Cine, ce, pe unde, cînd mai citește?

Publicat în Dilema Veche nr. 932 din 17 – 23 februarie 2022
FILIT – Iași 2021 jpeg

Din cînd în cînd, această temă a lecturii devine oarecum virală sau simțim nevoia să ne raportăm la ea, provocată de cîte ceva din viața publică, cel mai adesea. Eu însumi am scris de mai multe ori despre „criza lecturii”, despre posibile strategii prin care să promovăm sistemic lectura în cadrul instituționalizat al școlii sau despre strategii de la firul ierbii, prin care elevii pot fi sensibilizați și determinați să citească.

O legendă spune că pe vremea dinainte de ʼ89 se citea mai mult, că în ziua de azi s-a pierdut din această deprindere comparativ cu acei ani, cînd tot omul citea. Tirajele unor cărți, uneori de ordinul zecilor de mii la prima ediție, pare a confirma această ipoteză și a sublinia o dată în plus tragedia în care ne-am afla acum. Eu am o altă părere și despre lectura din acele timpuri, chiar dacă nu am cum să o întemeiez științific. Sigur, pe de o parte, se citea poate mai mult, în absența unor alte mijloace de divertisment, cum ar fi televiziunea, Internetul, jocurile PC etc., astăzi la îndemîna oricui. Dar dincolo de asta, mai cred că se citea oarecum ca act subversiv și informativ la adresa realităților timpului. Oamenii cumpărau cărți pentru că auzeau pe surse că în ele se spune mai mult sau mai puțin voalat ceva despre conducere, ceva despre partid, ceva despre Securitate etc. Cu alte cuvinte, nu era o practică a lecturii, ca să îi zic așa, de plăcere, a lecturii ca act de rafinament intelectual sau de nevoie spirituală, ci o formă de situare în zona supraviețuirii: orice detaliu al lumii care atenta la cenzura de toate felurile, la opresiune, la lipsuri era o gură de aer în plus.

La nivel școlar, nici în acele timpuri nu era o mare veselie să parcurgi programa de limba și literatura română și cu siguranță nu aceasta era cea care deschidea apetitul lecturii. Să fim serioși, cu texte ca „Fefeleaga”, „La vulturi”, „Puiul”, „O oră din august”, „Mări sub pustiuri” etc. care se studiau în gimnaziu, nu aduceai elevii în arena lecturii de plăcere. Le învățai pentru că se cerea, și atît. Adesea chiar fără să pricepi elementele lor de profunzime, cu siguranță fără etapa lecturii de identificare. Cine știe cam ce texte sînt astăzi prin manualele școlare vede imediat uriașa diferență, distanța incomensurabilă, favorizarea unor mecanisme de naștere a apetitului pentru lectură în ziua de astăzi. La liceu, în privința textelor studiate, mari diferențe față de cele pe care le propun astăzi profesorii spre studiu nu existau nici atunci. Diferența, ca astăzi, în bună măsură, o făceau tot unii profesori care ieșeau din tipare, care mai duceau discursul și spre alte texte decît cele din manuale, care citeau cu elevii lor literatură contemporană și care erau capabili să propună elevilor chei de lectură apropiate universului lor chiar pe textele obligatorii.

Ne plîngem, astăzi, că nu există strategii naționale în educație care să promoveze lectura. Eu aș zice că au existat și că există, fără ca asta să însemne că nu trebuie făcut mai mult. În urmă cu mai mulți ani, Monica Halaszi, prietena mea, profesoară în Bistrița, alături de Anca Denisa Petrache, pe vremea aceea inspector general în minister, cu susținerea Monicăi Anisie, secretar de stat în minister, au înființat Olimpiada de Lectură ca Abilitate de Viață (OLAV), demers la care am pus și eu umărul. Un concurs care avea ca proiect exact promovarea lecturii, cu propuneri de texte din literatura universală, cel mai adesea contemporană, cu propuneri de cărți atrăgătoare, pe niveluri de vîrstă, pentru etapa națională. Concursul a devenit unul dintre cele mai îndrăgite din sistem și a generat valuri după valuri de simpatie.

Manualele școlare din gimnaziu, cum spuneam, propun texte atrăgătoare, adecvate vîrstei elevilor și experienței lor de viață, propun, de asemenea, lecturi suplimentare selectate conform acelorași principii. În școli se desfășoară cercuri de lectură, se invită tot mai des și în mai multe ocazii scriitori, există o preocupare tot mai mare pentru diversificarea acestor activități. Copiii din gimnaziu citesc mai mult decît cei de liceu, este adevărat. Pentru că la liceu apar mai constrîngătoare canonul și abordarea oarecum normată a acestuia, datorată în bună măsură conservatorismului unor profesori. Și, probabil, din alte motive, de asemenea, care țin de vîrstă, de apariția altor preocupări, de presiunea altor materii etc. Dar și la liceu există emulație legată de lectură. Se cumpără cărți, chiar dacă ne-am dori să se cumpere mai multe, desigur. O chestiune pe care am observat-o, însă, este că nu se prea cumpără literatură română, ci mai ales autori străini. Aici este vorba și despre strategiile de marketing, unele edituri reușind să devină mai interesante pentru elevi, altele, care tipăresc cărți ale autorilor români, au fost mai încete la acest capitol.

