Codreanu în America

Publicat în Dilema Veche nr. 704 din 17-23 august 2017
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Imaginile înfățișînd un bărbat de aproximativ 30 de ani vorbind cu reporterii în fața sediului unei instanțe americane aveau ceva suprarealist în ele. Mărturisesc că mi-a luat cîteva secunde pînă am reușit să fac legătura între toate detaliile. Ferm inflamat, bărbatul acuză autoritățile locale din Charlottesville că nu au mișcat un deget pentru a proteja dreptul „comunității naționaliste“ de a desfășura un protest pașnic. Îi acuză pe contramanifestanții liberali că au venit înarmați și au căutat un conflict.

Că a existat un conflict nu e nici un dubiu. În sediul instanței din spate, un om va fi judecat pentru că a intrat cu mașina într-un grup de militanți antinaționaliști. O femeie de 32 de ani a murit, alții au fost răniți. La televizor și pe Internet circulaseră deja imagini cu haosul din oraș. Cu doar cîteva zile înainte, în Charlottesville, așa-numitul alt-right și-a dat întîlnire cu organizații naziste vechi și obscure pentru un miting desfășurat sub lozinca „Uniți Dreapta“. Zvasticile de pe steaguri au ieșit brusc, într-o zi, din programele Discovery și History Channel și au trecut la CNN în jurnalele de știri. Mișcarea „antifa“ a ieșit și ea la lumină pentru a se opune pe străzi rasismului real sau perceput.

În fața tribunalului, de pe tricoul omului nostru ne privește… Corneliu Zelea Codreanu. Mutra aia de membru netalentat al unui proto-boyband. Backstreet boy demn. Lîngă imagine apare particula „prezent“, ceea ce indică faptul că articolul respectiv de îmbrăcăminte a fost conceput de cineva care e la curent cu ritualurile legionare. Corneliu Zelea Codreanu, America. Sîntem în 2017.

Senzația că asistăm la un congres mondial al tuturor relelor trecutului e greu de alungat. Vînzările unor volume ca 1984 și Handmaid’s Tale cresc brusc, ca și cum ambele ar fi descoperiri recente. Cea de a doua, publicată de Margaret Atwood în 1985, înfățișează o Americă distopică, patriarhală și violentă, dominată de un soi de Coaliție pentru Familie cu obiectivele atinse, și e subiect al unei ecranizări de succes la HBO. Ca măsură publică a succesului, romanul doamnei Atwood s-a întors pe lista celor mai bine vîndute cărți, publicată săptămînal de New York Times. De ce? Pentru că, brusc, distopiile au devenit plauzibile.

Există această teamă inerentă care însoțește știrile politice ale perioadei. Această teamă că nimeni nu vrea să mai asculte de nimeni, că e tîrziu pentru negociere și compromisuri decente și că ne apropiem de expirarea termenului de garanție al înțelegerilor care au făcut ca societățile noastre să funcționeze în parametri acceptabili. Bîntuie frica de profețiile din ficțiuni.

Grupuri de americani albi se tem că vor fi înlocuiți de minorități, polonezii se tem de ruși, românii de homosexuali, ungurii de vecini, francezii de musulmani, britanicii de propria statură, rușii de toată lumea și tot așa, într-un soi de spirală a fricilor reale sau inventate în care principala metodă de apărare a devenit atacul. Atacul orb, neinspirat și necalculat care nu face decît să producă victime și, odată cu fiecare victimă, și mai multă teamă, și mai multe frustrări.

Găsesc cumva trist faptul că singura idee politică românească ce a fost vreodată exportată în lume aparține liderului criminal al unui cult milenarist dispărut de foarte multă vreme. Nu știu cîți oameni mai au răbdare azi să citească rîndurile lăsate în urmă de Codreanu. Nu e nimic de reținut de acolo în afară de recursul la ură, izolaționism și etnicism searbăd. Ficțiunea vîndută de liderul Legiunii ca proiect politic nu oferă, în fapt, nimic. Nici măcar celor cărora le e dedicată. De aceea, raportarea lui Matthew Heimbach (cel din fața tribunalului) la Corneliu Zelea Codreanu e similară cu aceea a publicului mai larg la cartea lui Margaret Atwood. Similară nu prin propuneri sau avertismente – sînt total opuse –, ci prin depărtarea lor de realitate.

