Civism, anticinism

Publicat în Dilema Veche nr. 715 din 2-8 noiembrie 2017
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Am încercat să îmi închipui cum ar fi arătat România fără contribuția organizațiilor non-guvernamentale. De la uitatele astăzi camioane cu ajutoare din zilele imediat următoare lui decembrie ’89 și pînă în prezent, cînd vedem o vastă paletă de preocupări civice – de la ecologie la educație media. Nu reușesc. Sau, ca să fie mai clar, nu reușesc să îmi închipui o Românie măcar egală cu cea de azi. Pot însă să bănuiesc o Românie izolată, confuză și agresivă.

Sigur, după aderarea la Uniunea Europeană finanțările externe au mai scăzut, donatorii au mers mai la est, spre țări care au nevoie de mai mult ajutor decît România. Parțial, pierderile au fost compensate din surse interne, însă cum în România nu există o cultură a carității și a binelui public foarte bine articulată, ele au fost recuperate doar pe alocuri.

Cu toate astea, activismul civic a rămas o prezență constantă în viața publică românească, ba chiar a devenit mai sofisticat în metode de expresie și acțiune. Dacă odinioară preocupările ONG-urilor țineau de un transfer democratic al puterii sau de crearea unor instituții esențiale pentru o societate liberă, astăzi cele mai active organizații sînt cele care lucrează pe subiecte mai puțin generale în comunități mai restrînse. Mai puțin politice, dar nu mai puțin importante. Amintesc aici doar rețeaua de ONG-uri de cartier din București sau organizațiile care se luptă cu încrîncenare pentru a împiedica distrugerea pădurilor.

Politicianului român mediu i-a luat multă vreme să se obișnuiască cu gîndul că societatea se poate exprima liber în afara cadrului oficial rigid, controlat și, totuși, comod. I-a fost foarte greu să accepte ca legitime critici venite din partea unor cetățeni simpli care au decis de bunăvoie să își aloce o parte din timp sau din resurse unui subiect. Dar atunci cînd a făcut-o au ieșit lucruri bune. Ca să dau un exemplu mai puțin citat azi: Legea 544 a accesului la informații de interes public, unul dintre cele mai liberale acte normative privind transparența din partea asta de Europă sau chiar din întreaga Uniune Europeană.

Însă, pe măsură ce politicianul român mediu a învățat regulile jocului, colaborarea s-a transformat într-un permanent efort de dominare și subordonare a societății civile. Membrii ONG-urilor au fost tentați cu tot felul de funcții și avantaje. Unii au cedat, alții, cu orgoliul mai proeminent, au avut ambiția să fie cunoscuți drept consilieri neoficiali ai cîte unui vremelnic om cu funcție. Fiecare după cum l-a dus capul.

În alte cazuri, oligarhia românească a inventat ONG-uri. Mai ales după ce a înțeles, și a înțeles relativ repede, că ele pot fi o sursă de fonduri și presiune politică în favoarea unor subiecte meschine sau a unor obiective care numai de interes public nu erau. Dar marea majoritate a activiștilor civici au rămas acolo, în mijlocul societății în numele căreia au ales să vorbească. Și-au păstrat și încăpățînarea, și demnitatea.

Ei bine, această zonă de interes a suscitat în cele din urmă furia oligarhiei curente a României. Pur și simplu, sigur pe el, grupul de politicieni, oameni de afaceri și minioni colaterali care decid zilele astea soarta țării a hotărît cinic că a venit vremea să îngenuncheze definitiv societatea civilă românească. Să o anuleze sau, în cel mai bun caz, să o pervertească dincolo de limita la care mai poate fi recunoscută sau considerată liberă.

