C├«t de populist este B─âsescu ┼či c├«t r─âu ne poate face?

Publicat în Dilema Veche nr. 180 din 23 Iul 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Public─âm ast─âzi un interviu cu profesorul Philippe C. Schmitter, precum ┼či un articol semnat de el (paginile 22-23), unde cunoscutul teoretician al democratiz─ârii ├«ncearc─â un exerci┼úiu teoretic curajos: prezint─â avantajele populismului ca practic─â politic─â ├«n Europa. Dac─â democra┼úia este consolidat─â, spune profesorul Schmitter, populismul poate avea efecte de corec┼úie asupra unor sisteme politice anchilozate. Populi┼čtii europeni, detaliaz─â tot el ├«n interviul pe care ni l-a acordat, joac─â ├«ntr-un mediu democratic ┼či nu au suficient─â for┼ú─â pentru a ├«ntrerupe ciclul democratic. Spre deosebire de cei din America Latin─â, nu se pot sprijini pe armat─â ┼či pe for┼úele de securitate pentru a strivi opozi┼úia. ├Än viziunea lui Schmitter, juc├«nd ├«n cadru democratic (┼či numai atunci), populi┼čtii pot l─âsa ├«n urm─â un sistem de partide schimbat ┼či mai bine conectat la nevoile popula┼úiei. Nu v─â gr─âbi┼úi s─â-l cataloga┼úi drept un ciudat ap─âr─âtor al unui fenomen indezirabil. ├Änt├«i citi┼úi cele dou─â pagini. Schmitter afirm─â c─â populismul poate avea efecte pozitive sau negative, iar pentru a avea efecte pozitive trebuie ├«ndeplinite anumite condi┼úii: democra┼úia s─â fie consolidat─â ┼či jocul politic s─â r─âm├«n─â competitiv ┼či dup─â venirea la putere a populistului; adep┼úii s─âi s─â fie dispu┼či s─â respecte regulile democratice chiar c├«nd nu le convin; partidele vechi s─â fi e┼čuat ├«n a reprezenta interesele publicului, conducerile lor s─â fi devenit oligarhice; promisiunile liderului populist s─â devin─â m─âcar pe alocuri politici concrete, chiar incoerente fiind; liderul populist s─â nu fie el ├«nsu┼či corupt ┼či s─â nu protejeze corup┼úia din propria tab─âr─â. Evident, c├«nd am realizat interviul, m-am g├«ndit la cum se aplic─â aceste teorii politicii rom├óne┼čti, cu accent pe actorul ei principal, pre┼čedintele B─âsescu. Este Traian B─âsescu un populist? Ce fel de populist? Dac─â este, ├«ntrune┼čte el condi┼úiile formulate de Schmitter pentru a exercita un rol pozitiv ├«n sistemul nostru politic? B─âsescu are elemente populiste evidente ├«n discursul s─âu. Apelul direct ┼či aproape permanent la popor, convingerea c─â e capabil de comunicare direct─â cu masele, peste capul partidelor tradi┼úionale, condamnarea vehement─â ┼či in corpore a vechilor politicieni - toate acestea s├«nt elemente clasice de populism. Defini┼úia dat─â de Schmitter populismului se axeaz─â aproape exclusiv pe tendin┼úa acestui tip de lider de a transcende conflictele uzuale dintre partide ┼či de a apela la teme ignorate p├«n─â atunci. Din nou, Traian B─âsescu corespunde profilului. Dar ce fel de populist este Traian B─âsescu? S├«nt dou─â linii de analiz─â: 1) Ce fel de teme opune B─âsescu partidelor "vechi"?; 2) Cum corespunde B─âsescu profilului clasic de populist ├«n ce prive┼čte politicile pe care le propune/sprijin─â/combate? R─âspunsurile mele s├«nt urm─âtoarele: 1) B─âsescu are un discurs vehement anti-partide, dar o face pe teme reale, pe care aceste partide au avut tendin┼úa de a le marginaliza sau ignora. Cum remarca ┼či profesorul Schmitter atunci c├«nd l-am ├«ntrebat direct, B─âsescu a pus problema corup┼úiei, dar ├«n condi┼úiile ├«n care corup┼úia era un fenomen real, resim┼úit ca atare mai ales de publicul educat ┼či activ pe care s-a ┼či sprijinit. 