Nu cred că trăim o reîntoarcere la fascismul anilor ’30. Datele nu corespund, oamenii sînt diferiți, detaliile sînt importante, iar civilizația occidentală are alte griji, dacă avem răbdare să ne uităm dincolo de cei care strigă cel mai tare. Și cei care se tem de fascism, și cei care și-l doresc au să fie dezamăgiți. Sigur că simbolurile pot fi reciclate, dar istoria nu o repetăm. Faptul că încercăm să ne descoperim viitorul în eșecurile sau ficțiunile trecutului e mai degrabă un semn de dezorientare decît de analiză rațională. Și mai e ceva. E un semn al unei delăsări politice provocate de idei precum „sfîrșitul istoriei“ și de senzația de bunăstare indusă greșit de prezența unui televizor cu diagonală mare în toate casele așezate oriunde între Sulina și Charlottesville. E un abandon confortabil, o renunțare voluntară la drepturile și obligațiile politice ale fiecăruia dintre noi, lucru care face ca vocea excentricilor să se audă foarte puternic. Sîntem în pericol? Sigur că sîntem, dar cînd n-am fost? Ieri a fost criza refugiaților, alaltăieri criza economică, și tot așa pînă la începutul istoriei. De pierdut au pierdut doar societățile care n-au vrut să mai lupte pentru că nu și-au găsit în ele însele motive suficiente.

De asta, mai important decît lupta cu fantomele anilor ’30 e să vedem ce anume face oamenii să o ia în direcția extremismului. Ce îi sperie, ce își doresc și care sunt soluțiile legitime. Orice medic o să vă spună că tratarea simptomului nu e totuna cu tratarea maladiei.

Dacă ne uităm onest la România o să vedem decalaje. Multe, periculoase și, mai ales, nediscutate. Accesul la educație, la sănătate și la distribuția resurselor publice e neonest. Blocajele mentale împiedică soluțiile și oferă teren extremiștilor sau, cel puțin în prezentul românesc, ticăloșilor. Dar, cînd va expira și vremea ticăloșilor, cineva va clama ascendentul moral care să îi permită să ia decizii în numele poporului. Și n-ar fi de mirare să vedem un purtător de tricou cu Codreanu.

Se poate întoarce Căpitanul? Cu siguranță nu. Dar în numele său și profitînd de dezinteresul nostru comod se pot încă produce multe dezastre.

Faceți-vă timp, între două poze pe Instagram, să citiți știrile politice. Au rostul lor. 

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cultura de Internet (o însemnare – încă îndreptățită, cred – din 2008)
Atîta doar: cînd eşti în faza de învăţare, nu se cade să adopţi, ţanţoş, postura învăţătorului. Mai ai încă de butonat…
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totuși, că determinismul geografic joacă un anume rol în judecățile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar cînd încercăm să vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie morală, adică libertatea.
AFumurescu prel jpg
Națiuni (ne)rușinate
Practic, constat tot mai des că există atît oameni, cît și națiuni ce par complet străine conceptului de rușine.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul în care suveranismul și izolaționismul s-au dus să moară. Însă, cel puțin pentru o vreme, cele două vor lăsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare invenție – contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, această funcționare eficientă nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justiție, s-a bucurat de dreptul la apărare și de o analiză independentă și imparțială a motivelor și argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necruțătoare
Egoismul (aproape că îmi vine să-i spun egotism și în română) reprezintă mult mai mult decît ne transmit dicționarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alienează sui generis, te îmbolnăvește de „tine însuți”.
„Cu bule“ jpeg
De dulce
Echivalența parțială dintre dulce și bun devine echivalență totală în anumite construcții, de exemplu în sintagma frați dulci(sau buni), adică frați avînd ambii părinți în comun, în opoziție cu frații vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce legătură au toate astea cu rubrica de educație, cu statutul de prof, viața mea? Exilarea lui Ovidiu și atentatul asupra lui Rushdie sînt pledoarii pentru nevoia de a păstra în școală literatura pe primul loc – și subliniez, pe primul – ca importanță!
Un sport la Răsărit jpeg
David Popovici e om?
Cu cît rezultatele sînt mai mari şi mai departe de imaginaţia noastră apare umbra trişatului. Aşa şi cu David. Nu poate fi adevărat, susţin nu puţini. E ceva în neregulă. De unde a apărut?
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Hai, noi să trăim, că se pare că vom fi ultima generație de oameni înțelepți de pe lumea asta. După noi vin sociopații ăia care nu mai știu să vorbească între ei. Nu știu decît să stea cu ochii în telefon. Mă îngrozește treaba asta, zău.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana și strănutul albanez – despre călătoria mea în Albania (I) –
Dimineața începe doar atunci cînd locuitorii orașului se întîlnesc pe la terase ca să-și bea cafeaua, însoțită mereu de un pahar de apă rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodată acasă.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Preţurile petrolului continuă să crească. La cât ar putea ajunge până la sfârşitul anului şi cu cât au scăzut stocurile
Preţurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA şi aşteptările de scădere a livrărilor ruseşti au compensat temerile că încetinirea creşterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc românii voucherele sociale pentru alcool şi ţigări. Ce spun sociologii şi psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anunţat că voucherele sociale blocate pentru că beneficiarii au cumpărat cu ele tutun şi alcool vor rămâne aşa până la următoarea tranşă de bani pe care statul o va livra. Experţii atrag însă atenţia că din coşul de c...

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singură planetă
Luna în care vin scadenţele nu e niciodată plăcută, dar, când toate notele de plată se strâng în aceeași zi, ea este greu de depășit. Și ziua aceea pare să fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.