Criza datoriilor, la valahi, moldoveni şi greci

Publicat în Dilema Veche nr. 419 din 23-29 februarie 2012
Bruxelles ul sună trezirea pentru feudalii de la Bucureşti jpeg

Către anul 1600, în Ţările Române se petrecea ceva ce ar semăna cu criza datoriilor de astăzi. Pretendenţii la tron se împrumutau cu sume colosale pentru a-şi putea plăti favorurile în faţa Înaltei Porţi şi a dobîndi astfel domnia. Problema era însă chiar mulţimea pretendenţilor – se ştie că, potrivit obiceiului pămîntului, oricine putea pretinde tronul Moldovei sau al Valahiei, cu condiţia să fie descendent dintr-un domnitor („os domnesc“), să fie acceptat de marii boieri şi, obligatoriu, de Luminăţia Sa – Sultanul. Aşa că amatori se găseau din belşug, mai ales că în categoria pretendenţilor puteau intra chiar şi copiii din flori.

Pentru bietele Ţări Române, aceasta era o mare nenorocire, ce se poate traduce, în limbajul de astăzi, prin termenul de „instabilitate politică“. Pentru „bancherii“ de la Adrianopole sau de la Ţarigrad, era însă mină de aur. Mai ales că un alt principiu ce stătea la baza guvernării în Ţările Române prevedea că „acela care ia domnia ia şi datoria“. Datoriile micilor ţări creşteau, aşadar, cu fiecare schimbare de domnie, pînă la niveluri imposibil de suportat. În foarte recenta sa carte Ţările Române între Imperiul Otoman şi Europa Creştină, apărută la Editura Polirom, istoricul Bogdan Murgescu susţine ipoteza potrivit căreia chiar „criza datoriilor“ ar fi ferit Ţările Române de trasformarea în paşalîcuri.
Proiecte în acest sens ar fi existat la Înalta Poartă, însă de fiecare dată interesele „sectorului financiar“ din Imperiu le-ar fi pus frînă. Mai întîi trebuiau recuperate datoriile. Datorii care creşteau cu fiecare „os domnesc“ ce pretindea tronul, în Moldova sau Valahia.

Se spune că Mihai Viteazul ar fi încercat să rezolve problema în forţă. În ziua fatidică de 13 noiembrie 1594, i-a chemat la el pe creditori – Troica şi reprezentanţii sectorului privat, cum s-ar spune în zilele noastre – şi, în loc să le restituie banii şi să-i cinstească cu un ospăţ, aşa cum ei se aşteptau, i-a masacrat.

Azi, vremurile s-au schimbat. Creditorii nu pot fi ucişi, aşa cum, probabil, unii dintre manifestanţii radicali de pe străzile Atenei poate că şi-ar imagina. Grecia a intrat nepregătită în zona euro. A văzut în aceasta şansa istorică de a se împrumuta la dobînzi mici, folosind credibilitatea Germaniei drept cortină pentru propriile neajunsuri economice.

Precum domnitorii români odinioară, liderii greci s-au împrumutat, nu pentru a plăti favorurile Înaltei Porţi, ci pentru a-şi asigura, acasă, continuitatea politică. Cum? Dîndu-le grecilor iluzia că pot trăi la nivelul statelor dezvoltate din zona euro, dar avînd o economie cu mult mai puţin competitivă. Rezultatul este cunoscut. Azi, Grecia a fost „salvată“. Statele din Eurogrup au căzut de acord, în noaptea de luni spre marţi, asupra unui nou plan. Un mecanism „fără precedent“ destinat Greciei, în sumă totală de 230 de miliarde de euro: un ajutor public de 130 de miliarde de euro şi un efort şi mai mare din partea sectorului privat, care a acceptat o reducere de 53,5% a valorii titlurilor datoriei Greciei, faţă de 50% cît se plănuia iniţial. Ceea ce înseamnă o reducere a datoriei cu 100 de miliarde.

Dar ajutorul nu vine „gratis“. Pe lîngă noi măsuri de austeritate, deja greu de aplicat într-o ţară aflată în pragul exploziei sociale, Atena va trebui să se lase supravegheată îndeaproape de creditorii săi internaţionali. Reprezentanţii FMI şi UE vor avea un cuvînt mai greu de spus în tot ce înseamnă deciziile politice.

