Cum s─â ajungi la fericire? (I)

Publicat în Dilema Veche nr. 888 din 15 - 21 aprilie 2021
Oare cînd am început să arătăm așa de aiurea la lumina naturală? jpeg

Ve╚Ťi vedea, ├«mping aceast─â argumenta╚Ťie cu dificultate, de la o etap─â la alta, pentru c─â ╚Öi eu m─â aflu ├«n procesul ├«n╚Ťelegerii ei. Nu mi-e ru╚Öine (dar despre ru╚Öine, data viitoare, ca s─â dau un teaser) s─â o recunosc, m─â pot ierta pentru u╚Öoarele imperfec╚Ťiuni, sincope, aproxim─âri succesive.

Discu╚Ťia despre valori ├«mi roade ├«nc─â sau tot mai ad├«nc, de fapt, g├«ndurile. Scriam s─âpt─âm├«na trecut─â despre prezen╚Ťa lor ├«n paradigma curricular─â a dezvolt─ârii personale ╚Öi despre faptul c─â at├«t ele ÔÇô valorile ÔÇô, c├«t ╚Öi paradigma ├«n care teoretic le inser─âm s├«nt prea nebuloase, prea pu╚Ťin delimitate conceptual ╚Öi metodologic, nu mai spun didactic, fapt care ne blocheaz─â ├«nc─â (acesta fiind ├«ns─â doar unul dintre motive) ├«n obsesia transmiterii de cuno╚Ötin╚Ťe, a interpret─ârii prin prisma unor mentalit─â╚Ťi defectuoase ori, ├«n cel mai bun caz, ├«nspre formarea unor competen╚Ťe de prim nivel, pe care le simt insuficiente ├«n raport cu dimensiunea asum─ârii unor valori pozitive.

C├«teva ocoluri fac, iar. ├Än studiul s─âu despre valori, Tudor Vianu, probabil cel mai atent observator al acestora, stabile╚Öte, dup─â o nuan╚Ťat─â analiz─â ╚Öi teoretizare a conceptului ├«n sine, opt categorii de valori, pe care le ordoneaz─â ierarhic, a╚Ö zice piramidal. ├Äncerc o reconstruc╚Ťie foarte sintetic─â ╚Öi incomplet─â aici, din amintiri, c─âci volumul nu mi-e la ├«ndem├«n─â, dat ├«mprumut cuiva ╚Öi nerecuperat. A╚Öadar, pe de o parte, Vianu vorbe╚Öte despre dou─â categorii mari, valorile-mijloace ╚Öi valorile-scopuri. Dup─â cum le spune ╚Öi numele, valorile-mijloace s├«nt cele care ne ajut─â s─â accedem la categoria superioar─â a valorilor-scopuri. Glosez pu╚Ťin: dac─â faci din valorile-mijloace valori-scopuri, r─âm├«i la un nivel de reprezentare a vie╚Ťii destul de precar ╚Öi care te poate sec─âtui. Este exact drumul gre╚Öit, invers: a acumula pentru a face mai multe lucruri pe care le dore╚Öti, astfel ├«nc├«t s─â ajungi la fericire, la ├«mplinire. Mecanismul corect e invers ├«ns─â, ╚Öi presupune s─â ai valorile-mijloace doar ca intermediatoare sau sus╚Ťin─âtoare ale procesului de ├«mplinire a sinelui, care presupune, ├«n primul r├«nd, o form─â de autenticitate onest─â. Dob├«ndind-o,  valorile-mijloace nu mai devin scopuri, ci ceea ce s├«nt, mijloace. Odat─â ajuns la scopul autenticit─â╚Ťii sinelui, nu mai ai nevoia acumul─ârii de mijloace pentru a-l g─âsi, ci po╚Ťi face ceea ce vrei pentru a avea ceea ce dore╚Öti s─â ai. ╚śtiu, pare cumva paradoxal, dar nu e. Categoriile de valori propuse de Vianu s├«nt: economice, vitale, juridice, politice, teoretice, estetice, morale ┼či religioase. Cum se vede, spre v├«rful piramidei se afl─â valorile-scopuri, iar spre baz─â, valorile-mijloace. ├Äntre valorile-scopuri, cele estetice nu s├«nt chiar primele, ci abia pe locul al treilea. Pe locul al doilea se afl─â cele morale. Nu discut aici subiectul at├«t de sensibil al celor religioase, de╚Öi ar merita o discu╚Ťie ├«n sine ╚Öi ele, redimensionate ├«ntr-o perspectiv─â nu dogmatic─â, ci strict spiritual─â. Poate altc├«ndva. Dar punctez din nou faptul c─â valorile estetice s├«nt sub cele morale.

├Än domeniul ╚Ötiin╚Ťelor educa╚Ťiei, problematizarea valorilor a fost obiect de interes pentru c├«╚Ťiva pedagogi, dar oarecum tangen╚Ťial. P. Popescu-Noveanu ╚Öi, mai recent, C. Cuco╚Ö au trecut ├«n revist─â caracteristicile conceptului, Cuco╚Ö stabilind ╚Öi o serie de categorii cu aplicabilitate pedagogic─â. El afirm─â c─â ÔÇ×valoarea educa┼úional─â este acel raport optim, de adecva┼úie, dintre mijlocul (forma, condi┼úiile) de realizare a educa┼úiei ┼či finalitatea (┼úinta) acesteia ÔÇô formarea individului (pentru umanitate). Orice op┼úiune, care faciliteaz─â o punere ├«n concordan┼ú─â a celor dou─â componente educa┼úionale interne (mijloace ┼či scopuri), dar care se armonizeaz─â ┼či cu exigen┼úele valorice externe (ale spa┼úiului social, cultural, economic etc.), este ├«n mod inerent ┼či o valoare educa┼úional─âÔÇŁ (Pedagogie, Editura Polirom, 2006, p. 127). Foarte pe scurt, a╚Öadar, el pune conceptul de valoare pedagogic─â ├«n raport cu scopurile, cu finalit─â╚Ťile ╚Öi cu idealul educa╚Ťional al unei societ─â╚Ťi.

