Comisarul Reding critică din nou România

Publicat în Dilema Veche nr. 508 din 7-13 noiembrie 2013
Comisarul Reding critică din nou România  jpeg

– decriptaj –

Comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding, a menţionat din nou România printre ţările membre în care statul de drept este încălcat. Criza politică din vara anului 2012 a fost din nou adusă în discuţie, alături de derapajele guvernului de la Budapesta şi de politica franceză în chestiunea romilor. Dar ce a determinat intervenţia atît de dură a comisarului Reding, într-un moment în care, totuşi, nu au mai venit ştiri alarmante nici de la Bucureşti, nici de la Budapesta şi nici de la Paris?

În realitate, ştiri alarmante pentru doamna Reding au venit din 11 capitale europene, unde parlamentele naţionale au comunicat că dispun de suficiente voturi pentru a declanşa o aşa-numită procedură a „cartonaşului galben“, împotriva proiectului comisarului Reding, de instituire a unui procuror general european.  

Orice cameră a unui parlament naţional poate adresa Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei un aviz în care să considere că un proiect european nu este în conformitate cu principiul subsidiarităţii, potrivit căruia nu se poate legifera la nivel de Uniune asupra domeniilor care ţin de competenţele naţionale. În momentul în care cel puţin o treime din voturile atribuite parlamentelor naţionale (un vot pentru fiecare cameră în parlamentele bicamerale şi două voturi pentru parlamentele unicamerale) susţin un aviz motivat „negativ“, proiectul trebuie reexaminat – aceasta este procedura de „cartonaş galben“.

Cu alte cuvinte, 11 parlamente naţionale au atenţionat-o pe doamna Reding că ar dispune de voturile necesare pentru a cere reexaminarea iniţiativei privind procurorul general european. Cu alte cuvinte, statele membre în cauză consideră că instituţiile europene specializate – precum OLAF sau Eurojust – sînt suficiente.  

Poate că o să vă întrebaţi dacă Parlamentul României s-a pronunţat asupra acestui subiect sensibil. Ei bine, da. Camera Deputaţilor a emis un aviz negativ, în timp ce Senatul şi-a dat acceptul, cu unele condiţii.

Situaţia în care s-a ajuns acum nu presupune blocarea proiectului. Comisia Europeană doreşte să meargă mai departe în susţinerea sa. Şi acesta este sensul declaraţiilor comisarului Reding: situaţiile din România, Ungaria şi Franţa reclamă o întărire a organismelor judiciare la nivel european. Să vedem cum vor reacţiona mai departe statele membre.

Dar chiar dacă intervenţia doamnei Reding se referă la un eveniment din trecutul apropiat, simpla revenire la criza din 2012 aduce o mare vulnerabilitate României. Este explicabil de ce statele membre „mari“ acceptă cu greu ideea ca un procuror european să-şi bage nasul în afacerile lor interne – la nivelul opiniilor publice din aceste ţări, o asemenea situaţie ar fi văzută, aproape sigur, drept o „cedare“ de neacceptat a prerogativelor naţionale către „Bruxelles“.

Aceleaşi state – care, întîmplător sau nu, se numără şi printre contributorii neti la bugetul Uniunii, vor avea tot interesul să instituie un control mai strict asupra folosirii fondurilor europene. Ar fi o variantă acceptată de alegătorii din aceste state, preocupaţi de felul în care sînt folosiţi banii proveniţi din taxele şi impozitele pe care ei le plătesc. Iar dacă pentru un mai bun control ar trebui înfiinţate noi instituţii la nivel european, pînă la urmă, de ce nu?

Mai ales că terenul este deja pregătit: în Parlamentul European circulă un raport privind folosirea banilor europeni alocaţi după cutremurul din Italia din 2009, soldat cu distrugeri masive în oraşul L’Aquila. Potrivit documentului, o mare parte din aceste fonduri au fost deturnate în beneficiul mafiei. Iar dacă asemenea lucruri s-au întîmplat într-un stat care aparţine, totuşi, Occidentului, nu este greu să ne imaginăm care este opinia în „marile“ state membre, cînd este vorba despre Europa Centrală şi de Est.

În 2012, toate programele operaţionale ale României au fost blocate de Comisia Europeană, ca urmare a neregulilor constatate în cursul auditurilor realizate pentru perioada 2009-2011. Ultimul program, cel pentru creşterea competitivităţii, a fost deblocat de-abia luna trecută.  

Poate că doamna Reding nu va reuşi să-şi treacă propunerea privind procurorul general european. Ceea ce nu înseamnă însă că nu va primi ceva în schimb. De exemplu, întărirea OLAF şi o înăsprire a controlului privind folosirea fondurilor europene. Sau o atitudine mai dură a Parlamentului şi a Consiliului asupra statelor bănuite că ar încălca principiile statului de drept, mergînd chiar pînă la activarea clauzei privind suspendarea dreptului de vot.

Atenţie, aşadar, România! 

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

Foto: wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Japonia mănâncă mici și sarmale. Românul care le prepară: „Clienții ling farfuria“ VIDEO
În vizită în Japonia, Andreia și Ionuţ, vloggerii de la canalul de YouTube „HaiHui în doi”, au prezentat povestea românului care vinde mici și alte feluri de mâncare tradițională în Țara Soarelui Răsare.
image
Dilema incredibilă a unui român din Spania: „Am aflat că nu sunt tatăl copiilor mei, ce să fac?“
Postarea în care un bărbat a dezvăluit că prietenul său văduv a aflat că ai săi copii, rămași doar în grija sa, nu sunt de fapt ai lui, a devenit virală pe Facebook.
image
File de istorie. S-au plantat curmali, bananieri și palmieri pentru vizita Împăratului Franz Josef FOTO
Un oraș din vestul României a fost între 9 și 12 septembrie 1893 centrul de interes al Imperiului Austro-Ungar. Împăratul Franz Josef şi trei arhiduci au fost așteptați cu mare fast.

HIstoria.ro

image
Când a devenit Sicilia romano-catolică?
Mai mult de 13 civilizații și-au pus amprenta asupra Siciliei din momentul apariției primilor locuitori pe insulă, acum mai bine de 10.000 de ani, dar normanzii și-au tăiat partea leului.
image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.