Consultări cetăţeneşti. Europene

Publicat în Dilema Veche nr. 267 din 27 Mar 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

În perioada interbelică, la uzinele General Electric, managementul, impresionat probabil de nou-apărutele teorii ale lui Maslow, a pus la cale un experiment, încercînd să afle cu exactitate ce îi motivează pe angajaţi să muncească mai bine. Au separat o secţie în două. În prima săptămînă, grupul-ţintă a primit un spor de salariu. Productivitatea a crescut. Aha, are dreptate Maslow, omul e motivat de bani. Apoi, au îmbunătăţit condiţiile de lucru. Productivitatea a crescut. Aha, iată, condiţiile de muncă au şi ele rolul lor. Apoi, au făcut o creşă pentru copiii celor din grupul-ţintă. Productivitatea iar a crescut. Iată, viitorul copiilor este alt factor motivant " şi-a zis managementul. Să vedem acum care dintre factori este mai important ca pondere. Şi au scăzut salariile. Surpriză! Productivitatea a continuat să crească. Au înrăutăţit condiţiile de la locul de muncă. Productivitatea a crescut mai departe. Au desfiinţat şi creşa. Nici o problemă. Productivitatea a crescut continuu. Deoarece nu mai înţelegeau nimic, managerii au cerut echipei de cercetători să treacă la interviuri individuale, pentru a afla ce s-a întîmplat. Rezultatul este trecut în orice carte de teorie a managementului. Angajaţii nu erau motivaţi nici de salariu, nici de condiţiile de muncă, nici de creşa pentru copii. Pur şi simplu, deoarece pe parcursul experimentului, în fiecare dimineaţă, cercetători în halate albe îi întrebau cum se simt şi ce cred despre fabrică, muncitorii se simţeau bine. Erau motivaţi pentru că li se cerea părerea. Nu m-am putut opri să mă gîndesc la acest faimos experiment, săptămîna trecută, cînd am participat la a doua ediţie a Consultărilor Cetăţeneşti Europene. Acestea au strîns la Palatul Parlamentului 50 de români de toate condiţiile sociale, de toate vîrstele şi profesiile, conform algoritmului sociologic impus unui focus-grup reprezentativ. Consultarea s-a desfăşurat în paralel cu alte opt ţări membre, urmînd ca, timp de alte două week-end-uri, toate ţările să desfăşoare astfel de manifestări. Cetăţenii au fost rugaţi ca, timp de două zile, să dezbată care sînt provocările Europei pe următorii ani. Şomajul, educaţia, siguranţa publică, energia, mediul, imigraţia ilegală? S-a pus apoi problema ca aceiaşi cetăţeni să indice clar în care tip de probleme ar trebui să se implice UE. Trebuiau indicate şi domeniile în care Comisia ar face mai bine să stea deoparte şi să lase guvernele şi autorităţile locale să se descurce. Evenimentul este finanţat de Direcţia Generală Comunicare a Comisiei Europene, prin Fundaţia Regele Baudoin (din Belgia, evident). Partener la Bucureşti a fost Societatea Academică din România. Procedurile de organizare a acestor consultări sînt extrem de riguroase, programul trebuie respectat la minut, altfel nu îţi indeplineşti obiectivele (Luca Niculescu şi Sever Voinescu cred că îşi mai amintesc de data trecută). Rezultatele din acest an nu au fost o mare surpriză, ele păcătuind, ca şi cele din restul ţărilor membre, prin exces de generalităţi şi truisme în fraze greoaie (se găsesc, pentru lectură completă, pe www.sar.org.ro). Surprinde, la noi, oarecum, plasarea pe primul loc (recomandările sînt înşirate în ordinea priorităţii) a cererii de monitorizare "externă" a proiectelor de infrastructură finanţate de UE în România. Zăpăcitor. Politicienii dau cu "nu s-a cheltuit un euro din banii europeni", ziarele scriu despre "românii campioni la fraudat fonduri europene". Ambele sînt şabloane ieftine. Românii