Şi toate acestea, în condiţiile în care nu grecii sînt cei care cîştigă de pe urma „pachetului de asistenţă financiară“. De fapt, cu toată reducerea de 100 de miliarde a datoriei greceşti, tot băncile sînt principalele beneficiare ale „planului de salvare“. În cazul unui faliment al Greciei, ar pierde tot – iar consecinţele politice şi sociale ar fi imprevizibile.
Odinioară, „sectorul financiar“ otoman alegea să-i împrumute tot mai mult pe tot mai numeroşii pretendenţi la tronurile Moldovei şi Valahiei. Părea alternativa de preferat unei „stabilităţi“ politice date de administrarea directă a celor două ţări de către imperiu, dar care ar fi însemnat că banii împrumutaţi nu s-ar mai fi întors niciodată. Acum, Grecia primeşte noi împrumuturi, fiindcă nu poate să le întoarcă pe cele vechi.

Iar măsurile de austeritate – o spun tot mai numeroşi economişti – nu vor face decît să inhibe creşterea economică a Greciei. Şi atunci, cum să poată înapoia ceea ce i s-a dat?

O soluţie ar putea veni tocmai din revenirea Marii Britanii în jocul european. Premierul David Cameron şi alţi lideri europeni au cerut, la începutul acestei săptămîni, ca la viitorul Consiliu European, din 1-2 martie, să fie luate decizii majore privind creşterea economică în Europa. Scrisoarea, adresată preşedinţilor Consiliului şi Comisiei Europene, mai este semnată de şefii de guvern din Estonia, Finlanda, Irlanda, Cehia, Slovacia şi Suedia.

Aceştia mizează pe reţete liberale pentru ieşirea din criză, cum ar fi reducerea ajutoarelor de stat pentru susţinerea băncilor şi relaxarea drastică a pieţei muncii.

Revenirea Londrei, după izolarea în care s-a cantonat refuzînd semnarea Tratatului fiscal, ar putea însemna relaxarea discursului „austerităţii“, promovat de Berlin. Discuţia, însă, de-abia începe. Iar principala condiţie pe care grecii, cel puţin, ar trebui să o accepte este să vrea să fie salvaţi. Fiindcă un model liberal de dezvoltare s-ar putea să producă noi nemulţumiri într-o ţară şi aşa tulburată.   

Ovidiu Nahoi este jurnalist, redactor-şef la Adevărul Europa.

