Cît de publică este Biserica Naţională?

Publicat în Dilema Veche nr. 183 din 13 Aug 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Biserica Ortodox─â Rom├ón─â s-a dovedit opac─â ├«n a comunica procedura de alegere a noului Patriarh ┼či lista celor care vor vota. Clubul Rom├ón de Pres─â a solicitat BOR s─â fie transparent─â ├«n ce prive┼čte aceste detalii, dat fiind interesul publicului fa┼ú─â de subiect. Am asistat chiar la un conflict verbal la televizor ├«ntre pre┼čedintele Clubului, Cristian Tudor Popescu, ┼či purt─âtorul de cuv├«nt al Patriarhiei. Au urmat o serie de articole vehemente ├«n diferite cotidiene ┼či se pare c─â intr─âm ├«ntr-un fel de campanie electoral─â nedeclarat─â, care include ┼či atacuri sub centur─â ├«n media. De ce este presa interesat─â de alegerile din cadrul Bisericii ┼či de ce este at├«t de indignat─â de lipsa de transparen┼ú─â? La urma urmei, Biserica Ortodox─â Rom├ón─â este o asocia┼úie privat─â ┼či este treaba ei cum ├«┼či organizeaz─â ┼či alege ierarhia. Sau nu este? Iat─â o dilem─â interesant─â: c├«t de public─â este Biserica Na┼úional─â? Nu am formulat ├«nt├«mpl─âtor ├«ntrebarea ├«n ace┼čti termeni. BOR a insistat ani de-a r├«ndul s─â fie recunoscut─â de lege ├«n calitate de Biseric─â Na┼úional─â. Mult─â cerneal─â a curs, mul┼úi nervi s-au v─ârsat pe l├«ng─â acest subiect. ├Än Rom├ónia statul este desp─âr┼úit formal de Biseric─â, dar rela┼úia dintre BOR ┼či statul rom├ón este cel pu┼úin ambigu─â ┼či deseori la limita acestei desp─âr┼úiri. De fapt, BOR pic─â acum ├«n propria capcan─â: nu po┼úi cere presei s─â te trateze ca un subiect de drept privat c├«nd ani ├«n ┼čir te-ai str─âduit s─â devii ┼či te-ai comportat ├«n practic─â ca un subiect de drept public. Problema este c─â ierarhia BOR ├«ncearc─â permanent s─â fie asimilat─â unei institu┼úii publice atunci c├«nd ar putea c├«┼čtiga ceva capital simbolic sau material de aici ┼či ├«ncearc─â s─â fie asimilat─â unei organiza┼úii private atunci c├«nd este vorba s─â i se aplice anumite constr├«ngeri sau proceduri de responsabilizare. Pentru a ├«n┼úelege mai bine, s─â lu─âm c├«teva exemple. Dou─â au fost momentele esen┼úiale ├«n ultimii ani ├«n care au fost propuse mecanisme de responsabilizare pentru prela┼úi asem─ân─âtoare celor aplicate politicienilor: dosarele fostei Securit─â┼úi ┼či declararea averilor. Ambele cazuri plecau de la constatarea faptului c─â ├«nal┼úii prela┼úi au jucat ┼či joac─â un rol important ├«n via┼úa public─â din Rom├ónia. Atunci, ├«n mod logic, publicul ar avea un drept ┼či un interes legitime ├«n a fi informat ├«n leg─âtur─â cu rela┼úia lor cu Securitatea, respectiv ├«n leg─âtur─â cu starea lor material─â. Ambele ac┼úiuni au fost vehement respinse de Biseric─â ┼či ambele au e┼čuat. Ac┼úiunea CNSAS de a solicita SRI dosarele preo┼úilor (doar a celor din fruntea ierarhiei) a st├«rnit un val de reac┼úii vehemente at├«t printre politicieni, c├«t ┼či ├«n r├«ndurile presei. Aceea┼či pres─â care acum consider─â c─â este de interes public ce se ├«nt├«mpl─â cu alegerile din Biseric─â. Reac┼úii similare s-au ├«nregistrat la propunerea Monic─âi Macovei ca ├«nal┼úii prela┼úi s─â-┼či declare averile. P├«n─â la urm─â, articolul respectiv a c─âzut ├«n Parlament, unde o pioas─â majoritate ad-hoc a acceptat argumentul Bisericii c─â statul nu trebuie s─â-┼či bage nasul ├«n averile prela┼úilor. Astfel ├«nc├«t, acum func┼úionarii publici s├«nt supu┼či acestei proceduri, nu ┼či mitropoli┼úii mult mai puternici ├«n via┼úa public─â. ├Än ambele cazuri, BOR a proclamat dreptul s─âu de a-┼či proteja intimitatea. De ce? Aici este neclar argumentul. Poate pentru c─â BOR este o organiza┼úie privat─â a drept-credincio┼čilor, separat─â de stat? Pot accepta acest argument. Este legitim. Numai c─â BOR nu se consider─â o organiza┼úie privat─â, ├«n propria viziune BOR nu poate fi redus─â la o organiza┼úie particular─â, egal─â ├«n statut cu orice ONG am─âr├«t. ├Än propria viziune, BOR este Biserica Na┼úional─â, legat─â ├«n mod organic