Din acest an, o inițiativă legislativă aparținînd aceleiași Monica Anisie a stabilit ziua de 15 februarie ca Zi națională a lecturii. Este și acesta un alt pas pe drumul spre lectura zilei, devenită fapt cotidian, al cît mai multor români. Școlile s-au înghesuit să organizeze activități peste activități. Eu însumi am fost pus în impas, pentru că am fost invitat în atîtea locuri încît unele invitații am fost nevoit să le declin sau să propun alte zile pentru onorarea lor. Sînt sigur că o mulțime de scriitori au pățit același lucru. Nu era nici o indicație cum că ar trebui să fie invitați scriitori, ci că profesorii trebuie să citească cu elevii la anumite ore. Totuși, majoritatea școlilor au ales să invite scriitori, ceea ce mi se pare minunat și o dovadă în plus că se fac eforturi, că există interes sau chiar emulație, că lucruri bune se întîmplă, mai ales la firul ierbii. Chiar dacă, în alte sfere, nu este chiar așa, dacă ar fi să închei amuzat și amar puțin, cu replica pe care mi-a dat-o cineva care este bine informat în această privință: „Parlamentarii fug de citit”. 

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

2 cum sa alegi un pepene verde jpg jpeg
Cum îți dai seama dacă pepenele verde este bine copt. 4 lucruri la care trebuie să fii atent pentru a-l alege cum trebuie
Vara este sezonul pepenelui verde, iar nimic nu se compară cu gustul dulce și răcoritor al unui fruct bine copt. Totuși, alegerea unui pepene perfect din grămada de pe tarabă sau din supermarket poate fi o adevărată provocare.
cancer plamani webp
Simptomele ignorate ale cancerului de plămâni, boala de care suferă Ion Iliescu. „Nu are receptori de durere”
Cancerul pumonar, afecțiunea de care suferă fostul președinte al României, Ion Iliescu, este cancerul care determină pe glob cele mai multe decese. Atunci când apar simptome care ne trimit la medic este deja tardiv, iar asta pentru că plămânul nu doare. Sunt însă investigații pe care le putem face.
Mulțime de oameni în Muzeul Luvru din Paris Foto YouTube City beautiful
Grevă spontană la Muzeul Luvru. „Cred că până și Mona Lisa are nevoie de o zi liberă”
O grevă spontană a paralizat luni activitatea Muzeului Luvru, cel mai vizitat muzeu din lume, mii de turişti aşteptând în zadar în faţa uşilor care au rămas închise.
banner Daniel Alexandrescu trupa K1 jpg
Vă mai amintiți de K1? Ce au pățit când au lansat „Fată verde”: „Blasfemie!”. Cât câștigă din drepturile de autor: „O peticeală”
Vă mai amintiți de soliștii de la K1? Dezvăluirile lui Daniel Alexandrescu: „Au aruncat cu pietre în noi”. Cât câștigă din drepturile de autor: „O peticeală”
Terasaă la mare pe litoral  Foto Freepik com jpg
Plajă pe abonament. Cât plătește un turist pe litoralul românesc pentru un șezlong rezervat pentru mai multe zile
Turiștii care își fac vacanța pe litoralul românesc pot profita în această vară de oferte la abonamentele pentru șezlonguri, valabile pentru câteva zile sau chiar pentru întreg sezonul estival.
drone maritime, foto wikipedia jpg
Danemarca îşi întăreşte supravegherea în Marea Nordului şi în Marea Baltică cu două drone maritime autonome
Danemarca a testat luni două drone maritime autonome în Marea Baltică și în Marea Nordului, întârindu-şi supravegherea în zonă, după incidentele legate de distrugerea unor cabluri subacvatice de telecomunicaţii.
Banner Dan Negru
Un politician cu patru clase și 500.000 de cai sacrificați. Ce i s-a întâmplat familiei lui Dan Negru acum 74 de ani: „Sute de mii de români au avut de suferit din cauza lui”
Aflat în cartierul Drumul Taberei, într-un loc bine cunoscut de bucureșteni sub numele de Piața Moghioroș, Dan Negru a publicat recent un videoclip pe pagina sa de Instagram, în care aduce în discuție nu doar denumirea zonei, ci și trecutul încărcat de semnificații care o însoțește. Prezentatorul TV
anca todoni facebook6 jpg
„Anghel Saligny - 100 de ani de la moarte” - Simpozion comemorativ la Academia Română
„Anghel Saligny - 100 de ani de la moarte” - Simpozion comemorativ la Academia Română
Academia Română găzduiește marți, 17 iunie 2025, la ora 10, simpozionul omagial „Anghel Saligny - 100 de ani de la moarte”.