Cine mai e și acest Bruxelles?

Publicat în Dilema Veche nr. 399 din 6 - 12 octombrie 2011
Cum va arăta Europa „de după Paris“? jpeg

O ştire „de senzaţie“ făcea ocolul presei româneşti la sfîrşitul săptămînii trecute: „Comisia Europeană se gîndeşte să interzică sistemul all-inclusive din hoteluri, din cauza faptului că acesta implică aruncarea unei cantităţi prea mari de mîncare, ceea ce contravine intenţiei Uniunii Europene de a limita cît mai mult irosirea alimentelor. Informaţia apare în ziarul bulgar Monitor, care citează surse din guvernul de la Sofia“, nota presa de la Bucureşti. Sub informaţia publicată de mediile electronice urma, evident, un şir de sudălmi şi blesteme la adresa funcţionarilor de la Bruxelles. Să privim mai întîi la credibilitatea sursei. Nu că presa bulgărească ar avea o problemă – nimic nu arată că ar fi mai prejos decît a noastră sau a ţărilor de prin regiune. Totuşi, cînd ştirea apare într-o singură publicaţie dintr-o singură ţară, ar cam trebui să-ţi pui întrebări. De ce oare presa din Spania, unde industria all-inclusive e de sute de ori mai dezvoltată decît cea a Bulgariei, şi interesele pe măsură, nu pomeneşte nimic despre asta? Oare Sofia o fi avînd „surse“ mai bune la Bruxelles decît Madridul? 

Lăsînd la o parte chestiunea „sursei“, trebuis spus că, în realitate, Comisia Europeană nu poate interzice nimănui nimic, în afară de a încălca Tratatele. Comisia poate sancţiona statele dacă încalcă regulile pieţei unice sau libertăţile de circulaţie pentru persoane, capitaluri, bunuri şi servicii. Despre toate acestea se vorbeşte în Tratate, desigur, nu şi despre felul cum se consumă mîncarea în restaurantele hotelurilor. Şi, oricum, Comisia nu poate decide singură. 

De fapt, Comisia aplică hotărîrile celor 27 de state membre, reunite în Consiliu. Desigur, în activitatea sa, Comisia poate emite propuneri de acte normative obligatorii sau de simple recomandări. Propunerile Comisiei trebuie însă aprobate de Parlament şi de Consiliu – în caz că sînt validate în forme diferite, urmează complicate procese de mediere. Imaginaţi-vă Comisia ca pe un Executiv, dar cu atribuţii mult mai restrînse decît unul naţional. Şi nu ca pe Guvernul de la Bucureşti, care dă ordonanţe de urgenţă cînd îi trece lui prin cap, după care se întreabă de ce oare au căzut la Curtea Constituţională! 

Mai trebuie spus că propunerile Comisiei nu cad din senin. Comisia nu dă ucazuri. Înainte de toate, Comisia comandă studii independente – de aceea există o sumedenie de think-thank-uri în Bruxelles. Apoi, lansează dezbateri publice – şi aici intervine, pentru prima dată, celebrul lobby. Există, într-adevăr, un studiu preliminar pe tema risipei de alimente, finalizat în octombrie 2010: „Preparatory study on food waste across EU 27“, realizat de „Bio Intelligence Service“, un think-thank cu sediul la Paris, fondat în 1989. 

Dar rezultatele cercetării nu vin deloc în sprijinul ideii de interzicere a sistemului all-inclusive. În realitate, cea mai mare risipă de alimente are loc chiar în casele noastre (în proporţie de 42%) – cumpărăm mai mult decît ne trebuie şi, la urmă, aruncăm. Pe locul al doilea se situează industria de prelucrare a alimentelor, cu 39%. Sectorul de restaurante şi catering vine de-abia pe locul al treilea, dar la mare distanţă, cu 14%, şi doar 5% din alimente se pierd în sectorul de retail. A interzice sistemul all-inclusive pe motiv de risipă de alimente este ca şi cum ai trage cu tunul după muşte. 

Să ne imaginăm totuşi Comisia venind cu propunerea de „interzicere a sistemului all-inclusive. Ce vor spune, oare, în Consiliu, ţări precum Spania, Portugalia, Italia, Franţa, Cipru, Grecia, Malta, Bulgaria, plus aliaţii pe care îi vor putea mobiliza? E uşor de anticipat. Or fi cei din Comisie cum or fi, dar nu într-atît de proşti încît să vină cu propuneri moarte din start! 

Toată această poveste vine dintr-o idee greşită, potrivit căreia „Bruxelles-ul“ decide peste capetele statelor. „Bruxelles-ul limitează suveranitatea statelor“ – este o idee adînc înrădăcinată în multe minţi de pe la noi. Dar cine este, de fapt, acest „Bruxelles“? Renunţarea la părţi din suveranitatea naţională reprezintă un fenomen real, dar decizia nu aparţine nici Comisiei, nici Parlamentului European, nici lui Barroso, nici lui Van Rompuy. Doar statele membre, în Consiliu, pot lua asemenea decizii. 

