Cum să ajungi la fericire? (I)

Publicat în Dilema Veche nr. 888 din 15 - 21 aprilie 2021
Oare cînd am început să arătăm așa de aiurea la lumina naturală? jpeg

Veți vedea, împing această argumentație cu dificultate, de la o etapă la alta, pentru că și eu mă aflu în procesul înțelegerii ei. Nu mi-e rușine (dar despre rușine, data viitoare, ca să dau un teaser) să o recunosc, mă pot ierta pentru ușoarele imperfecțiuni, sincope, aproximări succesive.

Discuția despre valori îmi roade încă sau tot mai adînc, de fapt, gîndurile. Scriam săptămîna trecută despre prezența lor în paradigma curriculară a dezvoltării personale și despre faptul că atît ele – valorile –, cît și paradigma în care teoretic le inserăm sînt prea nebuloase, prea puțin delimitate conceptual și metodologic, nu mai spun didactic, fapt care ne blochează încă (acesta fiind însă doar unul dintre motive) în obsesia transmiterii de cunoștințe, a interpretării prin prisma unor mentalități defectuoase ori, în cel mai bun caz, înspre formarea unor competențe de prim nivel, pe care le simt insuficiente în raport cu dimensiunea asumării unor valori pozitive.

Cîteva ocoluri fac, iar. În studiul său despre valori, Tudor Vianu, probabil cel mai atent observator al acestora, stabilește, după o nuanțată analiză și teoretizare a conceptului în sine, opt categorii de valori, pe care le ordonează ierarhic, aș zice piramidal. Încerc o reconstrucție foarte sintetică și incompletă aici, din amintiri, căci volumul nu mi-e la îndemînă, dat împrumut cuiva și nerecuperat. Așadar, pe de o parte, Vianu vorbește despre două categorii mari, valorile-mijloace și valorile-scopuri. După cum le spune și numele, valorile-mijloace sînt cele care ne ajută să accedem la categoria superioară a valorilor-scopuri. Glosez puțin: dacă faci din valorile-mijloace valori-scopuri, rămîi la un nivel de reprezentare a vieții destul de precar și care te poate secătui. Este exact drumul greșit, invers: a acumula pentru a face mai multe lucruri pe care le dorești, astfel încît să ajungi la fericire, la împlinire. Mecanismul corect e invers însă, și presupune să ai valorile-mijloace doar ca intermediatoare sau susținătoare ale procesului de împlinire a sinelui, care presupune, în primul rînd, o formă de autenticitate onestă. Dobîndind-o,  valorile-mijloace nu mai devin scopuri, ci ceea ce sînt, mijloace. Odată ajuns la scopul autenticității sinelui, nu mai ai nevoia acumulării de mijloace pentru a-l găsi, ci poți face ceea ce vrei pentru a avea ceea ce dorești să ai. Știu, pare cumva paradoxal, dar nu e. Categoriile de valori propuse de Vianu sînt: economice, vitale, juridice, politice, teoretice, estetice, morale şi religioase. Cum se vede, spre vîrful piramidei se află valorile-scopuri, iar spre bază, valorile-mijloace. Între valorile-scopuri, cele estetice nu sînt chiar primele, ci abia pe locul al treilea. Pe locul al doilea se află cele morale. Nu discut aici subiectul atît de sensibil al celor religioase, deși ar merita o discuție în sine și ele, redimensionate într-o perspectivă nu dogmatică, ci strict spirituală. Poate altcîndva. Dar punctez din nou faptul că valorile estetice sînt sub cele morale.