însă le-au asimilat adevărului absolut. Ce aţi vrea să spună cetăţenii? Din păcate, şabloanele respective sînt alibiul perfect pentru lene. De ce să mă agit să fac un proiect, că oricum se dă pe pile şi oricum toată lumea fură. Mai bine stau în fotoliu şi mă uit la televizor, că e mai plăcut. Altminteri, recomandările 2, 3, 4, 6 şi 7 au într-însele cuvintele "comunicare", "informare", "educare". Aşadar, cetăţenii simt că nu sînt extrem de competenţi în a judeca politicile comunitare. Remarcabilă smerenie pentru un focus-grup... Recomandările 3, 4 şi 5 se referă la agricultură şi zonele rurale, ca domenii de implicare mai susţinută din partea Comisiei. E logic pentru România, avem aproape jumătate din populaţie la sat. Interesantă este prezenţa unei recomandări referitoare la voluntariat şi la încurajarea acţiunilor bazate pe voluntariat (pe locul 6). V-aţi fi aşteptat să găsiţi aşa ceva într-o consultare populară în vremi de criză? Cetăţenii au participat cu tot sufletul. Dădeau idei, se contraziceau, negociau. După două zile epuizante, cu toţii erau bucuroşi. Nu pentru că se terminase, în sfîrşit. Nici vorbă. Ar mai fi stat. Erau mîndri că fuseseră consultaţi, erau obosiţi după atîtea ore de dezbatere, dar erau foarte bucuroşi că ideile lor erau băgate în seamă, că or să ajungă pe masa Comisiei Europene. Vom avea 50 de votanţi cerţi la apropiatele alegeri pentru Parlamentul European. Dacă aş fi fost cîrcotaş, le-aş fi tăiat un pic din entuziasm. Le-aş fi spus că acţiunea cu pricina are o solidă componentă propagandistică. Aş fi mormăit că organizarea în 27 de state a costat destul de mult şi că rezultate concrete ale evenimentului nu vor fi defel simţite. E drept că, după două zile, ca şi în cazul muncitorilor americani de la General Electric, oamenii s-au simţit bine. Au fost băgaţi în seamă. S-au simţit, fie şi numai pentru un week-end, europeni implicaţi. În mod sigur, de acum încolo, vor urmări mai cu atenţie rarele ştiri şi articole din presa noastră, dedicate Uniunii Europene. Necazul este că ar trebui organizate, numai în România, vreo 400.000 de asemenea consultări (de cîte 50 de cetăţeni) pentru stabilizarea euro-entuziasmului. În Irlanda ar trebui 80.000, că ei sînt doar vreo 4 milioane. Cu drept de vot la referendum, poate jumătate. Ne trebuie deci cam 40.000 de consultări cetăţeneşti şi rezolvăm şi reformarea tratatului constituţional. De fapt, pentru un vot cu 50% plus unu, ne trebuie numai 20.000. Astfel, prin această idee, am adus şi eu o contribuţie la viitorul Europei.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
BBC: Unanimitate în guvernul israelian privind răspunsul la atacul iranian
Hanoch Milwidsky, vicepreședinte al parlamentului israelian și membru al Knessetului din partea Partidului Likud al premierului Netanyahu, a declarat pentru BBC că există unanimitate în guvernul israelian cu privire la faptul că ar trebui să existe un răspuns la atacul iranian.
image
Topul țărilor europene cu cei mai educați locuitori. Pe ce loc e România
Ponderea persoanelor cu studii superioare este mai mare în țările nordice și baltice, iar femeile sunt, în general, cele mai educate. România are cel mai mic procent din UE în ceea ce privește numărul de persoane cu studii superioare.
image
De ce a primit un jandarm din București în contul personal peste 1,6 milioane lei. „Ce de bani!”
Un subofiţer de la Direcția de Jandarmerie a Municipiului București, care îşi aştepta zilele acestea salariul, s-a trezit că i-au intrat în cont peste 1,6 milioane lei, adică peste 300.000 de euro.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.