Cine vrea să trăiască într-un film coreean?

Publicat în Dilema Veche nr. 887 din 8 - 14 aprilie 2021
Oare cînd am început să arătăm așa de aiurea la lumina naturală? jpeg

ÔÇ×E mult─â suferin╚Ť─â ├«n lume, /dar ╚Öi ├«n filmele coreene.ÔÇŁ A╚Öa ├«ncepe un poem din volumul Dmitri: genul cinic al lui Dmitri Miticov, pe care ├«l recomand din start, pentru c─â ve╚Ťi avea multe de ├«nv─â╚Ťat, inclusiv despre educa╚Ťie, din aceast─â carte cu o caligrafie impecabil─â a gesticula╚Ťiei interioare. Dar dac─â el folose╚Öte aici versurile mai sus citate ├«ntr-o cheie cinic-ironic─â, eu am s─â m─â folosesc de ele pentru a radiografia, desigur, destul de superficial ├«n aceste r├«nduri, un fenomen educa╚Ťional. Ve╚Ťi ├«n╚Ťelege, sper, pe parcurs, leg─âtura.

De c├«╚Ťiva ani buni se vorbe╚Öte ├«n domeniu despre faptul c─â viziunea educa╚Ťional─â, la nivel de finalit─â╚Ťi ale educa╚Ťiei, scopuri ╚Öi ideal educa╚Ťional, ar fi dezvoltarea personal─â. De altfel, conceptul este formulat explicit ╚Öi ├«n legea ├«nv─â╚Ť─âm├«ntului, ├«n paragraful care identific─â idealul educa╚Ťional rom├ónesc. Nimic mai frumos ╚Öi mai nobil, a╚Ö zice.

Fac un salt ╚Öi m─â raportez, punctual, la simul─ârile din acest an ╚Öcolar, pentru a vedea cum se reflect─â acest obiectiv ├«n plan concret, al realiz─ârii, ├«nainte de a m─â ridica iar pu╚Ťin ├«nspre o ├«ncercare de surprindere mai general─â a problemei. La aceste simul─âri, cele mai mari probleme le-au ridicat exact cerin╚Ťele care ╚Ťin de paradigma dezvolt─ârii personale, a╚Ö zice. Astfel, la bacalaureat, cerin╚Ťa care viza argumentarea necesit─â╚Ťii implic─ârii civice a fost o piatr─â de ├«ncercare. Mai ├«nt├«i, pentru c─â efectiv elevii nu au ╚Ötiut ce ├«nseamn─â implicare civic─â. Mul╚Ťi au confundat-o cu implicarea statal─â sau cu respectarea legisla╚Ťiei. Dincolo, la evaluarea na╚Ťional─â, itemii care solicitau o opinie despre valoarea lecturii cu voce tare ╚Öi cel care solicita compararea fragmentului de text dat cu alt text literar citit sau studiat. Ambii itemi din sfera aceasta, a dezvolt─ârii personale. A╚Öadar, de╚Öi finalitatea procesului educa╚Ťional ar trebui, teoretic, s─â fie tocmai dezvoltarea personal─â, exact la acest nivel apar sincopele, problemele. De ce? Am mai multe r─âspunsuri, printre care faptul c─â profesorii se focalizeaz─â strict pe transmitere de informa╚Ťie este cel mai simplu ╚Öi mai incomplet.

├Än fapt, dac─â faci o mic─â cercetare (iar eu am f─âcut una mai ampl─â, o am ├«nc─â ├«n curs), conceptul ├«n sine, din perspectiv─â pedagogic─â, nu este suficient teoretizat, nu este circumscris. Lipsa acestei circumscrieri teoretice este o problem─â ╚Öi cred c─â ar fi necesar s─â se lucreze ├«n acest sens, cu o atent─â implicare din partea ╚Ötiin╚Ťelor educa╚Ťiei, dar ╚Öi a psihologiei.

Simplific├«nd la maximum, a╚Ö spune c─â pa╚Öii dezvolt─ârii personale ar fi cunoa╚Ötere, autocunoa╚Ötere ╚Öi ac╚Ťiune pozitiv─â asupra sinelui. Pentru a explica, trebuie s─â fac un ocol. Cele mai ├«ndep─ârtate cercuri ale acestuia ╚Ťin de un mental colectiv foarte p─âgubos ╚Öi de centrarea educa╚Ťiei exclusiv pe cunoa╚Ötere. ├Än privin╚Ťa mentalului colectiv, a╚Ö spune c─â el este viciat de o tendin╚Ť─â excesiv─â de a ├«i privi pe ceilal╚Ťi cu ochi critic, de a-i judeca, de a-i anula. B├«rna din ochiul nostru, ascuns─â de paiul din ochiul celuilalt. Cel─âlalt e prea gras sau e slab de-l bate v├«ntul, cutare e iar bor╚Ťoas─â, cu burta la gur─â, X e ├«ntr-un fel, iar Y e ├«n alt fel. Slavici, ├«n Gura satului, a prins memorabil acest mental colectiv. Nu ne ├«ntreb─âm care s├«nt de fapt realit─â╚Ťile din spatele judec─â╚Ťilor noastre ╚Öi nu vedem, adesea, firescul din ceea ce poart─â cel─âlalt ca ├«nsemn. Apoi, obsesia transmiterii cuno╚Ötin╚Ťelor. S├«ntem tributari unui sistem educa╚Ťional care perpetueaz─â, ├«nc─â, transmiterea de informa╚Ťie. Mai pu╚Ťin integrarea acesteia ├«ntr-un sistem de valori, apoi interiorizarea ei printr-un filtru al umanului, care s─â permit─â ╚Öi educarea propriului caracter ╚Öi a propriei personalit─â╚Ťi ├«ntr-o formul─â de cre╚Ötere pozitiv─â.

