Comisarul european – la ce foloseşte României

Publicat în Dilema Veche nr. 553 din 18-24 septembrie 2014
Ecourile tragediei jpeg

Am urmărit zilele trecute, plin de uimire, aproape o întreagă emisiune găzduită de una dintre acele moderatoare TV care vorbeşte mai mult cu mîinile în şold. De obicei, nu-mi pierd vremea cu asemenea producţii, dar de data asta am rămas pînă aproape de sfîrşit, fiindcă tema mă interesa.

Ei bine, comisarul Dacian Cioloş era făcut una cu pămîntul fiindcă n-ar fi ajutat cu nimic România, în calitatea sa de la Bruxelles. Că, dacă a mai făcut totuşi cîte ceva, a făcut, de fapt, pentru Franţa. Iar cum România nu-i altceva decît o colonie – marota unui cunoscut şi vocal economist, invitat în emisiune –, atunci aşa se face că am avut cele mai mici subvenţii din Europa. Şi asta, sub mandatul românului Cioloş! Cum să nu te revolţi? Mai ales că, punînd cap la cap nişte informaţii luate de ici, de colo, discursul putea să le pară multora convingător. Unde mai pui că era rostit cu patos.

Ei bine, ar fi necesare nişte precizări. Nu în apărarea comisarului Cioloş – se apără singur dacă simte nevoia. Ci mai degrabă cu gîndul la pericolul unor asemenea idei, vînturate în rîndurile unui public şi aşa prea puţin informat cu privire la mersul Europei instituţionale.

Ei bine, Dacian Cioloş a făcut cel puţin un lucru bun pentru Europa. Şi, pe cale de consecinţă, şi pentru România. Este vorba despre noua Politică Agricolă Comună (PAC).

Şi, mă rog, ce ne interesează asta pe noi? Păi, ne interesează. Statele nordice doreau o scădere drastică a subvenţiilor şi o îndreptare a fondurilor către alte domenii, precum cercetarea sau competitivitatea. Am văzut în anii din urmă şi pe la noi articole care susţineau o astfel de variantă – asta ca să vă faceţi o idee despre cît de puternice erau presiunile pentru reducerea subvenţiilor agricole. Şi despre cîţi ochi priveau cu jind spre aceşti bani.

Noua PAC a însemnat o negociere îndelungată între interesele nordice şi cele ale Europei estice şi mediteraneene (includem aici şi Franţa, desigur, ţară a cărei limbă Dacian Cioloş o vorbeşte fluent şi cu care are legături de ordin personal). Pînă la urmă, agricultura a rămas un pilon principal al bugetului. Foloseşte asta şi României? Desigur. La fel cum foloseşte şi subvenţionarea, după proceduri simplificate, a micilor fermieri, prin aceeaşi politică agricolă. Sau primele cu care tinerii sînt încurajaţi să-şi deschidă ferme. Sau introducerea de rente viagere pentru cei care-şi vînd terenurile către marile exploataţii, renta fiind mai mare decît subvenţia ce ar fi fost obţinută pe acel teren.

Bine, bine, dar subvenţiile? Este adevărat că România a avut cele mai mici subvenţii. Dar nu fiindcă aşa a vrut Dacian Cioloş. Ci fiindcă aşa este regula în Uniunea Europeană: la început, nou-veniţii iau mai puţin decît vechii membri, care au cotizat decenii întregi înainte. În plus, la momentul aderării, nivelul preţurilor din România era mult mai mic decît media Uniunii, deci era normal ca şi subvenţiile să fie mai mici.

Chestiunea subvenţiilor a fost stabilită în Tratatul de aderare, încheiat la sfîrşitul lui 2004. Şi nici atunci România nu a avut marje prea mari de negociere. Nu putea primi condiţii mai avantajoase decît statele din regiune care aderaseră în 2004. N-ar fi fost de acord noii membri, care erau deja la masa deciziei atunci cînd noi încheiam negocierile. Şi care urmau a ratifica aderarea noastră, pînă în 2007.

