Cine e vocea României?

Publicat în Dilema Veche nr. 567 din 24-30 decembrie 2014
Mîrșava intenție bună a statului jpeg

Ziceam că avem o Comisie europeană care a stabilit o regulă pe care o păstrează cu anasîna: pune pe site, la pagina Your Voice in Europe (vocea ta în Europa) cam tot ceea ce urmează să intre în dezbaterile formale, în materie de legislaţie emisă la Bruxelles. Aici vorbesc despre Regulamente (obligatoriu de aplicat), Recomandări (obligatoriu de citit) sau Directive (obligatoriu de aflat care e Scopul, apoi de transferat în legislaţia naţională, după cum Scopul se potriveşte statului membru). În plus, avem de-a face cu o mulţime de adaptări, modificări, înnoiri ale acestui colos numit Acquis-ul comunitar. Consultările există pentru că, astfel, Comisia se apără de acuzaţia de lipsă de transparenţă, numită pe ici-pe colo „deficit de democraţie“. Cu toată recenta implicare suplimentară a Parlamentului european, marea majoritate a deciziilor de la Bruxelles sînt luate în spatele unor uşi solid închise. Nu poţi afla cu una, cu două, ce se discută în COREPER-uri (şedinţe speciale destinate intereselor statelor membre) sau în Consilii (tot despre statele membre e vorba şi aici). Nu poţi afla cum au ajuns majoritatea liderilor de instituţii europene în funcţii. Cetăţeanul oricărui stat membru cu greu poate să afle ce îl aşteaptă în materie legislativă. Există, e drept, o sumedenie de etape transparente şi consultări, lecturi şi paralecturi, şedinţe publice ale comisiilor parlamentare, comunicate de presă şi alte gesturi de acest fel, menite a informa contribuabilul. Din păcate, ele nu se petrec exact în fazele-cheie, atunci cînd se desenează liniile de forţă ale textului. Acestea se discută mai mereu în totală discreţie.

Aşadar, mai dau o fugă pe pagina dedicată consultărilor. Despre revizuirea Directivei privind timpul de lucru, am vorbit săptămîna trecută. Ce a mai rămas? Cam puţin, după gustul Comisiei, care are obiceiul de a propune multe teme deodată. Acum, perioadă de tranziţie fiind, subiectele sînt mai puţine. Ni se cere părerea despre „Orientări referitoare la furnizarea de informaţii privind substanţele sau produsele care provoacă alergii sau intoleranţe, astfel cum sînt enumerate în Anexa II din Regulamentul UE nr. 1169/2011 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare“ (citat exact, scuzaţi expresia). Nu am avut răbdare să caut şi să citesc respectivul regulament, dar bănuiesc că este o consultare interesantă pentru orice organizaţie care se ocupă cu protecţia consumatorilor (fie ea a statului sau nonguvernamentală), pentru ministerul agriculturii, pentru cel al industriei, pentru supermarketuri şi pentru toţi producătorii de mîncare de prin statele membre (inclusiv România, evident). La fel de intens bănui că nu vom afla mare lucru despre mersul negocierilor şi al consultărilor. Peste patru-cinci ani, însă, pot paria că vom auzi la ştiri diverse văicăreli ale unuia sau ale altuia dintre producători, ţipînd ca din gură de şarpe că Guvernul nu a fost în stare să îi apere împotriva silniciilor şi abuzurilor Comisiei care, iată, îi bagă în faliment cu pretenţii absurde. Nu vă miraţi. Aşa s-a întîmplat cînd cu ceaiurile medicinale sau cu bicarbonatul din mici (de fapt, miza era carminul, nu bicarbonatul, dar asta e altă poveste).

Am mai avea o consultare privind ajutoarele de stat în domeniul pescuitului. Ce să zici despre pescuit în România? Că se mai face pe ici, pe colo, mai mult în scopuri turistice? Că acvacultura industrială este exotică la noi? Că singurii bani europeni pe care i-am văzut cheltuiţi în acest domeniu erau dedicaţi unei cvasipenibile campanii de informare numite „Nici o masă fără peşte“? Că, la raft, în Obor sau la Carfur, kilu’ de peşte costă obraznic de mult şi a devenit interzis consumatorilor medii? Aş zice, simplu: care ajutoare, care pescuit, care flotă, care strategică?