Aplicat pu╚Ťin pe domeniul limbii ╚Öi literaturii, am ajuns s─â am o viziune destul de amar─â cu privire la tot ce ├«nseamn─â cultivarea valorilor pozitive ├«n ╚Öcoal─â. S├«ntem, din punct de vedere cultural, tributari exprim─ârii suferin╚Ťei, angoasei, durerii, fricii. Toate acestea se justific─â din punct de vedere cultural. Pentru c─â o oper─â de art─â este adesea expresia unei traume profunde sau pentru c─â, mult mai simplu, literatura ├«╚Öi propune s─â surprind─â umanul aflat la limit─â, altfel ar fi plictisitoare, tern─â. ╚śti╚Ťi bine ce spunea Tolstoi, nu e cazul s─â repet. Dar c├«nd trec ├«n planul educa╚Ťiei, aceste expresii ale limitei umanului devin perturbatoare ale unui proces echilibrat de dezvoltare personal─â, dac─â nu s├«nt interpretate ├«n manier─â potrivit─â. Operele literare (╚Öi m─â g├«ndesc mai ales la cele pe care le g─âsim ├«n canonul ╚Öcolar) nu eviden╚Ťiaz─â explicit, aproape nici unele, valori ca recuno╚Ötin╚Ťa, bucuria, echilibrul interior, ci din contra, teama, ru╚Öinea, competitivitatea sau perfec╚Ťionismul, durerea etc., toate acestea fiind extrem de d─âun─âtoare pentru dezvoltarea personal─â, dac─â s├«nt percepute ├«n sine ca valori, iar actul interpretativ nu se duce spre o redimensionare a lor, situare ├«n estetic ╚Öi analiz─â ca punct de plecare spre respingerea lor ├«n planul dezvolt─ârii personale. S─â iau un exemplu, ╚śtefan Gheorghidiu, din Ultima noapte de dragoste, ├«nt├«ia noapte de r─âzboi al lui Camil Petrescu. Abordarea tradi╚Ťional─â este pe linia eviden╚Ťierii dramei intelectualului lucid. Dac─â facem ├«ns─â din el un model, pentru c─â intelectual, analitic, introspectiv etc., cultiv─âm valori gre╚Öite, care s├«nt interiorizate de elevi. Nu observ─âm acolo patologia. Gelozia, invidia, orice sentiment dus la extrem formeaz─â, ├«n fapt, tablouri clinice. Frustrarea hipersensibil─â, isteria. Incapacitatea de a accepta lumea ╚Öi omul de dincolo altfel dec├«t el ├«l proiecteaz─â prin propria voin╚Ť─â. ├Än fapt, blocajul ├«n asemenea obsesii ├«l ├«mpiedic─â ├«n primul r├«nd pe el s─â evolueze ╚Öi s─â fie un practicant al bucuriei vie╚Ťii. Gestul final, c├«nd, ├«n urma experien╚Ťei r─âzboiului, las─â ├«n urm─â tot, nu este nici el, de fapt, salvator. Este doar o form─â de resemnare ╚Öi de superioritate.

├Än fine, ce vreau s─â spun (pentru c─â a╚Ö putea duce argumenta╚Ťia ╚Öi pe o seam─â de alte texte) este c─â ├«mi doresc o schimbare real─â de paradigm─â. Nu schimbarea autorilor, nici a operelor literare, ci a perspectivei. O alt─â manier─â de interpretare, ├«n acord cu o paradigm─â a dezvolt─ârii personale. Iar ├«nceputul ar trebui s─â vin─â de la programele ╚Öcolare, cele care urmeaz─â s─â fie scrise, pentru liceu. ╚śi de la manualele ╚Öcolare care le vor orienta profesorilor demersul. Pentru c─â drama din filmele coreene ╚Öi din literatur─â nu trebuie s─â sufoce via╚Ťa, ├«n care e bine s─â vedem totu╚Öi pozitivul, dac─â nu vrem s─â fim ├«ngenunchea╚Ťi de ea. 

Horia Corche╚Ö este scriitor ╚Öi profesor de limba ╚Öi literatura rom├ón─â.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Experien┼úa unui turist ├«n Cluj: ÔÇ×Nu pare din Rom├ónia. Arat─â ├«ntr-un fel... ÔÇť
Un turist a relatat impresiile sale dup─â ce a vizitat Clujul ┼či spune c─â ora┼čul arat─â diferit de alte localit─â┼úi din Rom├ónia. Turistul a f─âcut mai multe remarci ┼či a explicat ce l-a impresionat.
image
METEO Vin furtuni violente. Ce zone vor fi afectate, când scăpăm de valul tropical
De┼či temperaturile scad u┼čor, c─âldura extrem─â face ravagii ├«n Rom├ónia. Dup─â valul de aer tropical, meteorologii anun┼ú─â furtuni violente.
image
Reac┼úia nea┼čteptat─â a doi ┼čoferi ucraineni ├«n fa┼úa unui rom├ón. ÔÇ×Mi s-a f─âcut pielea de g─âin─â, n-am ┼čtiut ce s─â r─âspundÔÇť
Un ┼čofer rom├ón a povestit cum a decurs ├«nt├ólnirea nea┼čteptat─â cu doi ucraineni la Berlin, ├«ntr-o parcare. Cei doi au avut o reac┼úie emo┼úionant─â atunci c├ónd au aflat c─â au ├«n fa┼ú─â un rom├ón.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.