Cu viteza inteligen╚Ťei

Publicat în Dilema Veche nr. 889 din 22 - 28 aprilie 2021
Iconofobie jpeg

Din motive obscure, ├«ntr-o recent─â ╚Öedin╚Ť─â universitar─â online, l-am ÔÇ×botezatÔÇŁ pe colegul meu de la Biblioteconomie, Epurig─â Sloib─âtr├«n. I-am zis, complet aiurea, domnul Epurig─â Dordeduc─â. Lumea a r├«s, iar eu mi-am cerut scuze stingherit. Fusese o eroare neinten╚Ťionat─â, bizar─â ├«ns─â, cum spuneam, prin imposibilitatea explic─ârii ei. De ce tocmai Dordeduc─â? Inevitabil, dup─â ├«nt├«lnire, am primit un lung e-mail de la Epurig─â. ÔÇ×Stimate domnule profesorÔÇŁ, scria el acolo, ÔÇ×mai mult dec├«t s─â m─â amuze, modul ├«n care m-a╚Ťi apelat ast─âzi m-a pus foarte serios pe g├«nduri. Dumneavoastr─â ave╚Ťi perfect─â dreptate. Chiar ar trebui s─â m─â cheme Epurig─â Dordeduc─â ├«n loc de Epurig─â Sloib─âtr├«n. Ca s─â ├«n╚Ťelege╚Ťi de ce, trebuie s─â v─â fac un scurt istoric al numelui meu neobi╚Önuit. Tata se numea Epurlic─â Sloib─âtr├«n. Bunicul, mare v├«n─âtor, avea convingerea c─â iepurele de c├«mp ar fi cel mai inteligent animal. Iu╚Ťeala lui fizic─â ar tr─âda, considera b─âtr├«nul, ╚Öi o iu╚Ťeal─â a min╚Ťii. De aceea, fascinat de agilul animal, ╚Öi-a botezat singurul fiu, pe taic─â-meu, Epurlic─â, sper├«nd, ne├«ndoios, ca ├«mpricinatul s─â ├«mprumute de la iepure nu numai identitatea, ci ╚Öi presupusa de╚Ötept─âciune. A╚Ö! Tata a fost, m─â scuza╚Ťi, un prostovan ╚Öi jum─âtate, dar ÔÇô poate pentru a-╚Öi copia propriul p─ârinte ori poate pentru a se r─âzbuna, cumva subliminal, pe el ÔÇô a decis s─â-╚Öi numeasc─â cei trei b─âie╚Ťi cu similare varia╚Ťiuni ale denumirii urecheatului din livad─â. Eu am devenit astfel Epurig─â, un al doilea frate, Epurlan ╚Öi cel de-al treilea, mezinul, Epulache ÔÇô singurul a╚Öadar din familie f─âr─â r ├«n interiorul prenumelui, r care s─â atenueze ├«ntruc├«tva violen╚Ťa lexemului ca atare. Acesta din urm─â, s─âracul, a suferit cel mai mult. V─â da╚Ťi seama la ce b─ât─âi de joc a fost supus de-a lungul copil─âriei ╚Öi adolescen╚Ťei? A emigrat ├«n Canada, ├«n mare parte, ╚Öi pentru a sc─âpa de ridiculiz─ârile autohtone. Doar c─â, peste Ocean, ce s─â vede╚Ťi? A ajuns ├«n partea francofon─â, unde to╚Ťi ├«i pronun╚Ť─â numele Epula╚Ö. Epulache e acum Epula╚Ö. O tragedie!

