Cine se teme de rusul cel r─âu

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 736 din 29 martie ÔÇô 4 aprilie 2018
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg

Expulzarea a zeci de diploma╚Ťi ru╚Öi ca urmare a scandalului provocat de tentativa de asasinat fostului spion Serghei Skripal e f─âr─â precedent din punct de vedere al dimensiunilor ╚Öi particip─ârii ╚Ť─ârilor-gazd─â. Un nivel de coordonare foarte pu╚Ťin probabil ╚Öi care a creat un pic de stupoare la Moscova. De altfel, reac┼úia ambasadei ruse la Bucure╚Öti e o bun─â dovad─â ├«n acest sens: ÔÇ×Cred c─â este foarte probabil c─â decizia luat─â este manifestarea nebuniei politice colective, mai ales c─â nu exist─â alt─â explica┼úie plauzibil─âÔÇť.

Ceea ce ru╚Öii acredita╚Ťi la Bucure╚Öti numesc nebunie colectiv─â e mai degrab─â exasperare colectiv─â ├«n fa╚Ťa unui gest pe c├«t de brutal, pe at├«t de sfid─âtor. ├Äns─â nu e primul ╚Öi probabil nici ultimul. Tentativa de asasinat asupra lui Skripal e dovada c─â Rusia nu se teme teribil de mult de consecin╚Ťele faptelor sale. Rusia se afl─â deja sub efectul sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale provocate de invadarea ╚Öi raptul teritorial al Ucrainei. Mai mul╚Ťi oficiali ru╚Öi s├«nt viza╚Ťi de legea Magnitsky adoptat─â de Congresul american ├«n amintirea unui avocat rus ucis ├«n ├«nchisoare pentru c─â a ├«ndr─âznit s─â dezv─âluie corup╚Ťia administra╚Ťiei Putin.

Rusia a reu╚Öit cu un oarecare succes s─â exploateze diviziunile dintre statele occidentale. Chiar ╚Öi acest ultim val de expulz─âri a subliniat aceast─â situa╚Ťie dup─â ce Slovacia s-a ferit de o decizie ferm─â ╚Öi a anun╚Ťat c─â mai studiaz─â problema. Bratislava a reu╚Öit cumva s─â arate infinit mai ridicol dec├«t partenerii unguri din grupul de la Vi╚Öegrad, suspec╚Ťii de serviciu ├«n UE c├«nd vine vorba despre influen╚Ťa ruseasc─â.

Zecile de ru╚Öi trimi╚Öi acas─â de prin toate col╚Ťurile planetei s├«nt un semnal, dar unul slab. Nu e cine ╚Ötie ce secret c─â o parte dintre ei erau angaja╚Ťi ai serviciilor secrete. Vor primi alte misiuni ╚Öi vor reveni ├«n lume. ├Än acela╚Öi timp, potrivit uzan╚Ťelor, Rusia va r─âspunde cu aceea╚Öi moned─â, dup─â care vom uita probabil de incident. Parafraz├«nd avertismentele care apar la finalul filmelor, vom putea constata lini╚Öti╚Ťi c─â ÔÇ×Nici un diplomat n-a fost r─ânit ├«n timpul desf─â╚Öur─ârii piesei de teatruÔÇť.

Discu╚Ťia despre influen╚Ťa nefast─â a Rusiei ├«n lume trebuie purtat─â ├«n fiecare stat ├«n parte, mai ales ├«n cele care, asemeni Rom├óniei, se afl─â zona de interes geostrategic a Kremlinului. Iar aici, dincolo de gesturi formal-inutile de expulzare a vreunui secretar III al ambasadei, trebuie discutat at├«t despre a╚Öa-numita soft-power, c├«t ╚Öi despre influen╚Ťa direct─â ├«n economia na╚Ťional─â.

Asist─âm de c├«╚Ťiva ani la o ofensiv─â ruseasc─â de imagine. S-a ├«mbog─â╚Ťit Bucure╚Ötiul cu tot felul de evenimente culturale aprobate la Moscova. Nu e neap─ârat un lucru r─âu, dar ar fi o naivitate s─â desprindem arta ruseasc─â de politic─â ├«n astfel de contexte. Or, despre asasinatele politice care desf─â╚Öoar─â ├«n Rusia sau despre r─âzboaiele provocate sau ├«ntre╚Ťinute de Kremlin nu se vorbe╚Öte cu prilejul expozi╚Ťiilor sau proiec╚Ťiilor sus╚Ťinute financiar de guvernul de la Moscova. Nu se vorbe╚Öte nici despre Litvinenko, Nem╚Ťov sau Politkovskaia. Fost spion, politician ╚Öi jurnalist─â care au ├«n comun faptul c─â au fost asasina╚Ťi atunci c├«nd au ├«nceput s─â deranjeze cercurile puterii de la Moscova.

Mai este, apoi, aspectul economic, poate cel mai greu de deslu╚Öit. Nimeni nu poate spune cu siguran╚Ť─â care este valoarea propriet─â╚Ťilor ╚Öi investi╚Ťiilor ruse╚Öti ├«n Rom├ónia. Or, dac─â trebuie c─âutat─â undeva influen╚Ťa ruseasc─â, nu e la nivelul unor ideologi ridicoli precum Aleksandr Dughin ╚Öi al╚Ťi halucina╚Ťi, ci acolo unde s├«nt banii. Asta e discu╚Ťia care nu se poart─â aproape deloc, ├«n timp ce MAE rom├ón expulzeaz─â ╚Öi el un nefericit oarecare de pe la ambasada Rusiei.

