Culpabilitate fatală

Publicat în Dilema Veche nr. 966 din 13 octombrie – 19 octombrie 2022
Iconofobie jpeg

Am citit, în viața mea, atît de mult despre „vina tragică” (din motive profesionale, desigur: predau adesea texte literare încadrate, istoric, la capitolul „tragedii”), încît, paradoxal, astăzi, mi-e tot mai greu să o definesc. Ce este această ciudățenie metaforică, această ambiguitate semantică, această veritabilă struțo-cămilă ideologică? Acum douăzeci de ani și mai bine, aș fi răspuns la întrebare în stilul depersonalizat al unui computer: vină tragică egal hamartia din Poetica lui Aristotel. Adică „eroarea” pe care un personaj o comite, declanșîndu-și propria tragedie (tragedie, altfel, „stagnantă”, „potențială”, „latentă”, „inactivă”). „Defectul” lui structural, cu funcționalitate de „catalizator. Conceptul a și fost tradus în diverse limbi drept defect. În engleză, se spune tragic flaw, în franceză, défaut tragique, în germană, tragischer Fehler. Pretutindeni deci, mentalul colectiv preia hamartia în variantă de eroare (o eroare de construcție, de comportament ori de atitudine) a eroului ce urmează să devină – tocmai în logica respectivă – tragic. Marii comentatori post-aristotelici ai tragediei (de la Volkelt și Sewall la Unamuno și Liiceanu) au mers hermeneutic pe aceeași linie. Nu au deviat de la interpretarea clasică a fenomenului. Hamartia rămîne un „defect” (al protagonistului tragic, se înțelege) care, chiar dacă nu constituie cauza propriu-zisă a tragediei ca atare, devine cel puțin prilejul ei declanșator, „circumstanța” sa agravantă. Aș fi recitat odinioară acestea cu entuziasm crescător, arătîndu-mă, ulterior, mîndru de discursul meu foarte doct.

În prezent, matur, dezvălui, trebuie să recunosc, mai multă umilință și sfială în relația cu noțiunile fundamentale ale culturii decît reușeam să o fac în junețe. Pe unele am sentimentul că nu le mai pricep, ca menționata „vină tragică” bunăoară. Totuși, precizez, cronologic judecînd lucrurile, nu aș concluziona că ele, noțiunile, au ajuns „mai complicate” în mintea mea, odată cu trecerea vremii, ci că eu „m-am complicat”, ireversibil, în raport cu ele și cu alteritatea. „M-am nuanțat” carevasăzică. Și, strict în context, vorbind despre nuanțări, îmi pun, mai nou, problema de ce noi, românii, atunci cînd ne referim la hamartia, preferăm, iată, să fim mai „nuanțați” decît alții, numind-o vină tragică și nu defect tragic, precum, se știe, toată lumea (culturală) bună? Oricum am privi chestiunea, „vina” nu poate fi totuna cu „defectul”, deși, în ambele cazuri, admit rapid, se implică ideea responsabilității personale. Vinovăția însă are specificitatea spontaneității, a tranzitoriului, a accidentalității, pe cînd defectul este cronic, insurmontabil și apăsător. De la omul „culpabil” aștepți, eventual, scuze, pentru a-l reintegra în traiectoria firescului, pe cel „defectuos” îl compătimești ab initio, simțindu-te tentat să-i prezinți tu scuze, într-o acoladă manifestațională a nefirescului. Prin urmare, receptînd hamartia drept vină tragică, noi ne situăm, măcar în limba română, într-un spațiu de analiză a tragediei cumva diferit. Oare greșim sau, dimpotrivă, am intuit aici ceva mai adînc decît s-au străduit să o facă alte limbi și, în consecință, încercăm să sugerăm lucrul în plan lexical? Straniu (zic straniu, întrucît româna a preluat, cu ocazii diferite, concepte internaționale în traduceri necorespunzătoare), în situația dată, formula de „vină tragică” mi se pare inspirată.

De ce? Dintr-o rațiune mai curînd banală, venită practic tot din estetica părintelui fondator Aristotel. În Poetica lui, filozoful constată că personajul tragic va avea întotdeauna o structură sufletească nobilă. Ce înseamnă acest detaliu? Ceva extrem de important și anume faptul că tragedia este dată sau, în sfîrșit, în linia argumentației de mai sus, se declanșeazădoar indivizilor/la indivizii superiori, acei inși cu simț etic accentuat, pătrunși de exercițiul permanent al „conștiinței bune”. Îmi veți zice: cum, cînd însuși Oedip al lui Sofocle (folosit de Aristotel drept exemplu) își ucide tatăl, pe Laius, iar apoi se căsătorește cu mama sa, Iocasta (fie și ignorant în raport cu actele în cauză)? Acolo constatăm „defecte” de conduită, nu simple „vini” de circumstanță. De acord, vă răspund, dar adaug: sînt „defectele” destinului lui Oedip, nu ale lui Oedip ca persoană. Nu prin ele devine eroul tragic, ci prin conștiința sa, mai tîrziu, cînd, aflînd crunta realitate (că și-a împlinit soarta, ucigîndu-și tatăl și însurîndu-se cu mama lui), el refuză „soluția imorală” (propusă, nonșalant, de Iocasta) de a trăi în continuare liniștit, învățînd și practicînd arta compromisului promiscuu. Nu vrea și, în plus, nu poate proceda astfel. Conștiința etică (autopunitivă) nu-i permite luxul. Or, aceasta este „vină” tragică (superioară), iar nu „defect” tragic (inferior). Și un amănunt suplimentar: să acceptăm că o lume cu asemenea oameni (consumați de „vini tragice”) ar fi, indiscutabil, mai bună.

