Comisia lui Sarkozy

Publicat în Dilema Veche nr. 0 din 29 Noi 1999
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Aflat în precampanie pentru prezidenţialele din Franţa, actualul ministru de Interne Nicolas Sarkozy a trecut la Bruxelles testul de "eurocompatibilitate", după cum a titrat Libération. Sarkozy s-a lansat ca lider european, venind cu propuneri care au mai scuturat din blazarea ce domneşte după respingerea Tratatului Constituţional. El reia o idee care circulă de ceva vreme, anume adoptarea unui minitratat care ar prelua din textul Constituţiei schimbările instituţionale necesare pentru ca deciziile să se ia mai uşor. Şi, pentru prima oară la un asemenea nivel, Sarkozy vine cu o propunere de calendar: textul ar urma să fie adoptat în timpul preşedinţiei germane în 2007 şi ratificat în timpul celei franceze în 2008. Cît despre conţinutul noului document, acesta ar trebui să preia din Constituţie elementele cu care toată lumea a părut a fi de acord în timpul dezbaterilor interne: extinderea majorităţii calificate pentru luarea deciziilor; instituirea unei preşedinţii permanente a UE (care să înlocuiască preşedinţia prin rotaţie) şi crearea funcţiei de ministru de Externe (care să înlocuiască funcţiile actuale de Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Comisar pentru Afaceri Externe). Dar, mai ales, Sarkozy a surprins printr-o propunere îndrăzneaţă de reformare a Comisiei. În prezent, fiecare stat membru desemnează un comisar. Cînd s-a lucrat textul Constituţiei, poziţia ţărilor mari (care doreau reducerea numărului de comisari) s-a ciocnit de atitudinea celor mici, care nu erau gata să renunţe la principiul egalităţii şi la propriul comisar. Textul final vorbea de o Comisie redusă, un număr de comisari egal cu două treimi din numărul ţărilor membre, fiecare stat avînd în mod egal dreptul de a numi comisari, prin rotaţie. Ar fi fost ceva asemănător cu Consiliul de Securitate al ONU (de altfel, un alt organism faimos pentru modul greoi de luare a deciziilor). Ei bine, Sarkozy merge mult dincolo de textul propusei Constituţii şi doreşte desemnarea de către Parlament a preşedintelui Comisiei, acesta urmînd să-şi aleagă echipa, validată apoi tot de Parlament. În viziunea sa, şeful Comisiei va negocia cu statele membre şi cu parlamentarii o reprezentare naţională cît mai echitabilă în Comisie. Nu ar fi o simplă schimbare de organigramă. În prezent, este o aproximare cînd se vorbeşte despre Comisie ca fiind executivul UE. Instituţia actuală nu intră în tiparele clasice executiv-legislativ-judiciar, aşa cum nici UE nu seamănă cu statele clasice. O comisie cu un preşedinte care îşi alege comisarii şi este responsabil în faţa Parlamentului ar fi un salt spre un adevărat executiv european. În plus, Sarkozy propune şi cîteva schimbări în alegerea Parlamentului, pentru a-i consolida profilul. Concret, propune ca grupurile parlamentare trans-europene să se prezinte cu liste comune, iar pentru început partidele politice franceze şi germane, grupate pe familii politice, ar putea să candideze pe aceleaşi liste, urmînd ca scaunele să fie distribuite la nivel franco-german, ca şi cum ar fi o singură ţară. Astfel, schema formării Comisiei ar fi completă: fiecare grup pan-european s-ar prezenta în faţa alegătorilor şi cu propunerea sa de candidat pentru şefia Comisiei. Cîte şanse au aceste propuneri să fie adoptate? Dacă vorbim despre un minitratat care să preia ce s-a convenit deja în textul Constituţiei, cred că s-ar putea ajunge la un acord destul de curînd. Ideea pluteşte în aer pînă la punctul cînd va deveni inevitabilă, cu condiţia ca federaliştii duri să accepte ideea că proiectul de Constituţie continentală este mort şi îngropat. Cît despre propunerea de reformare a Comisiei, aici şansele sînt mult mai puţine. Sarkozy a vorbit în acest punct mai mult ca un conferenţiar de think-tank şi mai puţin ca un politician, adică a lansat idei care doar pe termen mediu şi lung au şanse să fie acceptate, dacă îşi mai găsesc susţinători. Dar acest moment înseamnă mai mult decît extinderea campaniei electorale franceze la nivel european. Poate fi un bun semn că Europa e capabilă să genereze oameni de stat cu viziune, care să polarizeze propriile populaţii în jurul ideilor lor. Cu un Blair în retragere şi o Angela Merkel încă prea timidă, Sarkozy îşi face o intrare spectaculoasă pe scena europeană, avînd acel aer la limita între curaj istoric şi grandomanie, pe care liderii adevăraţi îl joacă natural. Imediat după discursul de la Bruxelles, a făcut un gest la fel de spectaculos: a vizitat Casa Albă, unde s-a declarat un proamerican convins şi l-a criticat indirect pe Chirac pentru atitudinea din 2003, spunînd că opoziţia vehementă la planurile americane s-a dovedit a fi inutilă şi doar creatoare de noi probleme. Pe final de mandat, Tony Blair se vede confirmat în principiile sale de abordare a Americii (stai aproape de elefant, ca să-l poţi direcţiona) şi are urmaşi chiar în inima vechii Europe, prin Merkel şi Sarkozy. Cît despre România, noi avem încă senzaţia că dilemele mari ale continentului nu ne privesc deloc. Într-o întîlnire dintre un grup de ziarişti germani şi un grup de ziarişti şi analişti români, organizată săptămîna trecută de ICR, am fost întrebaţi care e poziţia în România faţă de intrarea Turciei în UE şi faţă de o posibilă extindere spre Ucraina. Eu am răspuns că nu există asemenea dileme, România şi publicul său absentează de la aceste dezbateri. Părem a fi mulţumiţi că ne îmbarcăm, unde merge corabia este doar grija celor mari. Însă, odată devenită membră, România va trebui să depăşească stadiul de abordare gen Moş Crăciun: e fericită că a fost cuminte şi va primi cadouri. Cu toate probleme sale, România va fi o ţară importantă în UE, undeva între Polonia şi Olanda ca potenţial de voturi în mecanismele de decizie. Vom fi întrebaţi ce părere avem despre Turcia, despre Constituţie, despre reforma Comisiei. Şi ar fi bine să avem opinii articulate, altfel vom fi mereu doar masa de manevră a altora.

