Cine, ce, pe unde, cînd mai citește?

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 932 din 17 ÔÇô 23 februarie 2022
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg

Din c├«nd ├«n c├«nd, aceast─â tem─â a lecturii devine oarecum viral─â sau sim╚Ťim nevoia s─â ne raport─âm la ea, provocat─â de c├«te ceva din via╚Ťa public─â, cel mai adesea. Eu ├«nsumi am scris de mai multe ori despre ÔÇ×criza lecturiiÔÇŁ, despre posibile strategii prin care s─â promov─âm sistemic lectura ├«n cadrul institu╚Ťionalizat al ╚Öcolii sau despre strategii de la firul ierbii, prin care elevii pot fi sensibiliza╚Ťi ╚Öi determina╚Ťi s─â citeasc─â.

O legend─â spune c─â pe vremea dinainte de ╩╝89 se citea mai mult, c─â ├«n ziua de azi s-a pierdut din aceast─â deprindere comparativ cu acei ani, c├«nd tot omul citea. Tirajele unor c─âr╚Ťi, uneori de ordinul zecilor de mii la prima edi╚Ťie, pare a confirma aceast─â ipotez─â ╚Öi a sublinia o dat─â ├«n plus tragedia ├«n care ne-am afla acum. Eu am o alt─â p─ârere ╚Öi despre lectura din acele timpuri, chiar dac─â nu am cum s─â o ├«ntemeiez ╚Ötiin╚Ťific. Sigur, pe de o parte, se citea poate mai mult, ├«n absen╚Ťa unor alte mijloace de divertisment, cum ar fi televiziunea, Internetul, jocurile PC etc., ast─âzi la ├«ndem├«na oricui. Dar dincolo de asta, mai cred c─â se citea oarecum ca act subversiv ╚Öi informativ la adresa realit─â╚Ťilor timpului. Oamenii cump─ârau c─âr╚Ťi pentru c─â auzeau pe surse c─â ├«n ele se spune mai mult sau mai pu╚Ťin voalat ceva despre conducere, ceva despre partid, ceva despre Securitate etc. Cu alte cuvinte, nu era o practic─â a lecturii, ca s─â ├«i zic a╚Öa, de pl─âcere, a lecturii ca act de rafinament intelectual sau de nevoie spiritual─â, ci o form─â de situare ├«n zona supravie╚Ťuirii: orice detaliu al lumii care atenta la cenzura de toate felurile, la opresiune, la lipsuri era o gur─â de aer ├«n plus.

La nivel ╚Öcolar, nici ├«n acele timpuri nu era o mare veselie s─â parcurgi programa de limba ╚Öi literatura rom├ón─â ╚Öi cu siguran╚Ť─â nu aceasta era cea care deschidea apetitul lecturii. S─â fim serio╚Öi, cu texte ca ÔÇ×FefeleagaÔÇŁ, ÔÇ×La vulturiÔÇŁ, ÔÇ×PuiulÔÇŁ, ÔÇ×O or─â din augustÔÇŁ, ÔÇ×M─âri sub pustiuriÔÇŁ etc. care se studiau ├«n gimnaziu, nu aduceai elevii ├«n arena lecturii de pl─âcere. Le ├«nv─â╚Ťai pentru c─â se cerea, ╚Öi at├«t. Adesea chiar f─âr─â s─â pricepi elementele lor de profunzime, cu siguran╚Ť─â f─âr─â etapa lecturii de identificare. Cine ╚Ötie cam ce texte s├«nt ast─âzi prin manualele ╚Öcolare vede imediat uria╚Öa diferen╚Ť─â, distan╚Ťa incomensurabil─â, favorizarea unor mecanisme de na╚Ötere a apetitului pentru lectur─â ├«n ziua de ast─âzi. La liceu, ├«n privin╚Ťa textelor studiate, mari diferen╚Ťe fa╚Ť─â de cele pe care le propun ast─âzi profesorii spre studiu nu existau nici atunci. Diferen╚Ťa, ca ast─âzi, ├«n bun─â m─âsur─â, o f─âceau tot unii profesori care ie╚Öeau din tipare, care mai duceau discursul ╚Öi spre alte texte dec├«t cele din manuale, care citeau cu elevii lor literatur─â contemporan─â ╚Öi care erau capabili s─â propun─â elevilor chei de lectur─â apropiate universului lor chiar pe textele obligatorii.

Ne pl├«ngem, ast─âzi, c─â nu exist─â strategii na╚Ťionale ├«n educa╚Ťie care s─â promoveze lectura. Eu a╚Ö zice c─â au existat ╚Öi c─â exist─â, f─âr─â ca asta s─â ├«nsemne c─â nu trebuie f─âcut mai mult. ├Än urm─â cu mai mul╚Ťi ani, Monica Halaszi, prietena mea, profesoar─â ├«n Bistri╚Ťa, al─âturi de Anca Denisa Petrache, pe vremea aceea inspector general ├«n minister, cu sus╚Ťinerea Monic─âi Anisie, secretar de stat ├«n minister, au ├«nfiin╚Ťat Olimpiada de Lectur─â ca Abilitate de Via╚Ť─â (OLAV), demers la care am pus ╚Öi eu um─ârul. Un concurs care avea ca proiect exact promovarea lecturii, cu propuneri de texte din literatura universal─â, cel mai adesea contemporan─â, cu propuneri de c─âr╚Ťi atr─âg─âtoare, pe niveluri de v├«rst─â, pentru etapa na╚Ťional─â. Concursul a devenit unul dintre cele mai ├«ndr─âgite din sistem ╚Öi a generat valuri dup─â valuri de simpatie.

