Clima și banii

Publicat în Dilema Veche nr. 917 din 4 – 10 noiembrie 2021
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Evenimentul toamnei, unii ar spune al anului sau al unei generații, este întîlnirea șefilor de state și de guverne în cadrul summit-ului de la Glasgow privind schimbările climatice. Programată să se desfășoare pe parcursul a două săptămîni, întîlnirea COP (Conference of Parties) este la ediția a 26-a și vine însoțită de un cor de avertismente din ce în ce mai sobru-apocalitice. Nepăsarea față de impactul activității umane asupra mediului face deja victime și provoacă pagube uriașe. Europenii au putut constata această realitate la prima mînă, după incendiile din Grecia și inundațiile din Germania, Belgia, Olanda sau România.

Ceea ce se spune mai puțin este că, pentru statele în curs de dezvoltare, tranziția la energie verde e costisitoare, disruptivă și implică adesea costuri politice imposibil de suportat de către multe dintre guvernele presate să o implementeze. De aceea, cel puțin în debutul summit-ului, termenele de atingere a neutralității în privința emisiilor de carbon (emiterea unei cantități mai mici sau egale cu capacitatea mediului de a o absorbi) sînt sensibil diferite. Dacă Uniunea Europeană promite că va reuși acest lucru pînă în 2050, state ca India își asumă ca termen anul 2070. China, cel mai mare poluator al lumii, promite că va fi neutră din punct de vedere al emisiilor în 2060. La fel și Indonezia sau Rusia. 

La finalul lui 2020, secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, atrăgea atenția, la cinci ani de la semnarea acordului de la Paris privind schimbările climatice, că promisiunile multor state sînt insuficiente, ba chiar, mai grav, nu sînt respectate. 

Vestea bună este că numărul celor care contestă știința din spatele deciziilor privind încălzirea globală scade vizibil. Vestea mai puțin bună este că nimeni nu a reușit pînă acum să găsească o soluție magică prin care state ale căror economii sînt dependente de combustibilii fosili să treacă la soluții mai puțin poluante fără să provoace șocuri majore. Chiar să fie animate numai de bune intenții, state ca Rusia, Nigeria sau Arabia Saudită ar trebui să treacă, în următorii 30 de ani, printr-o schimbare care să le facă irecognoscibile. Și, în plus, migrînd către o economie „verde”, să renunțe inclusiv la beneficiile politice care decurg din proprietatea asupra unui bun de care, deocamdată, are aproape toată lumea nevoie.

Închipuiți-vă un Vladimir Putin incapabil să șantajeze Ucraina, Moldova sau Europa întreagă cu oprirea livrărilor de gaz. Sau politica de alianțe a unui guvern saudit, confruntat cu inamici interni și externi foarte puternici, dar obligat să o facă fără a fi unul dintre principalii producători și exportatori de petrol. Foarte probabil, nu doar economia ar fi diferită, ci și politica internațională. 

În ceea ce privește statele mai sărace și care nu au neapărat ambiții geopolitice, acestea sînt, în general, cel mai grav afectate de schimbarea climei și cu cea mai slabă capacitate de a implementa schimbări. Atît din lipsa capacității instituționale, cît și din lipsa resurselor.

În urmă cu 12 ani, la Copenhaga, cu prilejul unui alt summit, la fel de sobru-apocaliptic, statele dezvoltate ale lumii promiteau alocarea, pînă în 2020, a 100 de miliarde de dolari pentru a ajuta „sudul global” să facă față efectelor unui mediu în schimbare. Același Antonio Guterres recunoștea că această promisiune a fost încălcată. Saleemul Huq, directorul Centrului Internațional pentru Dezvoltare și Schimbări Climatice, explică, în revista Nature, că suma respectivă este minusculă în raport cu nevoile reale. Însă ea avea cumva caracter de simbol privind seriozitatea cu care este tratată problema. Ca într-o partidă de poker în care toată lumea a decis să joace la cacealma, înainte de întîlnirea de la Glasgow au apărut o avalanșă de promisiuni din partea statelor dezvoltate privind finanțarea luptei pentru protejarea mediului. De la incapacitatea (sau refuzul) de a oferi 100 de miliarde în 12 ani s-a ajuns la estimări privind viitoare donații și împrumuturi de 100 de miliarde anual. E un pariu aproape sigur că aceste estimări sînt prea optimiste. 