1031545422 jpg
Reformiști și antireformiști
Prima reforma semnificativă a fost în perioada 1996-2000, atunci cînd companiile de stat înregistrau pierderi și datorii foarte mari, care riscau să blocheze economia.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Nu merge bine”
În fapt, Brexit-ul a fost o lecție și un avertisment.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cîinii și românii
Ascult şi aud, în întuneric, mesajul, totodată imemorial şi eschatologic, al destinului naţional.
Frica lui Putin jpeg
Dumnezeu ca bun de consum
În tot cazul, omul tradițional știa cărui dumnezeu să se închine și cum s-o facă. N-avea de ales decît în ce fel să urmeze tabla valorilor prescrise.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Prizonieri în rang secund?
După ce ne-am enervat și am jurat boicoturi, ne-am potolit repede. N-am boicotat nimic.
m simina jpg
Gara din New York
Dar Grand Central Terminal a avut noroc.
Iconofobie jpeg
Capitale…
În condiţiile unei dinamici culturale fireşti, şi Iaşiul, implică autorul, ar putea avea un destin similar, eliberîndu-se – o dată pentru totdeauna – de complexul „trădării” de la 1859...
„Cu bule“ jpeg
Cuvinte de mimă
Una e să mimezi cuvîntul pinguin, alta e să înlesnești ghicirea unor cuvinte ca destoinic sau adică, de fapt sau păi.
HCorches prel jpg
A construi nu înseamnă neapărat a desființa mai întîi
Se știe cît de puțin stagiu pedagogic se face la orice facultate, pentru a se obține calificarea de profesare în învățămînt.
p 7 Departamentul de Justitie WC jpg
Patrioți doar cu vorba
Cine sînt patrioții și cine sînt tiranii? Efortul de a răspunde la această întrebare va decide dacă America rămîne unită într-un stat de drept sau capitulează în fața violenței devastatoare.
radu naum PNG
Arbitrii români au orbul găinilor?
O veche zicală a meseriei pretinde că un deţinător de fluier trebuie să aibă auzul selectiv (la boscorodelile jucătorilor).
Comunismul se aplică din nou jpeg
Geografia dintotdeauna
Tim Marshall spune că „geografia nu dictează cursul tuturor evenimentelor” și încearcă să nu cadă în capcana unui determinism geografic (care ar putea fi asemănător, nu-i așa, cu determinismul economic marxist).
O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.

Adevarul.ro

image
Misterioasa moarte de la Sanremo. Iubitul cântăreței Dalida, găsit împușcat în cap, în camera de hotel VIDEO
Cazul a șocat Italia în anii ʼ60, dar a fost clasat ca sinucidere. Peste 40 de ani, poliția a reluat investigația, dar misterul încă persistă.
image
Fumatul interzis minorilor în spații publice. Proiectul, adoptat de Senat
Inițiativa legislativă a fost adoptată tacit de Senat, luni, iar aceasta prevede că minorii nu mai pot fuma în parcuri, pe drumurile publice sau alte zone publice, fiind pasibili de amenzi până la 500 de lei.
image
Primul moment al cutremurului din Turcia, surprins de camera unei mașini VIDEO
Primul moment al celui de-al doilea seism din Turcia a fost întregistrat de camera de bord a unei mașini. Imaginile sunt de-a dreptul cutremurătoare. Șoferul a văzut cum, în jurul său, oamenii aleargă disperați în stradă, iar clădirile încep să se prăbușească.

HIstoria.ro

image
Aventurile Reginei Maria, o traumă pentru tânărul prinț Carol
Nașterea lui Carol, primul copil al cuplului princiar Ferdinand-Maria, pe 15 octombrie 1893, a fost un prilej de mare bucurie pentru țară, familia regală și Regele Carol I, dar mai puțin pentru tânăra mamă.
image
Consecințele bătăliei de la Stalingrad
După capitularea Corpului XI Armată, timp de câteva zile, avioane de recunoaștere germane au continuat să efectueze zboruri deasupra Stalingradului pentru a descoperi eventualele grupuri de militari germani care încercau să scape și de a le parașuta provizii.
image
Joseph Pulitzer, jurnalistul născut pe malul Mureşului, care a făcut istorie în Statele Unite
Premiile Pulitzer, cele mai prestigioase distincții ale jurnalismului american, au fost acordate pentru prima dată în 1917, la inițiativa jurnalistului de origine maghiară Joseph Pulitzer.