Manualele ╚Öcolare din gimnaziu, cum spuneam, propun texte atr─âg─âtoare, adecvate v├«rstei elevilor ╚Öi experien╚Ťei lor de via╚Ť─â, propun, de asemenea, lecturi suplimentare selectate conform acelora╚Öi principii. ├Än ╚Öcoli se desf─â╚Öoar─â cercuri de lectur─â, se invit─â tot mai des ╚Öi ├«n mai multe ocazii scriitori, exist─â o preocupare tot mai mare pentru diversificarea acestor activit─â╚Ťi. Copiii din gimnaziu citesc mai mult dec├«t cei de liceu, este adev─ârat. Pentru c─â la liceu apar mai constr├«ng─âtoare canonul ╚Öi abordarea oarecum normat─â a acestuia, datorat─â ├«n bun─â m─âsur─â conservatorismului unor profesori. ╚śi, probabil, din alte motive, de asemenea, care ╚Ťin de v├«rst─â, de apari╚Ťia altor preocup─âri, de presiunea altor materii etc. Dar ╚Öi la liceu exist─â emula╚Ťie legat─â de lectur─â. Se cump─âr─â c─âr╚Ťi, chiar dac─â ne-am dori s─â se cumpere mai multe, desigur. O chestiune pe care am observat-o, ├«ns─â, este c─â nu se prea cump─âr─â literatur─â rom├ón─â, ci mai ales autori str─âini. Aici este vorba ╚Öi despre strategiile de marketing, unele edituri reu╚Öind s─â devin─â mai interesante pentru elevi, altele, care tip─âresc c─âr╚Ťi ale autorilor rom├óni, au fost mai ├«ncete la acest capitol.

Din acest an, o ini╚Ťiativ─â legislativ─â apar╚Ťin├«nd aceleia╚Öi Monica Anisie a stabilit ziua de 15 februarie ca Zi na╚Ťional─â a lecturii. Este ╚Öi acesta un alt pas pe drumul spre lectura zilei, devenit─â fapt cotidian, al c├«t mai multor rom├óni. ╚ścolile s-au ├«nghesuit s─â organizeze activit─â╚Ťi peste activit─â╚Ťi. Eu ├«nsumi am fost pus ├«n impas, pentru c─â am fost invitat ├«n at├«tea locuri ├«nc├«t unele invita╚Ťii am fost nevoit s─â le declin sau s─â propun alte zile pentru onorarea lor. S├«nt sigur c─â o mul╚Ťime de scriitori au p─â╚Ťit acela╚Öi lucru. Nu era nici o indica╚Ťie cum c─â ar trebui s─â fie invita╚Ťi scriitori, ci c─â profesorii trebuie s─â citeasc─â cu elevii la anumite ore. Totu╚Öi, majoritatea ╚Öcolilor au ales s─â invite scriitori, ceea ce mi se pare minunat ╚Öi o dovad─â ├«n plus c─â se fac eforturi, c─â exist─â interes sau chiar emula╚Ťie, c─â lucruri bune se ├«nt├«mpl─â, mai ales la firul ierbii. Chiar dac─â, ├«n alte sfere, nu este chiar a╚Öa, dac─â ar fi s─â ├«nchei amuzat ╚Öi amar pu╚Ťin, cu replica pe care mi-a dat-o cineva care este bine informat ├«n aceast─â privin╚Ť─â: ÔÇ×Parlamentarii fug de cititÔÇŁ. 

Horia Corche╚Ö este scriitor ╚Öi profesor de limba ╚Öi literatura rom├ón─â.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Imagini spectaculoase cu uria┼čul pod de la Br─âila dup─â montarea tablierului metalic de 22.000 de tone FOTO
Mar┼úi, 28 iunie, a fost montat ultimul dintre cele 86 de segmente de tablier metalic la podul suspendat de la Br─âila, informeaz─â┬á CNAIR. Podul peste Dun─âre de la Br─âila va fi cel mai mare pod suspendat din Rom├ónia ┼či al treilea din Europa.
image
Primele imagini cu racheta ruseasc─â┬á X-22 care love┼čte centrul comercial din Kremenciuk - VIDEO
Au ap─ârut primele imagini cu racheta care love┼čte centrul comercial din Kremenciuk. Este vorba despre o rachet─â ruseasc─â X-22. ├Än urma atacului de luni, cel pu┼úin 18 persoane ┼či-au pierdut via┼úa.
image
Sentinţă în cazul lui Andrei, băiatul de 13 ani omorât în bătaie pentru o fată, în centrul Mangaliei
În urmă cu doi ani, Andrei (13 ani) a fost bătut pe o stradă din Mangalia de un alt tânăr. La scurt timp, victima a murit.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.