Clima și banii

Publicat în Dilema Veche nr. 917 din 4 – 10 noiembrie 2021
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Evenimentul toamnei, unii ar spune al anului sau al unei generații, este întîlnirea șefilor de state și de guverne în cadrul summit-ului de la Glasgow privind schimbările climatice. Programată să se desfășoare pe parcursul a două săptămîni, întîlnirea COP (Conference of Parties) este la ediția a 26-a și vine însoțită de un cor de avertismente din ce în ce mai sobru-apocalitice. Nepăsarea față de impactul activității umane asupra mediului face deja victime și provoacă pagube uriașe. Europenii au putut constata această realitate la prima mînă, după incendiile din Grecia și inundațiile din Germania, Belgia, Olanda sau România.

Ceea ce se spune mai puțin este că, pentru statele în curs de dezvoltare, tranziția la energie verde e costisitoare, disruptivă și implică adesea costuri politice imposibil de suportat de către multe dintre guvernele presate să o implementeze. De aceea, cel puțin în debutul summit-ului, termenele de atingere a neutralității în privința emisiilor de carbon (emiterea unei cantități mai mici sau egale cu capacitatea mediului de a o absorbi) sînt sensibil diferite. Dacă Uniunea Europeană promite că va reuși acest lucru pînă în 2050, state ca India își asumă ca termen anul 2070. China, cel mai mare poluator al lumii, promite că va fi neutră din punct de vedere al emisiilor în 2060. La fel și Indonezia sau Rusia. 

La finalul lui 2020, secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, atrăgea atenția, la cinci ani de la semnarea acordului de la Paris privind schimbările climatice, că promisiunile multor state sînt insuficiente, ba chiar, mai grav, nu sînt respectate. 

Vestea bună este că numărul celor care contestă știința din spatele deciziilor privind încălzirea globală scade vizibil. Vestea mai puțin bună este că nimeni nu a reușit pînă acum să găsească o soluție magică prin care state ale căror economii sînt dependente de combustibilii fosili să treacă la soluții mai puțin poluante fără să provoace șocuri majore. Chiar să fie animate numai de bune intenții, state ca Rusia, Nigeria sau Arabia Saudită ar trebui să treacă, în următorii 30 de ani, printr-o schimbare care să le facă irecognoscibile. Și, în plus, migrînd către o economie „verde”, să renunțe inclusiv la beneficiile politice care decurg din proprietatea asupra unui bun de care, deocamdată, are aproape toată lumea nevoie.

Închipuiți-vă un Vladimir Putin incapabil să șantajeze Ucraina, Moldova sau Europa întreagă cu oprirea livrărilor de gaz. Sau politica de alianțe a unui guvern saudit, confruntat cu inamici interni și externi foarte puternici, dar obligat să o facă fără a fi unul dintre principalii producători și exportatori de petrol. Foarte probabil, nu doar economia ar fi diferită, ci și politica internațională. 

În ceea ce privește statele mai sărace și care nu au neapărat ambiții geopolitice, acestea sînt, în general, cel mai grav afectate de schimbarea climei și cu cea mai slabă capacitate de a implementa schimbări. Atît din lipsa capacității instituționale, cît și din lipsa resurselor.

În urmă cu 12 ani, la Copenhaga, cu prilejul unui alt summit, la fel de sobru-apocaliptic, statele dezvoltate ale lumii promiteau alocarea, pînă în 2020, a 100 de miliarde de dolari pentru a ajuta „sudul global” să facă față efectelor unui mediu în schimbare. Același Antonio Guterres recunoștea că această promisiune a fost încălcată. Saleemul Huq, directorul Centrului Internațional pentru Dezvoltare și Schimbări Climatice, explică, în revista Nature, că suma respectivă este minusculă în raport cu nevoile reale. Însă ea avea cumva caracter de simbol privind seriozitatea cu care este tratată problema. Ca într-o partidă de poker în care toată lumea a decis să joace la cacealma, înainte de întîlnirea de la Glasgow au apărut o avalanșă de promisiuni din partea statelor dezvoltate privind finanțarea luptei pentru protejarea mediului. De la incapacitatea (sau refuzul) de a oferi 100 de miliarde în 12 ani s-a ajuns la estimări privind viitoare donații și împrumuturi de 100 de miliarde anual. E un pariu aproape sigur că aceste estimări sînt prea optimiste. 

Există și oarecari motive de optimism. Unul dintre ele vine din faptul că, din considerente etice sau din calcule banale de oportunitate, s-a născut și capătă tot mai multă putere o economie verde. Automobilele nepoluante sînt tot mai accesibile, reciclarea se face la scară tot mai largă, iar consumatorii devin cu fiecare zi care trece mai eco-conștienți. Sigur, toate lucrurile astea se întîmplă mai ales în statele dezvoltate, însă e de presupus că, la fel ca și în cazul altor tendințe mondiale, și aceasta va radia către statele mai sărace. Ritmul în care lucrul acesta se va întîmpla depinde de capacitatea Occidentului de a da substanță cuvîntului solidaritate. E foarte greu să ceri, spre exemplu, nigerienilor să renunțe la petrol, dacă nu poți oferi ceva în loc care să suplinească lipsa veniturilor din această sursă. La fel cum e greu să le ceri românilor sau polonezilor să renunțe peste noapte la cărbune într-o perioadă în care coșmarul inflației revine, iar prețurile la energie par scăpate total de sub control. Între a păstra un standard de viață (nici măcar nu menționez creșterea) și a-l scădea de dragul unei urgențe măsurate în zeci sau sute de ani, decizia e totuși dificilă.

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ.

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Pizza, povestea fabuloasă de peste ani ani - cum s-a ajuns la cutia de astăzi?
Unul dintre cele mai apreUnul dintre cele mai apreciate tipuri de mâncăruri din lista celor fast food este pizza. O aciate tipuri de mâncăruri din lista celor fast food este pizza. O adoră mai ales copiii. Puțini știu că acest preparat este, de fapt, o invenție, a apărut dintr-o greșeală să spunem.
image
Ministerul ucrainean al Apărării: Bătăliile din estul ţării vor decide soarta Ucrainei
Bătăliile care se duc în estul Ucrainei ar putea decide soarta ţării, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik.
image
Rusia susţine că nu va renunţa la planurile sale în Ucraina, în pofida sancţiunilor şi a ajutorului occidental pentru Kiev
Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a declarat că Rusia îşi va continua 'operaţiunea specială militară' în Ucraina, în pofida 'ajutorului masiv din partea Occidentului' pentru Kiev şi a sancţiunilor occidentale instituite împotriva Moscovei.