Există și oarecari motive de optimism. Unul dintre ele vine din faptul că, din considerente etice sau din calcule banale de oportunitate, s-a născut și capătă tot mai multă putere o economie verde. Automobilele nepoluante sînt tot mai accesibile, reciclarea se face la scară tot mai largă, iar consumatorii devin cu fiecare zi care trece mai eco-conștienți. Sigur, toate lucrurile astea se întîmplă mai ales în statele dezvoltate, însă e de presupus că, la fel ca și în cazul altor tendințe mondiale, și aceasta va radia către statele mai sărace. Ritmul în care lucrul acesta se va întîmpla depinde de capacitatea Occidentului de a da substanță cuvîntului solidaritate. E foarte greu să ceri, spre exemplu, nigerienilor să renunțe la petrol, dacă nu poți oferi ceva în loc care să suplinească lipsa veniturilor din această sursă. La fel cum e greu să le ceri românilor sau polonezilor să renunțe peste noapte la cărbune într-o perioadă în care coșmarul inflației revine, iar prețurile la energie par scăpate total de sub control. Între a păstra un standard de viață (nici măcar nu menționez creșterea) și a-l scădea de dragul unei urgențe măsurate în zeci sau sute de ani, decizia e totuși dificilă.

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Nicolae si Elena Ceausescu jpg
Cum își petreceau Paștele Nicolae și Elena Ceaușescu. Ce le cerea dictatoarea angajaților și care era meniul pentru ziua de sărbătoare: „Nu cred că ți-ai dori regimul lor”
Nicolae și Elena Ceaușescu aveau obiceiuri diferite, decât cele tradiționale, atunci când sărbătoreau Paștele. Cei doi jucau volei, șeptică, nu posteau și nu mergeau la biserică. De asemenea, cei doi nu rosteau expresia „Hristos a înviat” și nu erau adepții obiceiurilor religioase.
dr Iulia Tincu  jpg
Dr. Iulia Țincu: Alegerile alimentare din copilărie au legătură cu afecțiunile cardiace și obezitatea adultului
Copiii care sunt mofturoși la mâncare sunt greu de gestionat de către părinți, fiindcă ridică două tipuri de îngrijorări
oi si miei judetul olt, bobicesti   foto ionelia nuca (14) jpeg
Cât de mult respectă fermierii români normele UE cu privire la sacrificarea mieilor
Pe măsură ce România se pregătește de sărbătorile pascale, în mai multe comunități rurale și urbane din țară s-au deschis piețele cu miei vii. Autoritățile atrag atenția asupra regulilor stricte impuse de legislația europeană privind sacrificarea animalelor.
Colaj Candidati alegeri prezidentiale - Simion - Lasconi - Dan - Antonescu FOTO Mediafax
Surpriză în topul încrederii românilor. Candidatul la prezidenţiale care l-a depășit pe Călin Georgescu şi vine imediat după Ilie Bolojan
După ce candidatura lui Călin Georgescu a fost respinsă, acesta a înregistrat o scădere în clasamentul încrederii românilor. În timp ce Ilie Bolojan se menţine pe primul loc pentru a doua lună consecutiv, un alt candidat la prezidențiale a urcat puternic în acest top.
iubita Maru si Gabriel Macovei, captura video ProTv jpg
Ceartă în fața DIICOT între prietenul lui Rareș şi iubita dealerului Maru: „V-aţi bătut joc o viaţă întreagă de el”
Ancheta în cazul morții lui Rareș Ion continuă cu noi audieri și momente tensionate în fața sediului DIICOT. Gabriel Macovei, un apropiat al tânărului de 20 de ani care a murit în urma unei supradoze, a fost citat ca martor în dosar. La ieșirea de la audieri, acesta a avut un schimb dur de replici c
genti fake china foto tiktok
Ce îi sfătuiesc furnizorii chinezi pe americani pentru a evita tarifele impuse de Trump: „N-o să vă vină să credeți ce prețuri avem”
Rețelele sociale americane au fost invadate de videoclipuri și mesaje în care furnizori chinezi îi îndeamnă pe utilizatori să ocolească noile tarife vamale de 145% impuse de Trump.
vin craciun germania jpg
Ce băuturi să bei la masa de Paște. Vinuri, cocktailuri și alte idei festive pentru toate gusturile
Masa de Paște nu înseamnă doar preparate tradiționale savuroase, ci și băuturi care să completeze perfect meniul. Fie că optezi pentru vinuri clasice sau cocktailuri creative, iată ce alegi pentru un pairing reușit în ziua de Paște:
dr william jpg
Care sunt secretele longevității unui medic de 102 ani: „Mănânc un aliment foarte ieftin”
Un medic de 102 ani a povestit cum a început să consume sardine încă de la vârsta de 6 ani, mult înainte ca beneficiile acizilor grași omega-3 să fie pe deplin cunoscute. Pensionat la 85 de ani, aproape două decenii mai târziu, el trăiește în continuare independent, își pregătește singur mesele și
iubita Maru si Gabriel Macovei, captura video ProTv jpg
Scandal în fața DIICOT, între prietenul lui Rareș şi iubita dealerului Maru: „V-aţi bătut joc o viaţă întreagă de el”
Ancheta în cazul morții lui Rareș Ion continuă. Gabriel Macovei, un apropiat al tânărului de 20 de ani mort în urma unei supradoze de droguri, chemat ca martor în dosar, şi iubita dealerului de stupefiante Tudor Duma, zis Maru, au avut un schimb de replici vineri seara chiar în faţa sediului DIICOT.