Pînă la urmă, doar la aste două consultări privind, stau şi mă întreb cine va fi vocea României în discuţiile şi negocierile care vor urma? Mai mult ca sigur, din păcate, toţi cei direct interesaţi nu se vor implica. Din neştiinţă sau din nepăsare, nu are importanţă. Guvernul va fi solist. Mă tem că nu va avea nici măcar background vocals. Aşa s-a întîmplat pînă acum. 

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană, la TVR.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Israel 2013 Aerial 21 Masada jpg
Prima organizație teroristă din istoria omenirii. Numele ei semăna cu o armă folosită de daci și a devenit simbolul rezistenței poporului evreu
În secolul I d. Hr, în Iudeea, se consideră că a apărut prima organizație teroristă cunoscută din istorie. Era formată din asasini numiți sicarii, oameni care semănaseră panică pe străzile Ierusalimului. Erau dușmanii neîmpăcați ai romanilor și au devenit un simbol la libertății și rezistenței.
paine alba istock jpg
Ce se întâmplă în organism dacă consumi pâine albă în fiecare zi. Explicația oferită de medicii nutriționiști
Pâinea este, fără doar și poate, unul dintre cele mai comune alimente din dieta noastră. Însă, multe diete ne sfătuiesc să nu consumăm pâine în exces, așa că devine important să știm precis care vor fi consecințele asupra organismului nostru dacă vom consuma pâine albă în fiecare zi.
fructe freepik1 jpeg
Aceste 5 fructe pot reduce riscul de cancer colorectal. Sunt recomandate de medicii din întreaga lume
Cancerul colorectal devine o problemă tot mai comună, mai ales în rândul tinerilor. Deja 1 din 5 oameni diagnosticați cu această problemă au sub vârsta de 55 de ani, iar experții încearcă să înțeleagă cauza acestui fenomen.
Ilie Bolojan, Kelemen Hunor și Viktor Orban la Congresul UDMR FOTO Inquam / Simion Tătaru
Ce se schimbă pe axa București-Budapesta după victoria opoziției ungare. „Autoritățile române au fost «legate de mâini»”
Victoria lui Péter Magyar va avea efecte și asupra relațiilor româno-ungare, susține politologul Sergiu Mișcoiu. Profesorul român decorat de Franța explică, pentru „Adevărul”, în ce fel se reconfigurează harta relațiilor Ungariei cu România și UE.
ri ya couple 6147556 jpg
Capcana interdicțiilor: de ce izolarea adolescenților de primele relații le sabotează maturizarea emoțională
Cercetătorii au urmărit timp de un an mii de elevi din China și au descoperit că simpla intrare într-o relație romantică crește cu 54% riscul de a dezvolta gânduri suicidare, în anumite cazuri. Interzicerea relațiilor nu ajută. Ignorarea lor, cu atât mai puțin.
mitraliera aparare aeriană/FOTO:X
În Ucraina au apărut sistemele private de apărare aeriană. Cine le operează și ce implicații au
În Ucraina a apărut, în mod efectiv, un nou element în arhitectura de securitate: sistemele private de apărare aeriană, care au început deja să protejeze infrastructura critică de atacurile rusești.
Calea ferata Deva Brad  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (9) JPG
Căile ferate construite în Apuseni, între glorie și ruină. Soarta dramatică a rețelei care a scos din izolare Țara Moților
Liniile ferate din Munții Apuseni, construite începând din secolul al XIX-lea, au deschis calea spre una dintre cele mai izolate, dar și mai bogate regiuni ale României, Țara Moților. Multe au dispărut dramatic, lăsând în urmă monumente emblematice, iar altele mai supraviețuiesc doar pe bucăți.
Ramona Gaza Artemis II   KSC, Vehicle Assembly Building jpg
De la Lugoj la Marte. Povestea româncei de la NASA care a contribuit la Artemis protejând astronauții de radiațiile ucigașe
Ramona Gaza are un rol esențial la NASA și în misiunile Artemis: e numărul 2 (director adjunct) la Sistemul de Radiații, iar munca ei este să se asigure că oamenii care ies în spațiu supraviețuiesc radiațiilor cosmice. Într-un interviu pentru „Adevărul”, ea povestește drumul din Lugoj la NASA.
capsuni freepik jpg
Trucul ingenios care ajută căpșunile să fie mai mari și mai gustoase ca niciodată. Ce trebuie pus în pământ
După cum putem observa, temperaturile din țara noastră devin tot mai calde, iar românii care stau la curte încep deja să se ocupe tot mai intens de diversele fructe și legume pe care le cultivă.