Culori pe culoare, dincolo de Spinelli

Publicat în Dilema Veche nr. 331 din 17-23 iunie 2010
Culori pe culoare, dincolo de Spinelli jpeg

Din Place Rogier, fac jumătate stînga, pe lîngă Muzeu, şi intru în parcul care înconjoară Şcoala Emile Jacqmain. Pe micul lac moţăie cîteva raţe şi gîşte semi-sălbatice, din specia celor pe care le găseşti în marea majoritate a parcurilor europene. Este încă devreme, nu mă grăbesc prea tare. Mă aşez pe prima bancă liberă. Pe alei, elevii de la Jacqmain aleargă relativ entuziast, în costume de sport. Scot sandvişul luat de la alimentară şi pun lîngă mine, pe bancă, „energizantul“, în doză de 250 de mililitri, o combinaţie oribilă de lichid carbogazos şi varii chimicale (între care şi concentratul de cofeină care îmi trebuie la prima oră a dimineţii). Îmi lichidez micul dejun în fugă şi pornesc prin parc, adică prin curtea şcolii, spre Parlamentul European. Fac rapid acreditarea de ziarist, după ce trec printr-un filtru de control, ca la aeroport.

Acreditarea durează două minute, cu poză cu tot. De-abia controlat, ies, ocolesc ditai clădirea şi intru dinspre Place Louxembourg, prin intrarea Spinelli. Alt filtru, badge-ul la vedere „s’il vous plaît“. La rînd, la control, pe lîngă europarlamentari şi funcţionari, o mulţime de „navetişti“ de Bruxelles: societate civilă, reprezentanţi ai corporaţiilor, un ansamblu folcloric venit pentru o manifestare de promovare a vreunui „specific regional“, cîţiva politicieni naţionali, liceeni în vizită la instituţii, ziarişti.


Trec fără probleme de filtru şi fug înspre Karamanlis, pe lîngă Voxbox, spre Mickey Mouse (aceste denumiri nu sînt inventate, ele sînt reale). Acolo mă întîlnesc cu operatorul şi sunetistul. Am noroc, deputatul de intervievat o să întîrzie, astfel încît am timp de o cafea (decentă) şi o ţigară în singurul loc de fumat al uriaşei clădiri. Pute îngrozitor, aerul condiţionat este defect(at), plăcerea şuetei pe axa nicotină-cofeină este redusă la minimum, spre zero. Aşa ne trebuie, vicioşi ce sîntem. Cînd îi spun operatorului că am de gînd să filmăm interviul afară, îi sticlesc ochii. El îşi petrece 9 din 10 ore de filmare în săli de conferinţă. Filmează numai „capete vorbitoare“. Simt că voi avea o filmare plăcută, cu o echipă entuziastă. Ieşim cu deputat cu tot înspre Louxembourg, pe aceeaşi poartă, Spinelli. Facem interviul. Trebuie să reintrăm. Alt filtru, alt control. Sîntem la rînd, între un grup (mare) de activişti pentru drepturi egale tăticilor şi un alt grup (mai mare) care doreşte protecţie sporită balenelor cu cocoaşă. Deduc toate astea citind inscripţiile de pe tricouri. Prin lifturi şi pe culoare, afişe care anunţă de toate pentru toţi. În fugă, citesc o invitaţie la o conferinţă de evocare a discursurilor unui parlamentar român în Parlamentul de la Budapesta, înainte de Marea Unire, trec printr-o expoziţie cu fotografii ale unor „maghiari care au schimbat lumea“, apoi prin altă galerie foto care atrăgea atenţia asupra unei rezervaţii naturale în pericol. Ajung şi la cantină, dar nu mănînc. Las masa pe mai tîrziu.

Dezordonat, multicultural, colorat, zgomotos pe alocuri, formalist prin altele, luat în rîs, autocritic, pasional cîteodată, plicticos alte dăţi, interesant, zumzăitor, reprezentativ, procedural în exces, birocratic, relaxat. Recunosc sincer, pînă la proaspăt căpătatul atribut al co-deciziei cu Comisia Europeană şi cu Consiliul, nu dădeam multe parale pe activitatea europarlamentarilor. Era un for mai mult consultativ, cu atribuţii limitate şi mult chef de vorbă. Acum, spre jumătatea lui 2010, văd altfel sus-amintita instituţie. Se simte cum îi cresc „muşchii“, cum trage la negociere cu atotputernicii din Consiliu (şefii de stat) şi cu tehnicienii riguroşi ai Comisiei. Şi-au păstrat cheful de vorbă, dar acum mai au şi drept de decizie.

Cu senzaţia că, pe viitor, va trebui să fiu din ce în ce mai atent la cele ce se întîmplă dincolo de intrarea Spinelli, după o zi agreabilă de lucru şi cinci filtre de control, traversez din nou parcul Şcolii Jacqmain, în sens invers, spre Place Jourdain. Acolo voi cumpăra o porţie din cei mai buni cartofi prăjiţi pe care îi poţi găsi la vest de Budapesta. De-aia nu am mîncat la Parlament. Cantina lor este, încă, mediocră.

O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?

Adevarul.ro

image
Panourile solare, un dezastru ecologic care așteaptă să se întâmple? Ce spun experții
În timp ce sunt promovate în întreaga lume ca o armă crucială de reducere a emisiilor de carbon, panourile solare pot provoca un dezastru ecologic după 25-30 de ani, cât este durata lor de viață.
image
Cauzele cutremurelor din vestul României. INFP: „Asta pune o presiune enormă”
Cutremurul din Arad s-a simțit în Ungaria, Croația și Serbia. Seismologii explică ce cauze produc cutremurele din zona de vest a țării.
image
Cum a murit de fapt regele Decebal. Principalele ipoteze privind sfârșitul regelui dac
Decebal, regele dacilor, a murit în anul 106 d Hr, în urma înfrângerii în fața legiunilor romane, după două războaie epuizante. Deși, aparent, modul în care regele dac a murit este bine cunoscut, există mai multe ipoteze privind sfârșitul acestuia.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.