Cine se teme de rusul cel rău

Publicat în Dilema Veche nr. 736 din 29 martie – 4 aprilie 2018
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Expulzarea a zeci de diplomați ruși ca urmare a scandalului provocat de tentativa de asasinat fostului spion Serghei Skripal e fără precedent din punct de vedere al dimensiunilor și participării țărilor-gazdă. Un nivel de coordonare foarte puțin probabil și care a creat un pic de stupoare la Moscova. De altfel, reacţia ambasadei ruse la București e o bună dovadă în acest sens: „Cred că este foarte probabil că decizia luată este manifestarea nebuniei politice colective, mai ales că nu există altă explicaţie plauzibilă“.

Ceea ce rușii acreditați la București numesc nebunie colectivă e mai degrabă exasperare colectivă în fața unui gest pe cît de brutal, pe atît de sfidător. Însă nu e primul și probabil nici ultimul. Tentativa de asasinat asupra lui Skripal e dovada că Rusia nu se teme teribil de mult de consecințele faptelor sale. Rusia se află deja sub efectul sancțiunilor internaționale provocate de invadarea și raptul teritorial al Ucrainei. Mai mulți oficiali ruși sînt vizați de legea Magnitsky adoptată de Congresul american în amintirea unui avocat rus ucis în închisoare pentru că a îndrăznit să dezvăluie corupția administrației Putin.

Rusia a reușit cu un oarecare succes să exploateze diviziunile dintre statele occidentale. Chiar și acest ultim val de expulzări a subliniat această situație după ce Slovacia s-a ferit de o decizie fermă și a anunțat că mai studiază problema. Bratislava a reușit cumva să arate infinit mai ridicol decît partenerii unguri din grupul de la Vișegrad, suspecții de serviciu în UE cînd vine vorba despre influența rusească.

Zecile de ruși trimiși acasă de prin toate colțurile planetei sînt un semnal, dar unul slab. Nu e cine știe ce secret că o parte dintre ei erau angajați ai serviciilor secrete. Vor primi alte misiuni și vor reveni în lume. În același timp, potrivit uzanțelor, Rusia va răspunde cu aceeași monedă, după care vom uita probabil de incident. Parafrazînd avertismentele care apar la finalul filmelor, vom putea constata liniștiți că „Nici un diplomat n-a fost rănit în timpul desfășurării piesei de teatru“.

Discuția despre influența nefastă a Rusiei în lume trebuie purtată în fiecare stat în parte, mai ales în cele care, asemeni României, se află zona de interes geostrategic a Kremlinului. Iar aici, dincolo de gesturi formal-inutile de expulzare a vreunui secretar III al ambasadei, trebuie discutat atît despre așa-numita soft-power, cît și despre influența directă în economia națională.

Asistăm de cîțiva ani la o ofensivă rusească de imagine. S-a îmbogățit Bucureștiul cu tot felul de evenimente culturale aprobate la Moscova. Nu e neapărat un lucru rău, dar ar fi o naivitate să desprindem arta rusească de politică în astfel de contexte. Or, despre asasinatele politice care desfășoară în Rusia sau despre războaiele provocate sau întreținute de Kremlin nu se vorbește cu prilejul expozițiilor sau proiecțiilor susținute financiar de guvernul de la Moscova. Nu se vorbește nici despre Litvinenko, Nemțov sau Politkovskaia. Fost spion, politician și jurnalistă care au în comun faptul că au fost asasinați atunci cînd au început să deranjeze cercurile puterii de la Moscova.

Mai este, apoi, aspectul economic, poate cel mai greu de deslușit. Nimeni nu poate spune cu siguranță care este valoarea proprietăților și investițiilor rusești în România. Or, dacă trebuie căutată undeva influența rusească, nu e la nivelul unor ideologi ridicoli precum Aleksandr Dughin și alți halucinați, ci acolo unde sînt banii. Asta e discuția care nu se poartă aproape deloc, în timp ce MAE român expulzează și el un nefericit oarecare de pe la ambasada Rusiei.

În Statele Unite, din motive de siguranță națională, sînt oprite diverse achiziții ale unor companii locale de către entități provenite din țări cu o istorie de ostilitate la adresa Americicii. E vorba mai ales de companii care se ocupă cu tehnologia informatică sau, uneori, de infrastructura de transport. Nu îmi aduc aminte să se fi pus vreodată problema în felul ăsta aici. Așa se face că, pe anumite trasee din România, te însoțesc benzinăriile Gazprom sau Lukoil la fiecare 50 de kilometri. Ăsta e un criteriu foarte bun pentru măsurarea influenței rusești – număratul benzinăriilor de pe șoselele patriei.

Altul ar putea fi numărul și durata vizitelor la Moscova ale diverșilor „influencer-i“ de prin politica românească. Ultimul dintre ei a fost Adrian Năstase, cu siguranță au mai fost și alții.

Dacă e ceva de reproșat Guvernului român e relativa sa pasivitate. Nu există o discuție serioasă despre Rusia în mediile politice românești și, mai devreme sau mai tîrziu, lucrul acesta va veni cu o notă de plată. Uneori mă gîndesc că o astfel de discuție ar produce disconfort. Pentru că ar fi una despre valori și principii, iar cercurile restrînse ale politicii de la București au alergie și la principii, și la fermitate în decizii. În cuvintele unui francez dispărut de aproape un secol: „Ce vreți, sîntem la porțile Orientului, unde e greu să luăm ceva în serios“. 

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
image
Rușii au pierdut încă 1.160 de soldați și 58 de sisteme de artilerie în ultimele 24 de ore, anunță Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat că Rusia a pierdut alți 1.160 de soldați și 58 de sisteme de artilerie în ultimele 24 de ore. Aceste pierderi se adaugă la totalul forțelor rusești între 24 februarie 2022 și 16 iunie 2024.
image
Bătaie ca în filme între fanii Angliei și Serbiei la Gelsenkirchen înaintea meciului celor două echipe de la Euro 2024. Meci cu grad ridicat de risc VIDEO
Un fan al Angliei și un ofițer de poliție din Germania s-au ales cu răni grave după ce huliganii au atacat un bar în care suporterii Serbiei sărbătoreau înaintea meciului Serbia - Anglia de la Euro 2024, care va începe la ora 22.00.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.