2) ├Än ce prive┼čte politicile adoptate ┼či publicul c─âruia i se adreseaz─â, B─âsescu nu corespunde deloc listei paralele de vicii & virtu┼úi ale populismului ├«ntocmit─â de Schmitter. Populi┼čtii se sprijin─â pe masele needucate, slab informate ┼či emo┼úionale, spune Schmitter. Dimpotriv─â, nucleul dur pro-B─âsescu se g─âse┼čte ├«n publicul activ, informat ┼či educat. ├Än al doilea r├«nd, B─âsescu nu se ├«ncadreaz─â ├«n tendin┼úa clasic─â a populi┼čtilor (vezi din nou analiza lui Schmitter) de a promova politici proaste, spectaculoase ┼či incoerente, cu costuri ascunse ┼či cu efecte negative ├«n plan economic (infla┼úie, deficite bugetare etc.). Aici a┼č discuta dou─â exemple: politicile anticorup┼úie ┼či opozi┼úia la cre┼čterea rapid─â ┼či costisitoare a pensiilor. Ce a f─âcut "populistul B─âsescu" ├«n ce prive┼čte corup┼úia (tema cu care a c├«┼čtigat un mandat ┼či un referendum)? Cum a spus de at├«tea ori, a avut grij─â s─â existe un cadru institu┼úional adecvat ┼či l-a ├«ndemnat/somat s─â-┼či fac─â treaba. Trebuie s─â fii Ion Cristoiu ca s─â vezi ├«n toate anchetele anticorup┼úie m├«na politic─â lung─â a lui B─âsescu, dar aici ne baz─âm pe argumente, a┼ča c─â nu e cazul s─â invoc─âm figuri dintr-un registru patologic. La aproape trei ani de la preluarea puterii, B─âsescu este frustrat din cauza rezultatelor slabe, din cauza sistemului juridic prea lent ┼či a piedicilor puse de adversarii politici. Doar acest fapt spune multe despre diferen┼úa dintre retorica sa populist─â radical─â ┼či atitudinea sa realist─â ├«n ce prive┼čte politicile. B─âsescu este o fiar─â ├«n retoric─â, dar un politician responsabil ├«n practic─â. Raportul amar privitor la educa┼úie, solu┼úiile ├«ndr─âzne┼úe ┼či deloc populare, pe care ┼či le-a asumat la propunerea exper┼úilor pe care i-a convocat, ar fi un alt exemplu. Nu este o coinciden┼ú─â c─â strategiile anticorup┼úie ale lui B─âsescu (de fapt, ale Monic─âi Macovei, dar el are meritul de a o fi sprijinit) s├«nt de fapt solu┼úiile propuse de ani buni ├«n literatura academic─â de specialitate: mecanisme institu┼úionale puternice, transparen┼ú─â, mecanisme de responsabilizare a oficialilor. Problema cu astfel de solu┼úii mult iubite la Banca Mondial─â sau Comisia European─â (ni┼čte institu┼úii nu tocmai populiste) este c─â dau rezultate doar ├«n timp. Un populist clasic nu adopt─â solu┼úii care ├«l frustreaz─â ┼či cer timp tocmai la problema cu care a c├«┼čtigat alegerile. Legea pensiilor este hazardat─â ┼či periculoas─â, a┼ča cum au considerat-o aproape ├«n consens anali┼čtii economici care nu s├«nt angaja┼úi ai guvernului (ba chiar ┼či unii dintre ace┼čtia; ziarul G├óndul a dezv─âluit ├«ngrijor─ârile ridicate de Ministerul de Finan┼úe ├«ntr-o not─â intern─â). Uimitoare este doar schimbarea rolurilor. Populistul B─âsescu pic─â din nou peste opiniile re┼úinute ┼či evident nepopuliste ale anali┼čtilor, spre deosebire de at├«t de "re┼úinu┼úii" Geoan─â ┼či T─âriceanu, care au b─âtut palma pentru ├«mpov─ârarea bugetului, pe principiul at├«t de responsabil "dup─â noi, potopul". Deci, ce fel de populist este pre┼čedintele? Traian B─âsescu este un populist la nivel retoric, dar populismul s─âu nu merge spre politici sau, cel pu┼úin, nu s-a ├«nt├«mplat p├«n─â acum. Reu┼če┼čte s─â ├«┼či men┼úin─â popularitatea juc├«nd acest rol schizoid. Este un populist care nu doar c─â respect─â regulile democratice (cerin┼úa de baz─â a lui Schmitter), dar face chiar mai mult: nu se hazardeaz─â s─â-┼či mul┼úumeasc─â sprijinitorii prin jefuirea bugetului sau prin ├«nc─âlcarea regulilor statului de drept. Cred c─â Traian B─âsescu este un populist european dup─â un model pe care ├«l vom tot vedea repetat pe continent, din cauza existen┼úei concomitente a doi factori: stabilizarea democra┼úiei ┼či nemul┼úumirea publicului fa┼ú─â de partidele tradi┼úionale. A┼ča a fost Berlusconi, a┼ča este Sarkozy, a┼ča s├«nt gemenii polonezi, a┼ča este ┼či B─âsescu. Este pre┼čedintele reconfirmat la referendum un pericol sau o ┼čans─â pentru democra┼úia din Rom├ónia? Poate un populist s─â r─âm├«n─â la nivel retoric sau invadarea politicilor de c─âtre retoric─â e inevitabil─â? Evident, va urma.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.