├Än Statele Unite, din motive de siguran╚Ť─â na╚Ťional─â, s├«nt oprite diverse achizi╚Ťii ale unor companii locale de c─âtre entit─â╚Ťi provenite din ╚Ť─âri cu o istorie de ostilitate la adresa Americicii. E vorba mai ales de companii care se ocup─â cu tehnologia informatic─â sau, uneori, de infrastructura de transport. Nu ├«mi aduc aminte s─â se fi pus vreodat─â problema ├«n felul ─âsta aici. A╚Öa se face c─â, pe anumite trasee din Rom├ónia, te ├«nso╚Ťesc benzin─âriile Gazprom sau Lukoil la fiecare 50 de kilometri. ─ésta e un criteriu foarte bun pentru m─âsurarea influen╚Ťei ruse╚Öti ÔÇô num─âratul benzin─âriilor de pe ╚Öoselele patriei.

Altul ar putea fi num─ârul ╚Öi durata vizitelor la Moscova ale diver╚Öilor ÔÇ×influencer-iÔÇť de prin politica rom├óneasc─â. Ultimul dintre ei a fost Adrian N─âstase, cu siguran╚Ť─â au mai fost ╚Öi al╚Ťii.

Dac─â e ceva de repro╚Öat Guvernului rom├ón e relativa sa pasivitate. Nu exist─â o discu╚Ťie serioas─â despre Rusia ├«n mediile politice rom├óne╚Öti ╚Öi, mai devreme sau mai t├«rziu, lucrul acesta va veni cu o not─â de plat─â. Uneori m─â g├«ndesc c─â o astfel de discu╚Ťie ar produce disconfort. Pentru c─â ar fi una despre valori ╚Öi principii, iar cercurile restr├«nse ale politicii de la Bucure╚Öti au alergie ╚Öi la principii, ╚Öi la fermitate ├«n decizii. ├Än cuvintele unui francez disp─ârut de aproape un secol: ÔÇ×Ce vre╚Ťi, s├«ntem la por╚Ťile Orientului, unde e greu s─â lu─âm ceva ├«n seriosÔÇť. 

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Anex─â la Epistolar despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö
Am g─âsit scrisoarea de mai jos, primit─â ├«n 1987, de la Nicolae Steinhardt. O fac public─â, pentru c─â se refer─â la un articol celebru al P─ârintelui Nicolae despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö.
Frica lui Putin jpeg
Recuno╚Ötin╚Ť─â Evei
Vremurile ne cer curaj, nu sofistic─ârie, limpezime moral─â, nu ├«nc├«lceal─â printre teorii, simplitate ├«n convingeri, nu l├«nced─â indecizie ├«ntre nuan╚Ťe.
AFumurescu prel jpg
Cine n-are dușmani, să-și cumpere!
Am reînceput să ne născocim probleme, ne-am făcut privirea roată și-un dușmănel tot ne-am găsit fiecare, unul cu care să ne răfuim zi de vară pînă-n seară.
1024px Russian Salad  JPG
Istorie din buc─ât─ârie
Domnul Olivier ╚Öi-a compus astfel opera: carne de v├«nat, al─âturi de limb─â de vi╚Ťel, langust─â sau homar, toate fierte, a╚Öezate pe farfurie ╚Öi stropite cu un sos de maionez─â specific regiunii Provence din Fran╚Ťa.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (III)
├Än cazuri excep╚Ťionale crizele politice au fost rezolvate prin recurgerea la votul electoratului.
Iconofobie jpeg
Despre un lucru (mai pu╚Ťin?) semnificativ
Obsesia binelui colectiv formeaz─â eroi, cea a binelui personal, cel mult, farisei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ura și la gară!
ÔÇ×Ura ╚Öi la gar─â!ÔÇť dezvolt─â sensuri numeroase, dar previzibile: poate indica, ├«n cheie pozitiv─â, eliberarea de o povar─â ÔÇô sau, ├«n cheie negativ─â, ├«ncheierea (prea) expeditiv─â ╚Öi superficial─â a unei ac╚Ťiuni, indiferen╚Ťa, lipsa de interes; adresat─â direct unui interlocutor, marcheaz─â de obicei refuzul,
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Rezultate ╚Öi topuri na╚Ťionale
Ce se ├«nt├«mpl─â la nivelul managementului institu╚Ťiilor de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt?
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Merge Wimbledon-ul și fără puncte, și fără ruși?
E cea mai mare confruntare pe tema Rusiei din lumea sportului, p├«n─â acum coerent─â relativ la pedeapsa aplicat─â supu┼čilor ┼či sus-pu┼čilor din patria lui Putin.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Oameni și cîini
├Än comunism ╚Öi o vreme dup─â aceea, se pare c─â nu doar oamenii, ci ╚Öi multe alte fiin╚Ťe se comportau altfel dec├«t ast─âzi. Condi╚Ťiile grele produceau o ├«nr─âire, o s─âlb─âticire general─â.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.