De exemplu, atunci cînd s-a imaginat sistemul guvernanţei economice, cînd statele s-au obligat să prezinte Comisiei Europene cifrele bugetelor şi situaţia lor financiară, pentru a se preveni derapaje de tip Grecia, a fost pentru că, în Consiliu, liderii guvernelor statelor membre au căzut de acord. Parlamentul doar a aprobat ideea, iar Comisia este chemată să o aplice. Că unii dintre acei lideri politici una spun în clădirea Justus Lipsius (Justus Lipsius, 1547-1606, filozof şi savant umanist, profesor la universităţile din Leuven, Leiden şi Jena, născut în provincia Brabant, aproape de Bruxelles) de la Bruxelles, unde îşi ţin şedinţele, şi alta în capitalele ţărilor lor, pentru a face frumos în faţa partidelor populiste, e o altă discuţie. Dar nu „Bruxelles-ul“ le impune renunţarea la părţi din suveranitate, aşa cum încearcă ei să se victimizeze în faţa unei părţi ingorante a electoratului. Ci ei înşişi sînt de acord cu asta, cînd se întîlnesc în Bruxelles! 

La fel şi cu interzicerea sistemului all-inclusive. Va fi posibilă în eventualitatea în care şefii de guverne ai celor 27 vor accepta o asemenea năzdrăvănie. „Bruxelles-ul“ nu o va putea impune. Dincolo de caracterul anecdotic al poveştii, rămîne, însă, nivelul la care abordăm, în România, chestiunile europene. Şi atunci, de ce să ne supărăm pentru prestaţia politicienilor noştri, acolo, la Bruxelles?

Ovidiu Nahoi este jurnalist, redactor-şef la Adevărul Europa.

O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.
index jpeg 6 webp
„Poleiala” de pe Selly
În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
De ce se depărtează românii de UE
Niciodată în istoria ei n-a avut România o perioadă așa lungă de prosperitate și dezvoltare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Feminitate și destin
Destinul converteşte „ordinea“ naturală (şi pe cea divină?) în viaţă, în dinamism imanent, în armonie de inanalizabile.
Frica lui Putin jpeg
Telefonul mobil
Ca să rezumăm printr-o imagine totul: ducem o viață de anexă a telefonului mobil.
index jpeg 5 webp
Una dintre cele mai inteligente femei din secolul al XIX-lea
Nu au trecut prea mulți ani, vreo cinci să fi fost, și Elena Ghica a mai urcat un munte, a mai ajuns pe un vîrf: pe Mont Blanc.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Iconofobie jpeg
Despre „dinamicile” literare
Dinamica trecutului face loc unei noi dinamici analitice, mult mai sofisticate decît odinioară.
„Cu bule“ jpeg
De la pivniță la cîrciumă
Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță.
HCorches prel jpg
Dragul meu fiu,
Cînd Selly avea vîrsta ta, avea în cont mai mulți bani decît valorează tot ce familia ta a adunat de-a lungul timpului.
IMG 8779 jpeg
Dacă xenofobia nu-i rasism, fotbalul e sport?
Aşa că, o fi fotbalul un sport, doar că voi, care intraţi, lăsaţi orice toleranţă! Dacă ar fi privit mai atent, Virgiliu ar fi găsit în dantesca lui coborîre cohorte de driblangii.
p 7 WC jpg
Va reconsidera Biserica Catolică doctrina despre contracepție?
Unii dintre teologii catolici de prim rang care au participat la dezbatere au sugerat că utilizarea anticoncepționalelor poate fi, în anumite circumstanțe, legitimă.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Diferențe
Dacă ar fi să fac o comparație, Val Gardena, de exemplu, e o zonă de schi în Italia în care pîrtiile legate între ele însumează 500 de kilometri.

Adevarul.ro

image
Ce avere are „Lupul de la Rutieră”. Soția sa, fost viceprimar, conduce afaceri prospere la Râșnov
„Lupul de la Rutieră” a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. Soția sa a fost viceprimar al orașului Râșnov și conduce afaceri prospere, care le-au permis să cumpere case și terenuri
image
Revelațiile unor unguri în România. „Până la urmă, m-am înșelat în privința Transilvaniei și a lor”
Zsolt și Daniel sunt doi tineri din Ungaria care au vizitat pe rând România și au vorbit despre surprizele pe care le-au avut în momentul în care au ajuns să cunoască români și chiar să-și facă prieteni.
image
Care sunt cele 3 zodii care mint fără nicio remuşcare
Din punct de vedere al horoscopului există zodii care sunt mai mult sau mai puţin predispuse a se regăsi pe lista mincinoşilor.

HIstoria.ro

image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.
image
Basarabia în anul 1917. Atunci când Unirea nu se întrevedea
Colapsul economic cauzat de starea de război, criza alimentară care a debutat în toamna anului 1916 și tensiunea politică crescândă au creat o situație explozivă în Imperiul Rus, care a culminat cu răsturnarea autocrației țariste, în urma Revoluției ruse din februarie 1917.
image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.