├Än programele ╚Öcolare pentru liceu, de limba ╚Öi literatura rom├ón─â, s├«nt normate o serie de valori ╚Öi atitudini care ar trebui s─â orienteze demersul didactic. Nu le citez acum pe toate, pentru a salva spa╚Ťiu, dar sintetic ar fi: formarea gustului estetic, stimularea g├«ndirii autonome, reflexive ╚Öi critice, formarea unor reprezent─âri culturale (na╚Ťionale ╚Öi universale), atitudine pozitiv─â fa╚Ť─â de comunicare, toleran╚Ťa ╚Öi flexibilitatea fa╚Ť─â de argumentele celorlal╚Ťi, atitudinea pozitiv─â fa╚Ť─â de limba matern─â. Cum se vede, oarecum cu u╚Öurin╚Ť─â, majoritatea s├«nt asociabile, dac─â ne raport─âm la piramida lui Vianu, valorilor estetice. Doar stimularea g├«ndirii autonome, reflexive ╚Öi critice, respectiv toleran╚Ťa ╚Öi flexibilitatea fa╚Ť─â de argumentele celorlal╚Ťi ar putea fi, cred eu, asociate valorilor morale.

╚śi aici fac ├«nc─â un ocol (├«nainte de a m─â opri ast─âzi), pentru a lega lucrurile de paradigma curricular─â a dezvolt─ârii personale, ├«n care, cum spuneam, s-ar situa viziunea actual─â a procesului educa╚Ťional. Aceast─â paradigm─â, afirmam ├«n articolul precedent, cred c─â trebuie s─â se axeze pe parcurgerea a trei pa╚Öi: cunoa╚Ötere, autocunoa╚Ötere ╚Öi ac╚Ťiune pozitiv─â asupra sinelui. Cred c─â procesul acesta, trecut prin filtrul teoretic al lui Vianu, presupune tocmai parcursul de la nivelul valorilor estetice la cele morale. Dar ╚Öi c─â, pentru acest parcurs, respectiv pentru clarificarea a ceea ce s├«nt valorile morale raportat la autocunoa╚Ötere ╚Öi la ac╚Ťiunea asupra sinelui, este necesar sprijinul conceptual ╚Öi ac╚Ťional al ╚Ötiin╚Ťelor educa╚Ťiei ╚Öi al psihologiei, de asemenea.

Pentru a ├«ncheia ast─âzi, m─â raportez la ceea ce v─âd ├«n programele ╚Öcolare: mai ├«nt├«i, valorile pe care acestea le enumer─â par a se opri la nivel de cunoa╚Ötere ╚Öi eventual autocunoa╚Ötere, mai pu╚Ťin la ac╚Ťiunea asupra sinelui. Apoi, dincolo de faptul c─â exist─â acest set de ╚Öapte enun╚Ťuri despre valori ╚Öi atitudini, pozi╚Ťionate la ├«nceputul programelor, ca deziderate, ├«n desf─â╚Öurarea pe competen╚Ťe ╚Öi pe con╚Ťinuturi sau ├«n reperele metodologice nu se mai pomenesc valori care ar trebui promovate, descoperite, asumate, dec├«t la nivel de cunoa╚Ötere ╚Öi raportat la domeniul estetic. Despre acestea, ├«ns─â, ├«n episodul urm─âtor.    

Horia Corche╚Ö este scriitor ╚Öi profesor de limba ╚Öi literatura rom├ón─â.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Experien┼úa unui turist ├«n Cluj: ÔÇ×Nu pare din Rom├ónia. Arat─â ├«ntr-un fel... ÔÇť
Un turist a relatat impresiile sale dup─â ce a vizitat Clujul ┼či spune c─â ora┼čul arat─â diferit de alte localit─â┼úi din Rom├ónia. Turistul a f─âcut mai multe remarci ┼či a explicat ce l-a impresionat.
image
METEO Vin furtuni violente. Ce zone vor fi afectate, când scăpăm de valul tropical
De┼či temperaturile scad u┼čor, c─âldura extrem─â face ravagii ├«n Rom├ónia. Dup─â valul de aer tropical, meteorologii anun┼ú─â furtuni violente.
image
Reac┼úia nea┼čteptat─â a doi ┼čoferi ucraineni ├«n fa┼úa unui rom├ón. ÔÇ×Mi s-a f─âcut pielea de g─âin─â, n-am ┼čtiut ce s─â r─âspundÔÇť
Un ┼čofer rom├ón a povestit cum a decurs ├«nt├ólnirea nea┼čteptat─â cu doi ucraineni la Berlin, ├«ntr-o parcare. Cei doi au avut o reac┼úie emo┼úionant─â atunci c├ónd au aflat c─â au ├«n fa┼ú─â un rom├ón.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.