptul cutărui filosof francez, modelele digitale sînt acum „hărți care precedă teritoriul”, iar proliferarea lor reflectă „isteria caracteristică a vremurilor noastre: cea a producerii și reproducerii realității”. Aceste modele ale Parthenonului, puzderie, sînt oare făcute pe baza tuturor datelor arheologice din ultimele secole sau la vrăjeală, după cîteva fotografii? Dar nimeni nu stă să-și pună întrebarea asta; culorile sînt proaspete, liniile sînt curate, îl arătăm direct studenților, este modern, am rezolvat. Ca în cazul oricărei lucrări academice, echipa care a făcut modelul trebuie să prezinte și datele cu care lucrează. Altfel, modelele astea sînt la fel de corecte și de folositoare ca niște RMN-uri făcute în bucătărie.

Tot prin frumusețea și precizia lor geometrică, modelele (academice sau nu) au puterea să te facă să uiți că încorporează, de fapt, multe ipoteze. Unii uită să mai marcheze grafic într-o reconstrucție cuvintele „posibil”, „probabil”, „habar n-am”, deși lucrul, desigur, se poate face, prin diferite grade de transparență, de rezoluție etc. Alții introduc dibaci în modelele lor nori adevărați peste templele Cham din Vietnam sau luciu de apă filmat în bazinele romane de la Tivoli, ca imaginea să fie cît mai realistă, însă în același timp folosesc o perspectivă vizuală care nu este tocmai cea a pietonului antic, ci mai degrabă cea a unui elicopter pătruns în orașul antic. Merită reflectat și la faptul că modelele elimină orice semne de deteriorare a clădirii, orice graffiti, în unele cazuri și siluetele oamenilor care le foloseau. E vorba, la urma urmei, de o exaltare a văzului ca mijloc de evaluare a spațiului construit, criticată de unii arhitecți, și de un conflict între realism și autenticitate, între planul monumentului și biografia lui, inclusiv sonoră și olfactivă. În plus, modelele trebuie să fie clare, precise și prietenoase, de acord, numai că uneori arhitectura, antică sau modernă, concepe și spații întunecate, labirintice, sau spații oficiale în care nu ești menit să te simți acasă, ci să te simți strivit. Să pătrunzi în cella unui templu roman era cu totul altceva decît să învîrți în fel și chip acest spațiu pe un laptop, să fii adică un client al modelului virtual, care consumă azi știință ca entertainment.

Și o ultimă observație aici – producția imensă de modele de monumente individuale ne face să uităm că ele n-ar trebui să fie scopul final, ci un pas spre modele de întregi peisaje urbane și naturale antice, esențiale pentru înțelegerea lumii vechi în ansambluri, nu în țăndări.

Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată este Arheologia iubirii. De la Neanderthal la Taj Mahal, Humanitas, 2019. 

Sursa foto: newpalmyra.org

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.