index jpeg 6 webp
„Poleiala” de pe Selly
În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
De ce se depărtează românii de UE
Niciodată în istoria ei n-a avut România o perioadă așa lungă de prosperitate și dezvoltare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Feminitate și destin
Destinul converteşte „ordinea“ naturală (şi pe cea divină?) în viaţă, în dinamism imanent, în armonie de inanalizabile.
Frica lui Putin jpeg
Telefonul mobil
Ca să rezumăm printr-o imagine totul: ducem o viață de anexă a telefonului mobil.
index jpeg 5 webp
Una dintre cele mai inteligente femei din secolul al XIX-lea
Nu au trecut prea mulți ani, vreo cinci să fi fost, și Elena Ghica a mai urcat un munte, a mai ajuns pe un vîrf: pe Mont Blanc.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Iconofobie jpeg
Despre „dinamicile” literare
Dinamica trecutului face loc unei noi dinamici analitice, mult mai sofisticate decît odinioară.
„Cu bule“ jpeg
De la pivniță la cîrciumă
Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță.
HCorches prel jpg
Dragul meu fiu,
Cînd Selly avea vîrsta ta, avea în cont mai mulți bani decît valorează tot ce familia ta a adunat de-a lungul timpului.
IMG 8779 jpeg
Dacă xenofobia nu-i rasism, fotbalul e sport?
Aşa că, o fi fotbalul un sport, doar că voi, care intraţi, lăsaţi orice toleranţă! Dacă ar fi privit mai atent, Virgiliu ar fi găsit în dantesca lui coborîre cohorte de driblangii.
p 7 WC jpg
Va reconsidera Biserica Catolică doctrina despre contracepție?
Unii dintre teologii catolici de prim rang care au participat la dezbatere au sugerat că utilizarea anticoncepționalelor poate fi, în anumite circumstanțe, legitimă.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Diferențe
Dacă ar fi să fac o comparație, Val Gardena, de exemplu, e o zonă de schi în Italia în care pîrtiile legate între ele însumează 500 de kilometri.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (III)
Expresiile subiect de drept și drept subiectiv par să aibă o nuanță tautologică sau să trimită la o definiție idem pe idem.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Turcia fără Erdogan?
Recep Tayyip Erdogan este de atîta vreme la putere încît nimeni nu poate spune cu siguranță cum va arăta Turcia după o eventuală plecare a sa din palatul prezidențial.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Cum de nu există din partea instituțiilor aferente reacții prompte, severe, susținute juridic, împotriva unei astfel de imposturi?
Frica lui Putin jpeg
Centrali
Cîte unul se crede central fiindcă e bătăușul clasei; un altul, fiindcă e al planetei.
AFumurescu prel jpg
Inteligență artificială; cu materialul clientului
…a trecut întîi o boare pe deasupra știrilor: există inteligență artificială! Mai întîi ni s-au deșteptat telefoanele.
index jpeg 5 webp
Amelia Earhart și Eleanor Roosevelt, o cină și un zbor cu stelele
„Este începutul unei noi epoci, nu-i așa, cînd o femeie în rochie de seară pilotează un avion noaptea?”, a spus retoric și entuziast Eleanor Roosevelt.
Iconofobie jpeg
Poezia continentelor
Ce surprinde la Whitman este uşurinţa cu care transferă ideea poetică (transcendentalistă) spre geografia culturală a umanităţii.
„Cu bule“ jpeg
Zgubilitic
Cuvîntul zgubilitic nu s-a răspîndit prea mult, dar își păstrează expresivitatea prin felul în care pare să parodieze o terminologie medicală (psihiatrică), prin contrastul comic între simbolismul lipsit de eufonie al primei sale părți și terminația savantă.
HCorches prel jpg
Două tristeți și o așteptare
Le transmit, din experiența personală, că vor simți îmbunătățiri semnificative ale vieții lor, pe toate planurile!
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
Cum spargem balonul chinez
Dacă relațiile sino-americane ar fi un joc de cărți, s-ar putea spune că avem o mînă bună. Dar chiar și o mînă bună poate pierde, dacă e jucată greșit.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Scrisori regăsite
Montefiore spune că nota aceasta, găsită după moartea lui Stalin în seiful său personal, a avut efectul scontat.

Adevarul.ro

image
Singura fabrică românească de ciocolată și-a cerut insolvența
În perioada de glorie, fabrica producea 2.000 de tone de ciocolată pe an. Unul dintre sortimente a fost premiat cu medalia „Marca de Aur“.
image
Fanii lui David Attenborough, dezgustați de scenele din cel mai recent documentar: „Nu voiam să văd asta”
Ultimul episod al documentarului TV Wild Isles, al cercetătorului David Attenborough, a trezit repulsie în unii telespectatori.
image
De ce sunt finlandezii cei mai fericiți oameni din lume
Românii sunt mai fericiți față de anul trecut, potrivit World Happiness Report, care arată că ţara noastră a urcat 4 locuri în acest top. Cea mai fericită ţară, din cele 137 câte au fost incluse în clasament, rămâne Finlanda.

HIstoria.ro

image
Mândria națională – arma Ucrainei în război
Războiul declanșat de Vladimir Putin a arătat și o componentă importantă a relațiilor internaționale în secolul al XXI-lea, una a cărei vizibilitate a fost, până acum, scăzută, deoarece nimeni nu se mai aștepta la existența vreunui conflict armat pe teritoriul european.
image
Elena Ceaușescu a dat ordin să se dărâme cârciuma în care mergea socrul ei
Femeie cu suflet mic și foarte răutăcioasă, Elenei Ceaușescu îi plăcea să pună limite. Cumnații și nora nu o puteau vizita decât invitați. Nu l-a iertat nici pe Andruță – tată lui Nicolae Ceaușescu – care mai vorbea cu oamenii, la un țoi, despre problemele cotidiene. Sunt întâmplări relatate de Mirela Petcu și Camil Roguski, în cartea „Ceaușescu: adevăruri din umbră”.
image
Întâlnirea dintre Carol al României și Elena a Greciei şi Danemarcei
După despărţirea de Ioana Zizi Lambrino, principele moştenitor Carol e trimis într-o călătorie în jurul lumii, însoţit de colonelul Nicolae Condeescu.