Cîteva reflecții despre valori și idealuri

Publicat în Dilema Veche nr. 940 din 14 – 20 aprilie 2022
FILIT – Iași 2021 jpeg

Nu am corectat la examenul de simulare a evaluării naționale desfășurat luna aceasta, dar o prietenă care corecta mi-a scris să mă întrebe dacă, după părerea mea, „copilăria” poate fi considerată o valoare, deoarece avea o mică dispută cu o altă colegă, în opinia căreia putea să puncteze răspunsul unui elev care formulase o astfel de aserțiune. Elevilor li se cerea printr-un item să asocieze fragmentul de text dat cu un alt text citit sau studiat, evidențiind o valoare morală/culturală comună. Bineînțeles, am răspuns negativ. Dar contextul mi-a prilejuit reflecțiile de mai jos.

La unul dintre seminariile recente de pedagogie pe care le-am ținut, am pornit de la un exercițiu prin care i-am provocat pe studenți să își formuleze propriul ideal în viață. Sigur, mai întîi m-am trezit că mă întreabă, unii: „În ce sens, dom’ profesor?”, dar i-am rugat să răspundă pur și simplu cerinței, așa cum o înțeleg ei. Au scris care mai de care diverse chestii, dar le-am mărturisit apoi că nu vreau încă să îmi spună ce au formulat, ci că îi rog să îmi explice, mai întîi, ce înțeleg ei prin ideal. Aici au apărut niște ezitări, dar apelînd și la DEX, am convenit că idealul este o chestie care frizează utopicul, tocmai pentru că definirea lui implică raportarea la perfecțiune, la desăvîrșire. În fond, voiam să îi aduc înspre înțelegerea faptului că idealul constituie nu un scop de atins, ci mai degrabă unul de urmărit. Firește, voiam să ajung la idealul educațional, dar aveam nevoie de contextualizări și clarificări pentru asta. Le-am vorbit puțin despre modul în care diferențiază Liiceanu (despre care, din patru grupe, adică aproximativ 100 de studenți cîți au fost la acest seminar, nu auzise nici unul, ocazie cu care le-am mai amintit și de Noica) între limită și limitație, faptul că una este asemeni granițelor, pe care le putem depăși, cealaltă, asemeni orizontului, pe care nu îl putem atinge oricît înaintăm spre el. Le-au plăcut poveștile astea, mereu le plac astfel de incursiuni, fiind studenți la calculatoare și alte inginerii, pentru care astfel de seminarii și cursuri sînt ceva exotic. Bine, le-am zis, după ce am stabilit că idealul este important, pentru că ne orientează parcursul existențial individual sau colectiv, chiar dacă nu ne așteptăm să îl atingem întocmai, acum să știți că vreau să vorbim despre idealul educațional. Dar, mai întîi, să auzim ce idealuri în viață v-ați formulat voi. Ei bine, au venit o sumedenie de răspunsuri, de o diversitate așteptată, de altfel, de mine. De la cei care voiau să aibă un job bine plătit la cei care voiau să cîștige bani pentru a putea apoi să își facă o casă și o familie sau să călătorească și pînă la cei care au atins teme precum fericirea, satisfacția de sine, a fi de folos celorlalți etc. Nu am amendat nici o perspectivă, am plecat mai departe explicînd că idealul educațional este o categorie de o generalitate maximă, generat de sistemul cultural și de valori ale societății la un moment dat, fiind un model dinamic, nu static. Mi s-a oferit ocazia în acest punct să glosez puțin despre valori, despre ce sînt acestea și despre cum arată ele în diferite epoci, precum și despre idealurile de personalitate pe care acestea le generează. Am trecut puțin în revistă modul în care Tudor Vianu le clasifică în valori mijloace sau ale vitalului, respectiv valori scopuri sau ale spiritului, și i-am rugat să vadă dacă în definirea idealului personal au mers mai mult pe valori mijloace sau pe valori scopuri, să reflecteze la asta, nu să comunice grupului. Apoi i-am întors spre Antichitate, rugîndu-i să îmi spună, dacă știu, care sînt principalele valori pe care aceasta le promova. N-au știut singuri, dar le-am spus eu despre adevăr, bine și frumos. I-am întrebat dacă știu cam cum se schimbă paradigma în modernitate și i-am dus spre concepte ca libertatea, egalitatea, fraternitatea, legalitatea.

Bun, am zis, odată ajunși aici, haideți să vedem cam cum arăta idealul educațional în diverse epoci. În Antichitate, le-am amintit sintagma Mens sana in corpore sano, de la care am ajuns la imaginea atletului, dezvoltarea armonioasă a omului îmbinînd echilibrul fizic cu trăsăturile morale și intelectuale, în Evul Mediu am ajuns la imaginea cavalerului și la cea a sfîntului, în Renaștere la omul universal, iar în modernitate la personalitatea eficientă, la cea creatoare sau la cea multilaterală. Am tras noi și o concluzie de etapă, respectiv că schimbarea valorilor unei epoci nu implică obligatoriu dispariția celor specifice unei epoci anterioare, ci nuanțarea lor sau subsumarea față de altele, înglobarea lor, situarea pe o poziție secundară etc.

Ajunși aici, le-am enunțat idealul educațional românesc, așa cum este el stipulat în Legea învățămîntului nr. 1/2011. Îl cunoașteți? Iată-l: „Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care sînt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetăţenească activă în societate, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii”. I-am rugat să îl analizeze puțin și să vadă dacă ar mai putea adăuga ceva important acestui ideal, în termeni de valori. După cîteva discuții, concluziile au fost că e foarte cuprinzător, că practic e greu să mai adaugi ceva și că, în mod evident, în calitatea lui de ideal, este greu spre imposibil de atins întocmai. În fine, nu mă lungesc prea mult, discuțiile au fost antrenante. Dar în acest seminar, am descoperit împreună ce sînt valorile, cum sînt ele structurate sincronic, diacronic, individual, societal.

Mă folosesc de acest exemplu pentru a mă întoarce și spre punctul de plecare. În programa școlară pentru gimnaziu se vorbește despre valori. Despre valori promovate de școală, despre valori culturale promovate în textele scriitorilor români din diferite perioade istorice, despre valori promovate prin obiceiuri și tradiții, despre valori etice, valori naționale, valori comunitare etc. Dar ceea ce ne-a scăpat, poate, multora este că ar trebui să pornim de la a stabili ce înseamnă valorile în sine. Și de aici, poate, să ne punem o altă întrebare: ce mai înseamnă valorile în ziua de azi? Care sînt, cu adevărat, valorile timpului nostru? Ne ajută idealul educațional românesc să le definim sau rămîne doar o formulare utopică? Apoi să vedem care sînt, cu adevărat, valorile pe care un elev de gimnaziu le poate înțelege, asimila, explica. Altfel, riscăm să ajungem la tot felul de ghiveciuri, în care amestecăm la grămadă cuvinte pe care le numim valori.

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
Bătălia cu giganții jpeg
Și-am încălecat pe-o șa...
Au trecut 23 de ani de cînd am intrat pentru prima dată în redacția Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Comunicare fără comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleranței și pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enervează claritatea morală și pe unii, și pe alții
Claritatea morală nu e limpezimea conștiinței emitente, ci limpezimea privirii asupra realității.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine și cum luptă cu inflația
Inflația nu este decît o „taxă” pe care o încasează statul și mediul economic și o plătesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
Mă mir fără a fi uimit
Surpriza spirituală, generată de o realitate care te fascinează, îți stîrnește, instantaneu, curiozitatea, interesul adînc și, apoi, apetitul pentru cunoașterea ei.
„Cu bule“ jpeg
Șaiba
Nu știm exact cînd și de ce tocmai „șaiba” a devenit, în româna colocvială, emblema depreciativă a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimbării grilelor de lectură, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, căi de acces spre dezvoltarea personală și spre experiența cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte în cheia valorilor contemporaneității.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin „e chipul unei lumi pe care mintea occidentală contemporană nu o înțelege“.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.

Adevarul.ro

image
Experienţa unui turist în Cluj: „Nu pare din România. Arată într-un fel... “
Un turist a relatat impresiile sale după ce a vizitat Clujul şi spune că oraşul arată diferit de alte localităţi din România. Turistul a făcut mai multe remarci şi a explicat ce l-a impresionat.
image
METEO Vin furtuni violente. Ce zone vor fi afectate, când scăpăm de valul tropical
Deşi temperaturile scad uşor, căldura extremă face ravagii în România. După valul de aer tropical, meteorologii anunţă furtuni violente.
image
Reacţia neaşteptată a doi şoferi ucraineni în faţa unui român. „Mi s-a făcut pielea de găină, n-am ştiut ce să răspund“
Un şofer român a povestit cum a decurs întâlnirea neaşteptată cu doi ucraineni la Berlin, într-o parcare. Cei doi au avut o reacţie emoţionantă atunci când au aflat că au în faţă un român.

HIstoria.ro

image
România, alianțele militare și Războaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
„Greva regală” și răspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II – călăul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a iniţiat seria de reforme ce urma să modernizeze îmbătrânitul Imperiu Otoman şi să îl ridice la nivelul puterilor occidentale. Urcând pe tron în contextul luptelor dintre reformatori şi conservatori, Mahmud a înţeles mai bine decât vărul său, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul întregului imperiu.