Copiii războiului

Publicat în Dilema Veche nr. 935 din 10 – 16 martie 2022
Copiii războiului jpeg

„E  alamă, domnule? E alamă?”

Mergeam, mă plimbam, în vara anului 1944, pe uliţa liniştitului sat Carcaleţi (comuna Lahovary pe atunci) şi întrebam, pe cine vedeam, dacă este alarmă antiaeriană. Abia împlinisem 2 ani, nu puteam încă să rostesc complicatu-mi nume, Nicuşor. Odată, pierzîndu-mă prin sat, n-am știut nici să spun al cui copil eram. În schimb, traumatizat fiind de repetatele bombardamente trăite, cu lunile, acasă în Bucureşti, puteam să rostesc şi să şi înțeleg foarte bine ce însemna şi ce ne aducea ala(r)ma. Părinţii nu putuseră lăsa oraşul decît la începutul verii, cînd ne-am refugiat la ţară: mama şi bunica, cu mine şi cu fratele meu mai mare. Ceea ce am trăit în tot acel timp s-a îngropat în străfundul subconştientului meu, cu excepţia unui moment legat de episodul poate cel mai înspăimîntător al atacurilor aeriene ale aviaţiei anglo-americane începute din primăvara anului aceluia. Aşa cum s-a scris, au participat mii de avioane la acea grozăvie de lungă durată.

Era în Săptămîna Patimilor, pe 4 aprilie. După spusele bunicii, crainicul unui post de radio din slujba americanilor ne încunoştiinţase de începerea bombardamentelor cam aşa: „Români, pregătiţi-vă să ciocnim împreună ouă roşii de Paşti!”. Un cinism, dacă nu autentic, desigur veridic. După instalaţiile petroliere din Valea Prahovei, după Ploieşti, Bucureștiul a fost ţinta unor repetate bombardamente, timp de luni întregi. În Capitală, loviturile aeriene vizau, printre altele, Gara de Nord, iar la marginea cartierului Sf. Elefterie, în susul străzii Izvor, clădirea Arsenalului, cocoţat pe Dealul Spirii, peste drum de Muzeul Militar (demolat la construcţia Casei Poporului), şi de monumentul închinat eroicilor pompieri ai lui Zăgănescu. Casa părintească se afla în zona aceea, pe strada Pasteur, limitrofă imensului parc sportiv cu arbori seculari, chemat pe atunci Tennis Club şi devenit, după 1990, fieful Băncii Naționale, după cîte ştiu. Acest parc se întinde pînă în apropierea dealului cu pricina. În acea zi de 4 aprilie, covorul de bombe lansate acolo a distrus Arsenalul şi fabrica de bere Bragadiru. Din fericire, multe din bombe s-au înfundat adînc, fără să explodeze, în terenul parcului, cruţînd de la distrugere vecinătatea străzilor Staicovici, Pasteur şi Lister. S-au numărat, după cum se spunea apoi, 11 bombe de acest fel. Singurul lucru de care-mi pot aduce aminte din tot acel timp de groază este că, în după-masa zilei de 4 aprilie, mă jucam liniştit în mijlocul curţii cînd am auzit deodată o bubuitură năpraznică şi că mama m-a luat imediat pe sus, spunîndu-mi gîfîit: „Uite că tata-mare s-a supărat foc pe noi, trebuie să ne ascundem repede în pivniţă!”. Ne-am ascuns deci, toată familia, în pivnița casei cu un etaj, fără să mai avem timp să ne refugiem într-un adăpost antiaerian, foarte încăpător, amplasat în incinta Grădinii Botanice. Refugiul în pivniţă a fost şi salvarea noastră, căci nenorocirea a făcut să cadă, direct pe adăpost, o bombă, ucigînd sute de persoane refugiate acolo. Au fost nimicite atunci familii întregi din vecinătatea noastră – collateral damage. Bombele vizau, probabil, Palatul Cotroceni din imediata apropiere. O placă comemorativă pusă pe locul groazei dă numărul exact al victimelor. Sper că mai exista încă. După cum se ştie, bombardamentele aliaţilor anglo-americani nu au contenit. Bombardau și rușii, dar mult mai slab, întrucît nu aveau destule avioane pentru asta. Imediat după 23 august, la întoarcerea armelor, ne-au mai bombardat zdravăn şi nemţii, distrugînd, printre altele, Teatrul Naţional.

După cîțiva ani ne jucam, copiii din cartier, de-a războiul printre dărîmăturile fabricii de bere și ale Arsenalului, unde găseam cazemate distruse. Copii ai războiului fiind, de-a ce altceva ne puteam juca? Cu cartuşe netrase, cu schije de bombe, cu grenade dezamorsate şi cu căşti de luptă găurite. De pe urma acestui joc îngrozitor, unii s-au ales cu cîte un braţ ori cu degete sfîrtecate, cu faţa vătămată ori cu cîte un ochi ars.

Generaţia mea, cea a celui mai cumplit război (pînă acum!), a avut încă şi altele de tras într-o Europă răsăriteană mult urgisită şi după război. Alţi copii ai războiului din Coreea, Vietnam, Ruanda, Afganistan, Cecenia, mai recent din Irak şi Siria, au trăit grozăvii similare, iar acum, nu mult timp după ororile genocidului din Balcani, avem coşmarul încă mai aproape de noi, în Ucraina. Iarăși şi iarăși plîng acum copii traumatizaţi, îşi pierd părinţii, îşi pierd viaţa, îi vedem strigînd speriaţi de urletele sirenelor şi de bubuituri, fără să înţeleagă încă nimic din rostul existenţei în care abia au intrat.

Îmi pare că-i am aievea în faţa ochilor, că-i aud strigînd cerului surd şi neîndurat, iarăşi şi iarăşi: „Doamne, e alamă! Iar e alamă, Doamne!“.

Alexandru Cizek este clasicist, doctor în filologia latină a Evului Mediu. Este stabilit la Münster, în Germania.

Foto: flickr

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Doliu în sportul românesc: Baschetbalista Alessia Maria Raiciu s-a stins în ziua în care a împlinit 18 ani
O veste cutremurătoare a apărut, astăzi, pe pagina de Facebook a Federaţiei Române de Baschet, în legătură cu o jucătoare extrem de promiţătoare.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau „după bine vine rău“. Cum se manifestă, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune faţă fericire, fără a avea un motiv raţional pentru acest lucru. În termeni de specialitate, această formă de anxietate se numeşte „cherofobie“, iar cei afectaţi fac tot posibilul să evite sentimentul de fericire.
image
Afacerile bănoase cu o păstrăvărie şi o firmă de taximetrie, făcute de un poliţist în timpul serviciului
Fost adjunct al Poliţiei Mioveni, comisarul Marius Aioanei a făcut, timp de patru ani, numeroase afaceri bănoase în timpul serviciului, deşi acest lucru este interzis de lege. Poliţistul promova constant pe Facebook două firme deţinute de către familia sa, o păstrăvărie şi o firmă de taximetrie

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.