În domeniul științelor educației, problematizarea valorilor a fost obiect de interes pentru cîțiva pedagogi, dar oarecum tangențial. P. Popescu-Noveanu și, mai recent, C. Cucoș au trecut în revistă caracteristicile conceptului, Cucoș stabilind și o serie de categorii cu aplicabilitate pedagogică. El afirmă că „valoarea educaţională este acel raport optim, de adecvaţie, dintre mijlocul (forma, condiţiile) de realizare a educaţiei şi finalitatea (ţinta) acesteia – formarea individului (pentru umanitate). Orice opţiune, care facilitează o punere în concordanţă a celor două componente educaţionale interne (mijloace şi scopuri), dar care se armonizează şi cu exigenţele valorice externe (ale spaţiului social, cultural, economic etc.), este în mod inerent şi o valoare educaţională” (Pedagogie, Editura Polirom, 2006, p. 127). Foarte pe scurt, așadar, el pune conceptul de valoare pedagogică în raport cu scopurile, cu finalitățile și cu idealul educațional al unei societăți.

În programele școlare pentru liceu, de limba și literatura română, sînt normate o serie de valori și atitudini care ar trebui să orienteze demersul didactic. Nu le citez acum pe toate, pentru a salva spațiu, dar sintetic ar fi: formarea gustului estetic, stimularea gîndirii autonome, reflexive și critice, formarea unor reprezentări culturale (naționale și universale), atitudine pozitivă față de comunicare, toleranța și flexibilitatea față de argumentele celorlalți, atitudinea pozitivă față de limba maternă. Cum se vede, oarecum cu ușurință, majoritatea sînt asociabile, dacă ne raportăm la piramida lui Vianu, valorilor estetice. Doar stimularea gîndirii autonome, reflexive și critice, respectiv toleranța și flexibilitatea față de argumentele celorlalți ar putea fi, cred eu, asociate valorilor morale.

Și aici fac încă un ocol (înainte de a mă opri astăzi), pentru a lega lucrurile de paradigma curriculară a dezvoltării personale, în care, cum spuneam, s-ar situa viziunea actuală a procesului educațional. Această paradigmă, afirmam în articolul precedent, cred că trebuie să se axeze pe parcurgerea a trei pași: cunoaștere, autocunoaștere și acțiune pozitivă asupra sinelui. Cred că procesul acesta, trecut prin filtrul teoretic al lui Vianu, presupune tocmai parcursul de la nivelul valorilor estetice la cele morale. Dar și că, pentru acest parcurs, respectiv pentru clarificarea a ceea ce sînt valorile morale raportat la autocunoaștere și la acțiunea asupra sinelui, este necesar sprijinul conceptual și acțional al științelor educației și al psihologiei, de asemenea.

Pentru a încheia astăzi, mă raportez la ceea ce văd în programele școlare: mai întîi, valorile pe care acestea le enumeră par a se opri la nivel de cunoaștere și eventual autocunoaștere, mai puțin la acțiunea asupra sinelui. Apoi, dincolo de faptul că există acest set de șapte enunțuri despre valori și atitudini, poziționate la începutul programelor, ca deziderate, în desfășurarea pe competențe și pe conținuturi sau în reperele metodologice nu se mai pomenesc valori care ar trebui promovate, descoperite, asumate, decît la nivel de cunoaștere și raportat la domeniul estetic. Despre acestea, însă, în episodul următor.    

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Umbra lui Putin în România. Un cunoscut expert în securitate explică de ce am devenit o țintă pentru spionajul rusesc
Rusia a pornit un veritabil război hibrid împotriva NATO, iar România e una dintre ținte. Analistul Hari Bucur Marcu a explicat motivele pentru care serviciile ruse sunt hiperactive în zonă și de ce România reprezintă o țintă importantă pentru spionii Kremlinului.
image
Mulți voluntari străini au crezut că sunt pregătiți să lupte în Ucraina, dar s-au înșelat, spune un veteran american
Unii voluntari occidentali care s-au alăturat războiului din Ucraina au fost uciși după ce s-au înrolat presupunând eronat că lupta va fi ușoară, a declarat pentru Business Insider un veteran american care a luptat în Ucraina de la începutul invaziei și până în decembrie.
image
„Copiii spun lucruri trăznite“, momente de colecție: Nu s-a oprit din râs toată emisiunea VIDEO
Virgul Ianțu s-a amuzat copios alături de fiecare copil care a spus un lucru amuzant în cadrul show-lui de televiziune.

HIstoria.ro

image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.
image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.