Dar s─â revenim la mine. Dintre to╚Ťi, se pare, numai eu am preluat ceva din profe╚Ťia onomastic─â a bunicului. Adic─â m-am n─âscut inteligent. Am ascu╚Ťime ╚Öi, mai ales, iu╚Ťime de minte. Nu m─â dau aici mare (ve╚Ťi vedea imediat de ce), chiar ├«mi fuge mintea cu viteza unui urecheat. Creierul meu este un epurig. Destinul a nimerit-o. Ei, dar, din p─âcate, m─â cheam─â ╚Öi Sloib─âtr├«n. O sugestie, s─â recunoa╚Ötem, a ├«n╚Ťepenirii, a nemi╚Öc─ârii, a adormirii ÔÇô ce mai, trebuie zis pe ╚Öleau ÔÇô a prostiei! Dac─â prenumele, prin datul sor╚Ťii, mi-a influen╚Ťat, decisiv, mobilitatea intelectual─â, atunci ╚Öi numele de familie va avea un impact undeva, ├«n personalitatea mea, mi-am spus ├«nc─â de t├«n─âr. Nu am gre╚Öit deloc. Intr├«nd ├«n lumea universitar─â, am realizat rapid ├«ncotro iradia malefic Sloib─âtr├«n-ul. ├Änspre capacitatea mea de studiu ╚Öi cercetare. Da, domnule profesor, chiar acolo, ├«n inima vie╚Ťii academice, cum ar veni. Am ├«n╚Ťeles c─â nu voi putea fi niciodat─â erudit, cel pu╚Ťin ├«ntr-at├«t de erudit pe c├«t ar trebui s─â fie un profesor, fie el ╚Öi de Biblioteconomie. Nu am reu╚Öit niciodat─â s─â citesc suficient, s─â ├«nv─â╚Ť a╚Öa cum ar fi fost necesar. La capitolul acesta am r─âmas un... sloib─âtr├«n. Vreau totu╚Öi s─â m─â ├«n╚Ťelege╚Ťi exact. Pare aberant c─â un om at├«t de inteligent, cum s├«nt eu, un epurig carevas─âzic─â, nu poate s─â studieze aproape deloc, ├«n╚Ťepenind, dup─â c├«teva minute de lectur─â, cu orice (fel de) carte ├«n fa╚Ť─â ╚Öi devenind un sloib─âtr├«n. Este, accept. Totodat─â ├«ns─â e ╚Öi perfect explicabil. Tocmai inteligen╚Ťa excesiv─â, epurigul, determin─â prostra╚Ťia studiului, sloib─âtr├«nul. Ca s─â fiu precis, dup─â primele pagini citite, mintea mea o ia la fug─â, prefigur├«nd ÔÇô corect sau incorect, habar n-am, ├«ntruc├«t nu am terminat vreodat─â, ├«n via╚Ťa mea, o carte ├«ntreag─â ÔÇô argumenta╚Ťia autorului, nemaiav├«nd r─âbdare s─â treac─â prin toate stadiile acumul─ârii de informa╚Ťii. Creiera╚Öul meu ╚Ť├«╚Öne╚Öte, speriat, dintre paginile volumelor, precum urechea╚Ťii pozna╚Öi dintre r─âsadurile cu varz─â. Epurig─â ├«l abandoneaz─â, egoist, pe Sloib─âtr├«n.

Pofta lecturii dispare, la mine, nu cu viteza luminii, ci cu viteza inteligen╚Ťei. Iste╚Ťul Epurig l-a ucis pe poten╚Ťial-eruditul Sloib─âtr├«n. S├«nt deci un sfertodoct briliant. Cel mai de╚Ötept ignorant de pe fa╚Ťa p─âm├«ntului. Ca atare, a╚Ťi intuit perfect identitatea mea de profunzime: Dordeduc─â. ─ésta s├«nt ├«n lumea cercet─ârii ÔÇô un epurig─â cu dordeduc─â. Acela care, prin ascu╚Ťimea min╚Ťii, paradoxal, ╚Öi-a tocit abilitatea de a studia. Dac─â-mi schimb numele de familie, m─â voi integra, ├«n sf├«r╚Öit, ├«n eul meu de ad├«ncime. ╚śi fiica mea, Epurania, va fi, cred, fericit─â. Prea o simt ÔÇô ╚Öi pe ea ÔÇô, la ╚Öcoal─â, a fi Sloib─âtr├«n, paralizat─â de contraste... Nu prea ╚Ötiu ├«ns─â, v─â spun sincer, cum va reac╚Ťiona Epulache ├«n Canada. Mi-a scris cumnat─â-mea c─â ar fi traumatizat de noul apelativ, Epula╚Ö, ╚Öi c─â l-a apucat... un dor de duc─â ├«napoi ├«n Rom├ónia, unde ar vrea s─â-╚Öi regleze conturile cu nenorocita lui familie.ÔÇŁ

Codrin Liviu Cu╚Ťitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universit─â╚Ťii din Ia╚Öi. Cea mai recent─â carte publicat─â: Filozofia lucrurilor mici, Editura Junimea, 2020.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.