Cu viteza inteligenței

Publicat în Dilema Veche nr. 889 din 22 - 28 aprilie 2021
Iconofobie jpeg

Din motive obscure, într-o recentă ședință universitară online, l-am „botezat” pe colegul meu de la Biblioteconomie, Epurigă Sloibătrîn. I-am zis, complet aiurea, domnul Epurigă Dordeducă. Lumea a rîs, iar eu mi-am cerut scuze stingherit. Fusese o eroare neintenționată, bizară însă, cum spuneam, prin imposibilitatea explicării ei. De ce tocmai Dordeducă? Inevitabil, după întîlnire, am primit un lung e-mail de la Epurigă. „Stimate domnule profesor”, scria el acolo, „mai mult decît să mă amuze, modul în care m-ați apelat astăzi m-a pus foarte serios pe gînduri. Dumneavoastră aveți perfectă dreptate. Chiar ar trebui să mă cheme Epurigă Dordeducă în loc de Epurigă Sloibătrîn. Ca să înțelegeți de ce, trebuie să vă fac un scurt istoric al numelui meu neobișnuit. Tata se numea Epurlică Sloibătrîn. Bunicul, mare vînător, avea convingerea că iepurele de cîmp ar fi cel mai inteligent animal. Iuțeala lui fizică ar trăda, considera bătrînul, și o iuțeală a minții. De aceea, fascinat de agilul animal, și-a botezat singurul fiu, pe taică-meu, Epurlică, sperînd, neîndoios, ca împricinatul să împrumute de la iepure nu numai identitatea, ci și presupusa deșteptăciune. Aș! Tata a fost, mă scuzați, un prostovan și jumătate, dar – poate pentru a-și copia propriul părinte ori poate pentru a se răzbuna, cumva subliminal, pe el – a decis să-și numească cei trei băieți cu similare variațiuni ale denumirii urecheatului din livadă. Eu am devenit astfel Epurigă, un al doilea frate, Epurlan și cel de-al treilea, mezinul, Epulache – singurul așadar din familie fără r în interiorul prenumelui, r care să atenueze întrucîtva violența lexemului ca atare. Acesta din urmă, săracul, a suferit cel mai mult. Vă dați seama la ce bătăi de joc a fost supus de-a lungul copilăriei și adolescenței? A emigrat în Canada, în mare parte, și pentru a scăpa de ridiculizările autohtone. Doar că, peste Ocean, ce să vedeți? A ajuns în partea francofonă, unde toți îi pronunță numele Epulaș. Epulache e acum Epulaș. O tragedie!

Dar să revenim la mine. Dintre toți, se pare, numai eu am preluat ceva din profeția onomastică a bunicului. Adică m-am născut inteligent. Am ascuțime și, mai ales, iuțime de minte. Nu mă dau aici mare (veți vedea imediat de ce), chiar îmi fuge mintea cu viteza unui urecheat. Creierul meu este un epurig. Destinul a nimerit-o. Ei, dar, din păcate, mă cheamă și Sloibătrîn. O sugestie, să recunoaștem, a înțepenirii, a nemișcării, a adormirii – ce mai, trebuie zis pe șleau – a prostiei! Dacă prenumele, prin datul sorții, mi-a influențat, decisiv, mobilitatea intelectuală, atunci și numele de familie va avea un impact undeva, în personalitatea mea, mi-am spus încă de tînăr. Nu am greșit deloc. Intrînd în lumea universitară, am realizat rapid încotro iradia malefic Sloibătrîn-ul. Înspre capacitatea mea de studiu și cercetare. Da, domnule profesor, chiar acolo, în inima vieții academice, cum ar veni. Am înțeles că nu voi putea fi niciodată erudit, cel puțin într-atît de erudit pe cît ar trebui să fie un profesor, fie el și de Biblioteconomie. Nu am reușit niciodată să citesc suficient, să învăț așa cum ar fi fost necesar. La capitolul acesta am rămas un... sloibătrîn. Vreau totuși să mă înțelegeți exact. Pare aberant că un om atît de inteligent, cum sînt eu, un epurig carevasăzică, nu poate să studieze aproape deloc, înțepenind, după cîteva minute de lectură, cu orice (fel de) carte în față și devenind un sloibătrîn. Este, accept. Totodată însă e și perfect explicabil. Tocmai inteligența excesivă, epurigul, determină prostrația studiului, sloibătrînul. Ca să fiu precis, după primele pagini citite, mintea mea o ia la fugă, prefigurînd – corect sau incorect, habar n-am, întrucît nu am terminat vreodată, în viața mea, o carte întreagă – argumentația autorului, nemaiavînd răbdare să treacă prin toate stadiile acumulării de informații. Creierașul meu țîșnește, speriat, dintre paginile volumelor, precum urecheații poznași dintre răsadurile cu varză. Epurigă îl abandonează, egoist, pe Sloibătrîn.

Pofta lecturii dispare, la mine, nu cu viteza luminii, ci cu viteza inteligenței. Istețul Epurig l-a ucis pe potențial-eruditul Sloibătrîn. Sînt deci un sfertodoct briliant. Cel mai deștept ignorant de pe fața pămîntului. Ca atare, ați intuit perfect identitatea mea de profunzime: Dordeducă. Ăsta sînt în lumea cercetării – un epurigă cu dordeducă. Acela care, prin ascuțimea minții, paradoxal, și-a tocit abilitatea de a studia. Dacă-mi schimb numele de familie, mă voi integra, în sfîrșit, în eul meu de adîncime. Și fiica mea, Epurania, va fi, cred, fericită. Prea o simt – și pe ea –, la școală, a fi Sloibătrîn, paralizată de contraste... Nu prea știu însă, vă spun sincer, cum va reacționa Epulache în Canada. Mi-a scris cumnată-mea că ar fi traumatizat de noul apelativ, Epulaș, și că l-a apucat... un dor de ducă înapoi în România, unde ar vrea să-și regleze conturile cu nenorocita lui familie.”

Codrin Liviu Cuțitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: Filozofia lucrurilor mici, Editura Junimea, 2020.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.
image
Wall Street-ul Bucureștiului interbelic
În perioada interbelică, pe Wall Street-ul local, existau nu mai puțin de 80 de bănci, dintre care 50 erau cu dotări la standarde moderne, desfășurându-și activitățile în adevărate opere arhitectonice, care rivalizau cu City-urile marilor capitale europene.