Cîteva adevăruri despre banii europeni

Publicat în Dilema Veche nr. 531 din 17-23 aprilie 2014
Ecourile tragediei jpeg

La începutul lui aprilie, România a trimis la Bruxelles ultima formă a Acordului de Parteneriat. Este documentul fără de care nu se poate accesa nici un eurocent din fondurile europene. Încheierea unui asemenea „contract“ între statul beneficiar şi Comisia Europeană reprezintă o procedură nouă, o inovaţie introdusă în perspectiva Bugetului 2014-2020, în cadrul noii politici de coeziune, gîndită la cabinetul Comisarului pentru Politică Regională, Johannes Hahn.

De fapt, Comisia vrea să se asigure că banii contribuabilului european sînt cheltuiţi nu doar corect, ci şi eficient. Astfel că statele şi regiunile beneficiare trebuie să demonstreze că investiţiile duc la rezultate concrete şi măsurate în indici de dezvoltare, în proiecte de inovare, în locuri de muncă. Şi exact acesta este rolul Acordului de Parteneriat, să demonstreze că există viziunea necesară din partea autorităţilor statului beneficiar.  

Vestea bună este că noua politică de coeziune este mai puternic orientată către piaţă, către investitori şi către întreprinderile mici şi mijlocii. Şi mai este o veste bună: se pare că, după îndelungi discuţii, această variantă a Acordului de Parteneriat va fi şi acceptată de Comisia Europeană. În paranteză fie spus, dincolo de polemicile din ţară, multe dintre ele alimentate de interesele bătăliei politice, România nu se află nicidecum printre ultimele state membre în procesul de aprobare a documentului-cadru. Nu sîntem nici fruntaşi, dar măcar sîntem în pluton. Iar dacă şi „Masterplanul pe Transporturi“ – un alt document programatic cerut insistent de Bruxelles, şi asta de ani de zile – va fi aprobat de Comisie, undeva spre sfîrşitul verii sau începutul toamnei, atunci putem spune că sîntem pe drumul cel bun.

Există însă şi veşti proaste. Una dintre ele este că acceptarea acestor documente de către Comisia Europeană reprezintă doar un pas, şi încă unul mic, în direcţia pe care ne-o dorim.  

De fapt, paşii cu adevărat importanţi se fac aici, în România. Şi nu este vorba doar despre proiecte – acestea se fac pînă la urmă. Avem deja companii de consultanţă cu o bună experienţă, iar autorităţile locale şi întreprinzătorii au învăţat deja multe lucruri din mers.  

Problema este cu totul alta – şi despre ea se vorbeşte, din păcate, foarte puţin. Aproape toată lumea ştie că putem primi de la Uniunea Europeană aproape 40 de miliarde de euro în următorii şapte ani. Aşa este prevăzut în Bugetul 2014-2020, în dreptul României. Foarte bine. 

Doar că bugetul european nu funcţionează precum un buget naţional, care finanţează direct proiectele agreate, prin decizii politice şi administrative. E ceva mai complicat. Uniunea Europeană nu finanţează direct statele beneficiare. Uniunea Europeană decontează.

Aşadar, pentru a primi banii europeni, mai întîi trebuie să-i cheltuieşti pe ai tăi, şi aceasta conform normelor europene. Şi banii ţi se vor deconta după aceea, în baza documentelor trimise la Bruxelles. Desigur, aici nu intră plăţile directe pentru agricultori – acestea se dau pur şi simplu.

Altfel, pentru a lua de la Uniunea Europeană restul de bani, adică aproape 30 de miliarde de euro, mai întîi trebuie să avem noi, în ţară, aceasta sumă – de fapt, ne trebuie ceva mai mult, dacă socotim şi obligaţia de a cofinanţa proiectele. Ar trebui să avem, cu aproximaţie, vreo 5 miliarde de euro în fiecare dintre următorii şapte ani, pentru a atrage mult doriţii bani europeni.

Pot fi asiguraţi aceşti bani din bugetul statului? Cu greu. Mai curînd ar trebui puse la lucru băncile, fondurile de investiţii, resursele investitorilor. Bineînţeles, se pot obţine împrumuturi la dobînzi avantajoase, din partea creditorilor internaţionali, cum ar fi Banca Europeană de Investiţii sau Banca Mondială. Iar pentru ca băncile să se implice, statul trebuie să pună la punct mecanisme de garantare. În plus, banii trebuie să ajungă repede la beneficiari, fără tot felul de blocaje de ordin birocratic.

Misiunea este posibilă. Totul este să avem un proiect pentru următorii şapte ani. Un proiect care să fie asumat de toate forţele politice, astfel încît să nu se modifice fundamental, odată cu schimbările de guvern care vor putea interveni.  

Dacă reuşim să aducem în administraţie şi în economie 30 de miliarde de euro în următorii şapte ani, ne putem recupera această sumă de la Bruxelles, iar cîştigul, pe termen scurt, mediu şi lung, ne va rămîne nouă, fie că este vorba despre proiecte de inovare, dezvoltarea infrastructurii sau apariţia de noi locuri de muncă.

Problema este că nu am auzit să existe la noi o asemenea dezbatere. Stăm cu ochii pe Acordul de Parteneriat, dar nimeni nu pare a se gîndi serios la modul în care vom finanţa aducerea de bani europeni. Pentru că despre asta este vorba, pînă la urmă. Şi mai există o problemă: că după felul în care au debutat dezbaterile politice în anul electoral 2014, nici nu putem trage speranţe că lucrurile se vor schimba în bine.

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Răzvan Lucescu, „îngropat“ în bani: suma primită de la magnatul grec, patron la PAOK Salonic
La 55 de ani, fiul legendarului „Il Luce“ și-a câștigat reputația de tehnician de elită prin rezultate impresionante. Titlul pe care l-a cucerit cu PAOK, pentru a doua oară, confirmă această realitate.
image
Experiența copleșitoare a doi români printre tătarii din Rusia. „România? Fantastică țară!” VIDEO
Cristi și Ralu, doi cunoscuți vloggeri români, au ales să meargă în Rusia, dar nu oriunde. Cei doi au ajuns la Kazan, capitala Tatarstanului, iar experiența lor a fost una copleșitoare
image
Vârsta de pensionare se va modifica la fiecare 3 ani. Cum pot ieși femeile mai devreme la pensie
Un articol din noua lege a pensiilor, care intră în vigoare de la 1 septembrie 2024, prevede că vârsta de pensionare se va modifica la fiecare 3 ani.

HIstoria.ro

image
Războiul aerian împotriva Germaniei
Pe la mijlocul anului 1943, soarta războiului s-a întors în favoarea Aliaților atât în Europa, cât și în Pacific. Informațiile ULTRA au jucat un rol extrem de important în războiul aerian deasupra Germaniei.
image
Unde e corectitudinea presei românești din anii celui de-al Doilea Război Mondial?!
Februarie 1941. România generalului Antonescu aparține Axei. Germania, noul nostru partener strategic, e în război cu Anglia. Presa vremii respective urmărește îndeaproape mersul Războiului.