de statul na┼úional al c─ârui st├«lp este. Nu e deci de mirare c─â Biserica a cerut ca salariile preo┼úilor s─â fie pl─âtite de stat (primesc salariile minime pe economie, restul veniturilor vin de la credincio┼či. Pentru onestitate, trebuie s─â adaug c─â situa┼úia este aceea┼či ┼či cu celelalte 18 culte oficiale, dar discu┼úia poate fi purtat─â pentru fiecare cult). Oricum, ├«n ce calitate pl─âtesc contribuabilii salariile preo┼úilor? Nu e foarte limpede. Func┼úionari publici nu s├«nt, pentru c─â BOR respinge legisla┼úia care impune constr├«ngeri func┼úionarilor ┼či demnitarilor. Putem spune c─â Biserica ├«ndepline┼čte un rol social, de educare ┼či formare a cet─â┼úenilor ┼či atunci e legitim s─â pl─âtim, pentru educa┼úia cet─â┼úenilor, de la buget? Putem. Atunci, preo┼úii s├«nt un fel de angaja┼úi speciali ai statului, cam cum s├«nt profesorii? Dac─â ar fi a┼ča, ar fi legitim ca alte tipuri de constr├«ngeri s─â li se aplice de c─âtre stat. A┼ča cum profesorii s├«nt supu┼či, de pild─â, statutului cadrelor didactice. Atunci, este legitim ca statul s─â poat─â reglementa anumite constr├«ngeri, de genul declar─ârii averilor? Cum am v─âzut, nu este acceptabil pentru BOR, a┼ča c─â ┼či aceast─â interpretare pic─â. Deci, de ce pl─âtim salariile preo┼úilor? Pl─âtim salariile unor persoane angajate de o asocia┼úie privat─â? P├«n─â la proba contrarie, r─âspunsul este: da. Salariile preo┼úilor reprezint─â doar exemplul cel mai evident. Iluzia neprobat─â a politicienilor rom├óni c─â orice afi┼čare al─âturi de preo┼úi le cre┼čte popularitatea face ca BOR s─â fie o putere public─â pe care orice lobby-ist ar invidia-o. Mitropolitul Moldovei a construit un mic imperiu media ├«n estul ┼ú─ârii lu├«nd licen┼úe pe band─â de la CNA, ├«n condi┼úiile ├«n care licen┼úele radio libere au fost o raritate ├«n aceast─â perioad─â. Probabil c─â, dac─â va fi ales Patriarh, va r─âsp├«ndi modelul la nivelul ├«ntregii ┼ú─âri. ┼×i cine ar refuza acordarea de licen┼úe pentru Patriarh? Celebra Catedral─â a Neamului este alt exemplu. BOR a primit mai multe locuri pentru construc┼úie, toate cu defecte, de unde ┼či am├«narea proiectului. Dar punctul comun este acela c─â BOR a a┼čteptat de la stat terenul aferent, acordat gratuit. La fel a fost cazul cu majoritatea terenurilor puse la dispozi┼úie de municipalit─â┼úi pentru construirea de noi biserici. ├Än aceste cazuri, statutul public de facto al BOR a ac┼úionat ├«n avantajul s─âu. Este legitim deci interesul presei pentru alegerea ┼čefului Bisericii? Pe l├«ng─â curiozitatea specific─â ziari┼čtilor, presa are ┼či un motiv obiectiv: BOR dore┼čte un statut public ┼či a ob┼úinut multe avantaje din acordarea de facto a acestui statut. Dac─â este a┼ča, atunci ar trebui s─â accepte ┼či reversul medaliei: interesul legitim al publicului fa┼ú─â de ce se ├«nt├«mpl─â ├«n interiorul Bisericii. Altfel, solu┼úia ar fi simpl─â: desp─âr┼úirea efectiv─â a Bisericii de stat ┼či recunoa┼čterea legal─â ┼či practic─â a statutului de asocia┼úie privat─â. Atunci ┼či doar atunci ar fi normal s─â consider─âm interesul presei o intruziune nelegitim─â ├«n treburile unei asocia┼úii private. E preg─âtit─â BOR s─â fac─â acest pas?

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Reac┼úii dup─â ┼čedin┼úa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: ÔÇ×Arat─â ca un cadavruÔÇŁ
Desemnat ├«n anii '90 cel mai sexy b─ârbat ├«n via┼ú─â de revista People, actorul Brad Pitt ┼či-a ┼čocat fanii cu cea mai recent─â ┼čedin┼ú─â foto realizat─â pentru revista GQ, mai mul┼úi internau┼úi coment├ónd c─â arat─â ca un cadavru.
image
Lacul c─âutat de zeci de mii de turi┼čti pentru tratamente s-a colorat ├«n roz. Explica┼úiile cercet─âtorilor VIDEO
Pe l├óng─â culoare, lacul eman─â ┼či un miros nepl─âcut. ├Än fiecare an, aici vin zeci de mii de turi┼čti la tratament. Speciali┼čtii vin cu explica┼úii.
image
CTP ne treze┼čte la realitate: ÔÇ×Popovici? Dar de ce s─â m─â simt m├óndru?ÔÇť
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.