COVID-19: risc de catastrofă culturală mondială

5 mai 2020
Lichidarea doctrinei europene de deschidere treptată spre Iran jpeg

Termenul de catastrofă este rar folosit în relaţie cu sectorul cultural. Sigur, deseori auzim fraze de genul „spectacolul cutare a fost o catastrofă” sau „cutare ministru al Culturii este o catastrofă”. Uneori conflictele civile şi războaiele au consecinţe catastrofale asupra patrimoniului cultural în diverse ţări. A fost cazul, acum douăzeci de ani, în Afganistan, unde talibanii au aruncat în aer, din motive de obscurantism religios, monumente inestimabile. A fost cazul, în 2003, şi în Irak în momentul intervenţiei militare americane sau, mai recent, cînd organizaţia Stat Islamic a început să distrugă sistematic patrimoniul cultural din zonele controlate la un moment dat în Siria, Irak şi Libia.

Catastrofele sînt, în general, mai degrabă economice, militare, naturale, ecologice, umanitare, sanitare… Personal, cred că pentru prima dată umanitatea se află însă şi în faţa unei catastrofe culturale provocate de pandemia de COVID-19.

UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură) a început să editeze un buletin hebdomadar legat de impactul pe care pandemia îl va avea asupra sectorului cultural mondial. Practic, în toate ţările afectate de noul virus, cultura a avut prima de suferit şi tot ea riscă să înregistreze cele mai grave sechele. Teatrele, muzeele şi cinematografele au fost primele care au primit ordin să-şi închidă porţile. Probabil că ele vor fi şi ultimele autorizate să-şi reînceapă activitatea în condiţii, pentru moment, greu de prevăzut.

De la al doilea război mondial încoace, Europa şi-a creat treptat o industrie a festivalurilor unică în lume, un veritabil sector economic. El a creat locuri de muncă pentru milioane de oameni: artişti din toate domeniile, autori, compozitori, impresari, tehnicieni de platou, şoferi etc. Anularea festivalurilor verii reprezintă o veritabilă catastrofă pentru mii de companii şi pentru sute de mii de profesionişti ai artei spectacolelor, dar şi pentru oraşele respective.

Sigur, în tot acest timp cît a durat carantina (şi mai durează în multe ţări), creatorii de bunuri culturale au încercat să rămînă prezenţi şi să se reinventeze. Niciodată însă Internetul nu va putea înlocui magia, frenezia şi sentimentul de socializare dintr-o sală de teatru, dintr-o sală de operă, dintr-un cinematograf, dintr-un muzeu sau de pe un stadion unde are loc un  concert în aer liber.

Buletinul editat de UNESCO se intitulează Cultură & COVID-19: Impact şi răspunsuri. El îşi propune să fie un fel de platformă de informare pentru toţi actorii culturali din lume, o sursă de idei şi de strategii legate de adaptarea la noua situaţie. Pentru că, de fapt, nu ştim cît timp va trebui să coabităm cu acest virus şi cît timp va trebui să respectăm regulile de distanţare socială. Nu este greu de observat că întreaga civilizaţie umană şi implicit practicile culturale sînt bazate pe un fel de principiu natural al încrederii şi al intimităţii. Pe de o parte, oamenilor le place să asiste împreună la ritualuri susceptibile să le producă emoţii individuale şi colective, iar pe de altă parte, fiecare om are încredere că proximitatea faţă de semenul său nu îi va face rău fizic. În orice caz, aşa a fost pînă acum, timp de peste patru mii de ani. Va trebui oare să modificăm această paradigmă fondatoare a actului cultural? Iată o întrebare deocamdată fără răspuns…

În Franţa, unde observ zi de zi gestiunea crizei, ministerul de resort a fost foarte reactiv şi s-a mobilizat pentru a-i ajuta pe artişti. Alte asociaţii profesionale, de la Societatea Autorilor şi Compozitorilor Dramatici pînă la Centrul Naţional al Cărţii, fac tot ce pot în favoarea scriitorilor, a editorilor, a compozitorilor, a interpreţilor, a balerinilor, a companiilor teatrale… Fondurile de solidaritate şi zecile de milioane de euro deblocate nu rezolvă însă totul. Artiştii înşişi îşi spun că ar trebui, poate, pe viitor, inventate alte moduri de a intra în contact cu publicul şi de a face cultură. Poate nişte noi mecanisme de creaţie şi nişte noi practici artistice care să imite mai puţin economia de piaţă şi competiţia de tip capitalist.

Festivalul de la Avignon este un astfel de exemplu. În prezent, companiile, artiştii şi responsabilii culturali implicaţi de ani de zile în ceea ce este numit „cel mai mare festival din lume” şi-au propus să discute pentru a-l reinventa. Este vorba de secţiunea Off a festivalului însemnînd 200 de locuri de reprezentaţie şi 1.500 de companii prezente la Avignon în fiecare an, timp de trei săptămîni, în fiecare lună iulie. Din păcate, de vreo zece ani încoace, „cel mai mare festival din lume” este grav afectat de un fel de „bulă teatrală”: un număr prea mare de spectacole, mult amatorism, mult afacerism, preţuri excesive pentru închirierea unui teatru, cheltuieli din ce în ce mai mari pentru cazarea companiilor în oraş şi în jurul oraşului, risipă de materiale publicitare, ignorarea completă a unor principii de ecologie (şi aceasta de către artişti care tocmai că ar trebui să dea dovadă de ceva mai mult civism)…

Franţa este însă o ţară oarecum privilegiată cînd vine vorba de cultură întrucît protejarea acestui domeniu face parte din tradiţia vieţii politice. Chiar dacă deseori artiştii francezi se plîng (şi, în această privinţă, ei nu au egal în materie de vehemenţă şi de argumente), sectorul reprezentat de ei are toate şansele să revină repede pe linia de plutire. Există în Franţa şi un statut special pentru artişti, cel de intermitent de spectacol, oarecum unic în felul său. În virtutea acestui sistem, artiştii vor putea dispune de alocaţii speciale pînă cînd îşi vor putea relua activitatea. În zeci şi zeci de alte ţări, însă, situaţia artiştilor este infinit mai dramatică, iar în context de criză sanitară, de recesiune economică şi eventual de crize sociale, cultura riscă să fie Cenuşăreasa strategiilor bugetare.

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cât de mult ne influențează emoțiile destinul. Psiholog: „Cine le stăpânește, își controlează cu adevărat viața”
Nu punem mare preț pe forța emoțiilor, considerând că, de fapt, gândurile și programele mentale sunt cele care ne controlează destinul. Acest lucru este adevărat doar într-o anumită măsură, pentru că stările pe care le experimentăm zilnic au un rol determinant în viața personală și profesională.
image
Cel mai mare inamic al speciei umane. Are numai 6 mm, dar ucide anual aproape un milion de oameni
Cel mai mare inamic al umanității este de fapt o insectă banală, pe care o întâlnim inclusiv în România. Țânțarul este responsabil de moartea a 830.000 de oameni anual, iar specialiștii consideră că această insectă prin efectele produse a schimbat efectiv istoria umanității.
image
Tânăra care a făcut un scop în viață din a-i ajuta pe alții. Bistro-ul ei social, loc de întâlnire al celor ce vor să ajute
Când dorința de a face bine întâlnește inteligența umană, iese un bistro social. O tânără din Baia Mare a pus bazele unei astfel de afaceri tocmai din dorința de a face bine. Despre inteligența ei ne-a convins în momentul în care a început să vorbească despre această afacere, făcută pentru a ajuta

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.