Clasamentul deceniului

Publicat în Dilema Veche nr. 671 din 29 decembrie 2016
Nevoia de Securitate jpeg

Se f─âcur─â zece ani de c├«nd intrar─âm ├«n UE ╚Öi e momentul clasamentelor. Carevas─âzic─â, privind din elicopter situa╚Ťiunea, cred c─â lucrurile stau cam a╚Öa: fa╚Ť─â de 2007, Rom├ónia arat─â mai bine, iar Uniunea arat─â mai r─âu. C├«t prive╚Öte starea Europei, nu cred c─â m─â va combate cineva. Cunosc ├«ns─â destui lideri naturali de opinie, de tipul taximetri╚Ötilor vorb─âre╚Ťi, care vor fi ├«n profund dezacord cu ideea c─â aderarea ne-a adus vreun bine. ├Äncerc s─â ├«i conving. Iat─â, a╚Öadar, topul domeniilor pentru care aderarea ne-a f─âcut mult mai mult bine dec├«t r─âu.

Pe locul ├«nt├«i a╚Ö pune, f─âr─â multe dubii, Fermierul. ╚śtiu. Legendele urbane vorbesc despre c├«mpuri l─âsate p├«rloag─â, despre pogonul arat cu plugul tras de boi ╚Öi despre importurile ├«ngrozitoare de m├«ncare la care este supus─â ╚Ť─âri╚Öoara. La prima vedere, statisticile le dau dreptate. ├Äntr-adev─âr, num─ârul de proprietari de p─âm├«nt este foarte mare, iar ferma medie este mult prea mic─â pentru a fi competitiv─â. Da, la raftul supermarket-urilor am g─âsit p├«n─â ╚ÖiÔÇŽ corcodu╚Öe de import. E drept, nu le cump─âr─â nimeni, dar asta e alt─â poveste. Revenim la statistici. Acum pu╚Ťin─â vreme, un prieten care import─â ╚Öi vinde utilaje agricole ├«mi spunea c─â ei acord─â credit furnizor ╚Öi alte facilit─â╚Ťi doar fermierilor care lucreaz─â mai mult de 500 de hectare. Asta ar fi limita inferioar─â a unei exploata╚Ťii relativ sigure ╚Öi viabile economic, ├«n viziunea lor. Am f─âcut, a╚Öadar, un exerci╚Ťiu statistic. Am scos din socoteal─â exploata╚Ťiile sub 500 de hectare. Am ref─âcut calculele. Ce s─â vezi? Brusc, motorizarea la hectar era cam la nivelul Fran╚Ťei, peste cel al Austriei. Tot ├«ntr-o joac─â de-a cifrele, am aflat c─â aproape toat─â m├«ncarea pe care o g─âsim la raft ├«n magazin vine de la (cam) 14 mari latifundiari. Tot ceea ce statistic ├«ncurc─â agricultura rom├óneasc─â (celebrul pogon lucrat cu plugul tras de boi) nu este, defel, relevant economic ╚Öi nu face dec├«t s─â asigure hrana de zi cu zi a proprietarilor. Ajut─â politicile comune mai degrab─â pe latifundiari sau pe cei cu mai pu╚Ťin p─âm├«nt? A╚Ö zice c─â grija Europei (confirmat─â printr-o amical─â polemic─â purtat─â cu fostul comisar pentru Agricultur─â Dacian Ciolo╚Ö) este mai degrab─â faimoasa ferm─â de vreo 20 de hectare, apt─â s─â produc─â bio, eco, tradi╚Ťional. Latifundiarii se pot descurca ╚Öi singuri. Ajut─â acest tip de politic─â agricultura rom├óneasc─â, bazat─â mai degrab─â pe exploata╚Ťiile mari? Multa vreme am tot zis c─â nu. ├Än ultima vreme am ├«nceput s─â v─âd cum se dezvolt─â pia╚Ťa micilor produc─âtori ╚Öi ├«mi place, tind s─â-mi schimb opinia. Oricum, nu voi fi pe deplin convins p├«n─â nu voi vedea asocia╚Ťii de fermieri cel pu╚Ťin la fel de puternice ca ├«n Fran╚Ťa (╚Ťara pe care am dep─â╚Öit-o ├«n statistici la ultima recolt─â de porumb).

Pe locul doi nu-i puteam plasa dec├«t pe magistra╚Ťii din Rom├ónia. Faimosul mecanism de cooperare ╚Öi verificare a creat efecte de tot felul. A creat-o pe Laura Codru╚Ťa K├Âvesi, precum ╚Öi puternicul s─âu DNA, faimos ├«n toat─â Europa, motiv de invidie din partea unor ╚Ť─âri ca Bulgaria sau Italia. Dintr-una ├«ntr-alta, ├«ns─â, MCV-ul ╚Öi campania anticorup╚Ťie au produs ╚Öi daune. Au reap─ârut glumele cu ascultatul telefonului, bun─â parte a func╚Ťion─ârimii publice s-a gripat, iar confuzia teribil─â dintre legitimul lobby ╚Öi demonizatul trafic de influen╚Ť─â a dus la situa╚Ťii, de multe ori, aberante. Probabil c─â justi╚Ťia din Rom├ónia va trece de perioada exager─ârii ╚Öi va face tranzi╚Ťia spre o abordare mai calm─â. Cu bune ╚Öi cu rele, campania asta anticorup╚Ťie este un rezultat al ader─ârii, f─âr─â nici o ├«ndoial─â.

Pe ultimul loc al podiumului a╚Ö plasa Consumatorul. Avem o institu╚Ťie relativ discret─â, ap─ârut─â pu╚Ťin ├«nainte de 2007 ╚Öi care a crescut ca F─ât-Frumos, a╚Ö zice: Consiliul Concuren╚Ťei. Construc╚Ťia sa a fost un rezultat direct al negocierilor de aderare. Pot numi chiar comisarul european care, prin presiuni ╚Öi consultan╚Ť─â, a gr─âbit lucrurile: doamna Neelie Kroes, comisar de specialitate, pe vremea comisiei Barroso I. ├Äntr-un timp relativ scurt, a crescut, s-a consolidat ╚Öi s-a profesionalizat. S├«nt merituo╚Öi ocupan╚Ťi ai locului trei.

Azi s-au dat medaliile. S─âpt─âm├«na viitoare voi ├«n╚Öira men╚Ťiuni ╚Öi diplome de participare.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.