Și o face într-un mod brutal, ridicol și periculos. Brutalitatea e retorică deocamdată, dar împrăștierea veninului în societate are aproape întotdeauna efecte pe termen lung. Nu cred că are rost să insist. Ridicol pentru că paleta de acuzații e undeva la granița fină dintre penibil și amuzant: sorosism, sugestii de trădare etc. Periculos pentru că introduce în spațiul public un discurs care depășește orice limită a decenței care scapă permanent nesancționat. Insist asupra detaliului că acest discurs nu e rostit liber în piața publică, ci este alimentat, sprijinit și folosit de reprezentanți ai Puterii. Există o coordonare aproape amuzantă între actorii publici care propagă aceste mesaje și care, de multe ori, nu au nici măcar bunul-simț să improvizeze pe tema dată. Să folosească cuvinte proprii.

Cîtă vreme se va mai scurge pînă cînd trece de la televizor în instituții de forță? Nu prea multă, dacă mi se permite o estimare. Deocamdată presiunea subtilă a statului e mai degrabă indirectă. Spre exemplu, o recent anunțată modificare a Codului Fiscal riscă să facă imposibile donațiile către ONG-uri pentru marea majoritate a firmelor cu profit. Nu am ajuns încă la nivelul Ungariei sau al Rusiei (unde ONG-urile locale, mai ales cele cu finanțare externă, au parte de șicane legislative și administrative mult mai grave), dar înaintăm voios în beznă.

Încep să cred că întîrzierea românească în materie de izolare și tribalizare e doar rezultatul incapacității administrative și al dezorganizării, și nu al unui reziduu fericit de rațiune democratică.

Existența organizațiilor non-guvernamentale care luptă pentru transparență, împotriva sărăciei, pentru un mediu curat sau în favoarea grupurilor vulnerabile a fost, este și va fi un semn de sănătate publică. O promisiune că România n-a fost luată prizonieră și nu a cedat cu totul.

Dacă vreuna din aceste organizații vă e apropiată, dați-i zilele astea un semn că nu e singură. Donați, scrieți un e-mail, vorbiți cu prietenii. Comiteți un mic gest de sfidare elegantă la adresa oligarhiei care rînjește din televizor. Fiți anticinici! 

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Impresiile unei românce care a locuit 5 ani în SUA despre „visul american”: „După ce termini facultatea, devii imigrant și ești văzut mereu ca un imigrant” VIDEO
Întoarsă în România după cinci ani în care a locuit în Statele Unite, o tânără româncă a povestit pe TikTok ce a însemnat pentru ea personal visul american şi care sunt motivele pentru care a ales să revină acasă.
image
Problema cu avioanele de luptă F-16 este aceeași întâmpinată de Ucraina cu tancurile Abrams, spune Zelenski
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a comparat livrarea primelor avioanelor de luptă F-16, așteptate să zboare în această vară în Ucraina, cu tancurile Abrams pe care Ucraina le-a primit de la SUA toamna trecută.
image
Un pilot al armatei ruse a divulgat informații clasificate Ucrainei după atacul asupra spitalului de copii din Kiev VIDEO FOTO
După atacul rusesc cu rachete asupra spitalului pediatric Ohmatdit din Kiev, în 8 iulie, un pilot al armatei ruse a luat legătura cu serviciile de informații ucrainene și a divulgat date clasificate cu privire la personalul diviziei sale, relatează Ukrainska Pravda.

HIstoria.ro

image
România anului 1944, văzută din exil: „Sfârșitul lumii noastre”
Ajuns în Elveția, Constantin Argetoianu se miră de calmul și liniștea care domnesc în rândul localnicilor și imediat ia pulsul celor câțiva români aflați aici.
image
Un cărturar francez justifică argumentat Comunismul lui Sadoveanu
„Războiul rece bîntuia și printre intelectuali. În acest context, Sadoveanu, care făcuse deja alegerea în 1944, în timpul răsturnării de situație prosovietice acționînd convins potrivit conștiinței sale umaniste, este pus în situația să aibă luări de poziție fără echivoc în favoarea noului regim”.
image
Războiului din Pacific: decriptarea codului japonez JN-25b
Un salt major pentru SUA în domeniul informațiilor a avut loc în februarie 1942, când criptanaliștii US Navy au început decriptarea mesajelor japoneze trimise cu ajutorul codului naval standard JN-25b.