Codrin Liviu Cuțitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: Omul multiplu, Editura Junimea, 2021.

1031545422 jpg
Reformiști și antireformiști
Prima reforma semnificativă a fost în perioada 1996-2000, atunci cînd companiile de stat înregistrau pierderi și datorii foarte mari, care riscau să blocheze economia.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Nu merge bine”
În fapt, Brexit-ul a fost o lecție și un avertisment.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cîinii și românii
Ascult şi aud, în întuneric, mesajul, totodată imemorial şi eschatologic, al destinului naţional.
Frica lui Putin jpeg
Dumnezeu ca bun de consum
În tot cazul, omul tradițional știa cărui dumnezeu să se închine și cum s-o facă. N-avea de ales decît în ce fel să urmeze tabla valorilor prescrise.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Prizonieri în rang secund?
După ce ne-am enervat și am jurat boicoturi, ne-am potolit repede. N-am boicotat nimic.
m simina jpg
Gara din New York
Dar Grand Central Terminal a avut noroc.
Iconofobie jpeg
Capitale…
În condiţiile unei dinamici culturale fireşti, şi Iaşiul, implică autorul, ar putea avea un destin similar, eliberîndu-se – o dată pentru totdeauna – de complexul „trădării” de la 1859...
„Cu bule“ jpeg
Cuvinte de mimă
Una e să mimezi cuvîntul pinguin, alta e să înlesnești ghicirea unor cuvinte ca destoinic sau adică, de fapt sau păi.
HCorches prel jpg
A construi nu înseamnă neapărat a desființa mai întîi
Se știe cît de puțin stagiu pedagogic se face la orice facultate, pentru a se obține calificarea de profesare în învățămînt.
p 7 Departamentul de Justitie WC jpg
Patrioți doar cu vorba
Cine sînt patrioții și cine sînt tiranii? Efortul de a răspunde la această întrebare va decide dacă America rămîne unită într-un stat de drept sau capitulează în fața violenței devastatoare.
radu naum PNG
Arbitrii români au orbul găinilor?
O veche zicală a meseriei pretinde că un deţinător de fluier trebuie să aibă auzul selectiv (la boscorodelile jucătorilor).
Comunismul se aplică din nou jpeg
Geografia dintotdeauna
Tim Marshall spune că „geografia nu dictează cursul tuturor evenimentelor” și încearcă să nu cadă în capcana unui determinism geografic (care ar putea fi asemănător, nu-i așa, cu determinismul economic marxist).
O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.

Adevarul.ro

image
Ger de crapă pietrele în România: temperaturile de coșmar care se anunță. Cât ține episodul de vreme rea
Vremea rea pune stăpânire pe aproape toate regiunile. Va continua să ningă la munte, iar temperaturile vor scădea accentuat. Gerul ne va chinui toată săptămâna viitoare.
image
Închisoare pe viață pentru un român care a ucis o femeie pentru a-i lua averea. Cum s-a filmat în casa victimei
Mohammed El-Abboud, cetățean român în vârstă de 28 de ani, și Kusai Al-Jundi, cetățean sirian, în vârstă de 25 de ani, au păcălit-o pe Louise Kam, să semneze documente de împuternicire care, credeau ei, le-ar fi permis să controleze averea de milioane de euro a acesteia.
image
„Mirciulică“, filmul cu Mircea Bravo, locul 1 pe Netflix. Cât profit a făcut în cinema. „A trebuit să folosim înjurături“ VIDEO
La doar o zi de la lansarea pe platforma de streaming, comedia este deja preferata telespectatorilor din România.

HIstoria.ro

image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.
image
Originea familiei Caragiale. Recuperarea unei istorii autentice
„Ce tot spui, măi? Străbunicul tău a fost bucătar arnăut, plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sunt eu turtit în creștet!”, astfel îl apostrofa marele Caragiale pe fiul său Mateiu, încercând să-i tempereze fumurile aristocratice și obsesiile fantasmagoric-nobiliare de care acesta era bântuit.
image
Detalii din viața a 3 mari actori cu origini românești / VIDEO
Detalii din viața a 3 mari actori cu origini românești