Crize, calcule, pierdere de timp

Publicat în Dilema Veche nr. 811 din 5-11 septembrie 2019
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Dacă e un lucru pe care actuala criză politică îl scoate foarte bine în relief, acela e fragilitatea structurilor de putere din România. Coaliția de guvernare s-a destrămat în doar cîteva zile, într-un torent de mesaje incoerente, iar ALDE, unul dintre foștii parteneri, dă semne că e pe cale să se dezbine.

Se poate specula intens pe marginea motivelor reale ale acestei rupturi, însă foarte probabil ea e doar un efect întîrziat al dispariției lui Liviu Dragnea din poziția de vătaf politic și organizatoric.

Suficient de minuțios și încăpățînat, dl Dragnea crease o structură piramidală care l-a servit fără sincope majore cîtă vreme a putut să se mențină în fruntea ei. Fostul șef al PSD reușise să anuleze aproape orice voce care îndrăznea să iasă din linia melodică impusă de la vîrf. A venit însă factura. Partidul plătește zilele astea prețul pentru anularea oricărei identități reale. Dragnea e la închisoare, apropiații săi sînt izolați. În absența stilului autoritar de conducere cu care se obișnuise în ultimii ani, PSD arată ca un miop cu ochelarii sparți, abandonat noaptea în pădure.

Eforturile Vioricăi Dăncilă de a crea iluzia că își controlează partidul sau propria soartă politică ar fi aproape amuzante dacă fosta deputată în Parlamentul European nu ar deține și funcția de premier. Încercînd să se apere pe mai multe fronturi, cu greu se mai poate spune că doamna Dăncilă guvernează. În fapt, ceea ce vedem e mai degrabă un soi de efort de îngrijire paliativă a unui aranjament politic sortit dispariției. Fără majoritate funcțională în Parlament, cabinetul e lipsit de legitimitate, fără Dragnea e incapabil să insufle încredere propriilor susținători. E firesc să te întrebi de ce se încăpățînează premierul să continue această șaradă.

Un prim răspuns ține de accesul nemijlocit la putere. Pînă în ultimul minut al guvernării se pot lua decizii favorabile tovarășilor de drum. Și e vorba de toate zonele, de la economie la Justiție. Un al doilea ține de relațiile de dependență ale clientelei politice. Pierderea guvernării înseamnă o foarte probabilă pierdere de poziții pentru cîteva mii de indivizi plasați prin diverse structuri de conducere ale instituțiilor și companiilor de stat. Dat fiind că au acces direct la miniștri și la premier, oamenii din categoria asta sînt un factor de presiune chiar mai mare decît media sau rețelele sociale.

Apoi, mai e ceva care ține de cariera premierului și președintelui PSD. Doamna Dăncilă a fost inventată, ca și Ceaușescu, de forțe superioare ei care au mizat pe faptul că nu are un profil public puternic. A fost adusă în prim-plan pentru că dl Dragnea spera, și nu chiar irațional, că o va putea controla așa cum nu a reușit foarte bine cu primii doi premieri din această legislatură. La fel ca în cazul lui Ceaușescu, contextul a făcut ca personajul nostru să rămînă la vîrf în timp ce inventatorii săi au picat în irelevanță. Asemănările se opresc însă aici. România are alegeri libere și cele mai multe dintre afacerile publice se lămuresc și se decid totuși la lumina zilei. De aceea slăbiciunea premierului și candidatului la președinție al PSD nu va putea fi niciodată reparată cu adevărat.

Probabil e utilă și o comparație cu Victor Ponta – cel care e în acest moment cel mai mare pericol pentru actuala conducere a PSD. Deși cumva similar începutul de carieră – un necunoscut la vremea aceea, Ponta a fost inexplicabil parașutat în anii Guvernului Năstase într-o funcție relativ importantă –, ulterior el a înțeles relativ repede că politica e pe voturi și pe încrederea pe care reușești să o extragi de la electorat. De aceea acțiunile sale ulterioare s-au bazat pe construcția unui profil public suficient cît să îi asigure o oarecare autonomie și o carieră în politică. Pentru asta a fost nevoie de ani de zile. Am îndoieli majore că, odată plecată de la guvern, doamna Dăncilă va putea să supraviețuiască în linia întîi așa cum se încăpățînează Ponta să o facă. Spre deosebire de cel din urmă, actuala președintă a PSD a primit prea mult, prea repede și fără altă justificare decît aceea că dl Dragnea avea nevoie de un avatar.

Președinte PSD, premier și candidat la președinție – doamna Dăncilă are suficiente rezerve din care să piardă resurse. Însă încăpățînarea sa și a mediului care o înconjoară de a prelungi criza politică va face ca recuperarea ulterioară să fie mult mai dificilă. Nu e vorba de cariera domniei-sale, acela e oricum un aspect colateral, ci de soarta PSD – care anul acesta a pierdut deja o rundă de alegeri – și a guvernării care, cel puțin o vreme, va continua într-o atmosferă nesigură al cărei unic rezultat e imobilismul, lipsa de viziune și cîrpeala.

Încă o dată – a cîta oară? –, România pierde timp și oportunități pentru simplul motiv că discursul public dominant e bazat pe ipocrizie și pe calcule meschine de ordin personal. Constituția face alegerile anticipate dificile. Însă chiar și dacă ar fi fost mai simplu, nu cred că actuala criză ar fi fost evitată. Pentru așa ceva e nevoie de o transformare mai radicală și de mai puține jumătăți de măsură. 

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Ce îi distrează la culme pe americani în România. „Nu eram pregătit pentru asta, dar n-a fost așa rea pe cât aș fi crezut” VIDEO
Americanii de la Lifey au realizat pe Youtube un top cu 22 de lucruri pe care ei le consideră amuzante și despre care spun că sunt specifice României. Este vorba, spun ei, despre „șocuri culturale românești”, povești haioase sau tradiții fascinante
image
Băiatul unei românce a fost aruncat de colegi sub tren, în Italia. Imagini cu puternic impact emoțional VIDEO
Un băiat în vârstă de 15 ani, fiul unei românce, a fost atacat de câțiva colegi în Italia. Tânărul a fost victima unei tentative de omor la care a supraviețuit în mod miraculos după ce a fost aruncat sub un tren.
image
Cum și-a pierdut Florina Cercel marea iubire. Artista și bărbatul care a cucerit-o au murit de aceeași boală, la jumătate de veac distanță VIDEO
Artista Florina Cercel a povestit într-un interviu drama trăită la vârsta de 29 de ani, când a pierdut o sarcină iar, la scurt timp, iubirea vieții ei s-a îmbolnăvit și a murit.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.