Comisarul european, fie el şi român, e chemat să aplice şi să apere tratatele, nu să le schimbe după bunul plac. Teoria baronului care are bugetul în pix şi care-i miluieşte pe cei din colegiul său, ca să vină apoi în teritoriu să-şi facă campanie electorală, funcţionează în România. Nu şi în Europa.

Şi totuşi, dacă tot vorbim despre subvenţii, noua PAC a micşorat puternic diferenţele dintre vechii şi noii membri. Nimeni nu va mai primi mai puţin de 75% din media la nivel de Uniune, pînă în 2019.

Se putea mai mult? Puteau fi egalizate subvenţiile? Da, dar numai dacă ar fi fost de acord şi statele vechi membre, care primesc subvenţiile cele mai mari – Franţa şi Italia, de exemplu. Iar cum acestea nu aveau cum să fie de acord, a urmat o negociere încheiată cu rezultatul cunoscut.

Chiar şi aşa însă, România rămîne un beneficiar net al PAC, fie ea în varianta veche sau nouă. Dacă pentru 2007, subvenţiile ajungeau undeva la 400 de milioane de euro, pînă în 2013 aproape că s-au triplat. Dacă în exerciţiul 2007 – 2013, României i-au fost alocate 13,8 miliarde de euro (din care care 8,2 miliarde pentru dezvoltare rurală), în 2014 – 2020, bugetul este de 17,5 miliarde de euro (7,1 miliarde pentru dezvoltare rurală). Asta, în condiţiile în care, pentru cele mai multe state membre, bugetele sînt îngheţate sau chiar scad.

Vedeţi, aşadar, că dacă ar exista un pic mai multă cunoaştere a realităţilor europene, un minim efort de documentare, opinia publică ar avea parte de repere concrete, reale, nu de păreri fondate pe impresii şi umori.

Dacă şi Parlamentul European va fi de acord, vom avea un comisar pentru Politici Regionale. Nu e rău deloc – dar asta nu înseamnă că putem să-i pretindem favoruri pentru România.

Putem să-i cerem Corinei Creţu atît: să facă tot ce poate mai mult pentru Europa. Fiindcă ce e bun pentru Europa e bun şi pentru România.

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Răzvan Lucescu, „îngropat“ în bani: suma primită de la magnatul grec, patron la PAOK Salonic
La 55 de ani, fiul legendarului „Il Luce“ și-a câștigat reputația de tehnician de elită prin rezultate impresionante. Titlul pe care l-a cucerit cu PAOK, pentru a doua oară, confirmă această realitate.
image
Experiența copleșitoare a doi români printre tătarii din Rusia. „România? Fantastică țară!” VIDEO
Cristi și Ralu, doi cunoscuți vloggeri români, au ales să meargă în Rusia, dar nu oriunde. Cei doi au ajuns la Kazan, capitala Tatarstanului, iar experiența lor a fost una copleșitoare
image
Vârsta de pensionare se va modifica la fiecare 3 ani. Cum pot ieși femeile mai devreme la pensie
Un articol din noua lege a pensiilor, care intră în vigoare de la 1 septembrie 2024, prevede că vârsta de pensionare se va modifica la fiecare 3 ani.

HIstoria.ro

image
Unde e corectitudinea presei românești din anii celui de-al Doilea Război Mondial?!
Februarie 1941. România generalului Antonescu aparține Axei. Germania, noul nostru partener strategic, e în război cu Anglia. Presa vremii respective urmărește îndeaproape mersul Războiului.
image
Când a devenit Sicilia romano-catolică?
Mai mult de 13 civilizații și-au pus amprenta asupra Siciliei din momentul apariției primilor locuitori pe insulă, acum mai bine de 10.000 de ani, dar normanzii și-au tăiat partea leului.
image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi