Cîteva observaţii pe marginea unui sondaj

Publicat în Dilema Veche nr. 182 din 5 Aug 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Institutul de Politici Publice a dat publicit─â┼úii ├«n aceast─â s─âpt─âm├«n─â rezultatele unui sondaj ceva mai special prin ├«ntreb─ârile puse. Astfel ├«nc├«t avem ceva date de opinie pe o serie de dezbateri la zi, nu doar clasicele ├«ntreb─âri legate de ├«ncredere, vot sau direc┼úia ├«n care se ├«ndreapt─â ┼úara. Datele au fost culese la finele lui iunie, deci ├«nainte de scandalul legat de pensii, iar unele direc┼úii de opinie s├«nt surprinz─âtoare, altele erau de a┼čteptat. La ├«ntrebarea "Considera┼úi c─â unii politicieni care au afaceri ├«n pres─â se folosesc de aceasta pentru a influen┼úa via┼úa politic─â ├«n avantajul lor?", avem un procent de nu mai pu┼úin de 91 r─âspunsuri pozitive. Este de mirare procentajul bun de ├«ncredere cu care mass-media este creditat─â ├«n general ├«n opinia public─â, de┼či se poate observa o descre┼čtere a acestei ├«ncrederi fa┼ú─â de situa┼úia de acum c├«┼úiva ani. M─â ├«ntreb dac─â r─âzboiul pre┼čedintelui B─âsescu cu o parte din media nu afecteaz─â imaginea industriei ca atare, mai degrab─â dec├«t pe ┼čeful statului. Dac─â un om foarte popular, deci ├«n care mare parte din public are ├«ncredere, spune mereu c─â presa este controlat─â de grupuri obscure care au interesul de a-l ataca, atunci la nivelul publicului s─âu apare un conflict ├«ntre ├«ncrederea ├«n B─âsescu ┼či ├«ncrederea ├«n media. Din p─âcate, modul obsesiv ├«n care unele ziare ┼či televiziuni ├«l atac─â pe B─âsescu ├«i dau acestuia ap─â la moar─â. Pentru c─â nu puteam comenta un sondaj f─âr─â s─â ajungem la imaginea pre┼čedintelui, la ├«ntrebarea "Traian B─âsescu i-a luat unei ziariste telefonul cu care ├«l filma, dup─â care, discut├«nd cu so┼úia, s-a referit la ziarist─â spun├«ndu-i ┼Ą┼úiganc─â ├«mpu┼úit─â├é┬╗. Considera┼úi c─â acest gest este normal?", 75% consider─â c─â gestul nu este normal. Majoritatea categoric─â ce dezaprob─â gestul respectiv arat─â o reac┼úie chiar a publicului s─âu fa┼ú─â de derapajul pre┼čedintelui. Se infirm─â astfel ┼či o marot─â des vehiculat─â, dup─â care Traian B─âsescu dispune de un public captiv necondi┼úionat. Potrivit acestei perspective, B─âsescu este un fel de vr─âjitor-hipnotizator care dispune dup─â bunul-plac de o mas─â de fani-zombie care aprob─â automat ┼či necondi┼úionat tot ce face ┼či spune el. Iat─â c─â trei sferturi dintre responden┼úi dezaprob─â un gest al lui B─âsescu atunci c├«nd gre┼čeala este evident─â, raportat─â la bunul-sim┼ú general valabil. A┼ča cum, de cealalt─â parte, publicul nu a mar┼čat la interpretarea abuziv─â dup─â care B─âsescu este un fel de dictator ├«n devenire, care sufer─â de cezarit─â ┼či se preg─âte┼čte s─â pun─â cruce democra┼úiei din Rom├ónia. La ├«ntrebarea "Crede┼úi c─â Traian B─âsescu are un comportament de dictator (care nu respect─â legile ┼či face tot ce vrea)?", 78% spun c─â nu este adev─ârat. Procentajul este similar cu cel ob┼úinut la referendum. De remarcat c─â doar 11% s-au ab┼úinut sau au r─âspuns cu "nu ┼čtiu" la aceast─â ├«ntrebare. Astfel, se confirm─â ipoteza c─â absentei┼čtii de la referendum reproduc statistic op┼úiunile celor care au votat. Cum se face c─â trei sferturi dezaprob─â un gest al pre┼čedintelui ┼či tot trei sferturi resping acuza┼úia de autoritarism adus─â de adversarii s─âi politici? Cred c─â este vorba aici despre raportul complex dintre B─âsescu ┼či electoratul s─âu: pentru c─â este simpatic, lui B─âsescu i se iart─â mai mult dec├«t altor politicieni, c├«t─â vreme publicul s─âu are ├«ncredere ├«n el c─â urm─âre┼čte scopuri mai largi ┼či pozitive ├«n sine. Nu e de mirare deci c─â la o alt─â ├«ntrebare legat─â de disputele cu adversarii s─âi, majoritatea ├«i ┼úine din nou partea: 65% cred c─â "pre┼čedintele B─âsescu ar trebui s─â conduc─â mai des ┼čedin┼úele de Guvern". ├Äncrederea mare ├«n B─âsescu duce ┼či la o dispropor┼úie ├«n modul de receptare a atacurilor politice. De┼či mesajul din mass-media este destul de divers, unele televiziuni str─âduindu-se s─â ┼úin─â un echilibru, altele str─âduindu-se s─â-l atace din toate pozi┼úiile pe pre┼čedinte (trustul lui Dan Voiculescu), vedem din sondaj c─â etichetele lipite de Traian B─âsescu ├«n apari┼úiile sale publice se prind mult mai bine dec├«t cele ale adversarilor. IPP a adresat o ├«ntrebare deschis─â care a sunat ├«n felul urm─âtor: "├Än ultima vreme se discut─â foarte mult despre oligarhi. Pute┼úi s─â numi┼úi doi?". R─âspunsurile spontane i-au desemnat drept oligarhi ├«n cea mai mare m─âsur─â pe Dinu Patriciu ┼či Dan Voiculescu. Urmeaz─â apoi C─âlin Popescu T─âriceanu ┼či Adrian N─âstase (urm─âtorii trei, la ceva distan┼ú─â fiind Gigi Becali, C.V. Tudor ┼či Traian B─âsescu ├«nsu┼či). Din disputa lor cu B─âsescu, Dinu Patriciu ┼či Dan Voiculescu s-au ales cu o etichet─â (r─âspunsuri deschise, spontane ├«i calific─â drept oligarhi) de care le va fi greu s─â scape. Din conflictul pre┼čedinte-premier, rezult─â ├«n sondaj c─â 62% cred c─â T─âriceanu ar trebui s─â demisioneze din func┼úia de prim-ministru. De asemenea, la ├«ntrebarea "Cine crede┼úi c─â este vinovat pentru destr─âmarea Alian┼úei D.A.?", 42% spun c─â T─âriceanu, 11% spun c─â PNL (53% adunat), pe c├«nd tab─âra B─âsescu-PD este blamat─â de 26%.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.