Cînd "vigilenţii" vorbesc în numele comunităţii

Acum aproape un an şi jumătate, autorităţile oraşului Timişoara au început campania pentru promovarea oraşului drept capitală culturală europeană în 2021. Dar în spatele imaginii de spaţiu central-european, multicultural şi tolerant, oraşul care s-a ridicat primul, în 1989, împotriva regimului opresiv al lui Nicolae Ceauşescu, trăieşte o realitate întunecată.

Totul pleacă de la o ştire aparent banală, venită la începutul săptămînii pe fluxul Agenţiei Mediafax – banală fiindcă aproape în fiecare dimineaţă au loc descinderi ale poliţiştilor, în luptă cu diverse grupări de crimă organizată.

De data aceasta, însă, e cu totul altceva. Luni dimineaţă au avut loc perchezitii la locuinţele membrilor unei grupări naţionaliste din Timişoara, care au anunţat pe un blog că oferă o recompensă de 300 de lei fiecărei femei rome din regiunea Banatului care se supune unei operaţii de sterilizare.

Acesta ar fi urmat să fie primul pas, înainte ca liderii grupării să fie chemaţi pentru audieri în faţa procurorilor.

Grupul, intitulat Naţionaliştii Autonomi din Timişoara, afişează pe un blog cu circuit închis, accesibil doar celor invitaţi, convingeri rupte din ideologia Celui de-al Treilea Reich.

Iată doar cîteva dintre ideile promovate: „rezolvarea urgentă a problemei ţigăneşti“, „conservarea genotipului rasial, a patrimoniului genetic moştenit de la strămoşii noştri“, „desfiinţarea cultului vinovăţiei legat de aşa-numitul «holocaust» care ar fi avut loc în Transnistria“, „eliminarea capitalismului şi înlocuirea acestuia prin naţional-socialism“.

Ştirea ar trece la faptul divers, dacă nu ar apărea tocmai în Timişoara, oraş aflat sub dominaţia mafiei imobiliare. Săptămîna trecută, aproximativ 200 de timişoreni s-au adunat în faţa Casei Muhle, monument istoric ajuns pe mîna unui atotputernic local, pe nume Ionel Cîrpaci, imobil aflat în iminent pericol de demolare.

Acesta este însă doar unul dintre multele cazuri din ultimii ani. Moştenirea arhitectonică a Timişoarei este preluată, încetul cu încetul, de ceea ce presa locală numeşte „mafia imobiliară“ sau direct „mafia ţigănească“, fiindcă liderii ei aparţin etniei rome. Aceştia preiau drepturile de la adevăraţii proprietari, prin mecanismul deja cunoscut al vînzării drepturilor litigioase. Evident – cînd nu recurg de-a dreptul la acte false şi abuzuri. Şi pot fi consultate tone de asemenea relatări în presa timişoreană, şi nu numai.

Potrivit acestora, de multe ori, proprietarii au fost supuşi la presiuni inimaginabile, viaţa fiindu-le transformată în calvar, cînd au refuzat să cedeze drepturile către mafie. Presiuni psihice, distrugeri în miez de noapte, violenţă asupra familiilor.

Pe parcursul anilor, în jurul bogatei moşteniri arhitectonice a Timişoarei s-a ţesut o întreagă industrie, care cuprinde deopotrivă interlopi, edili, magistraţi. O industrie, de data aceasta, fără „culoare“ etnică.

O teroare tăcută s-a aşternut sub imaginea tradiţională de multiculturalism şi toleranţă, pe care acest minunat oraş o oferă Europei. Cazurile de jurnalişti şi activişti civici molestaţi sînt deja fapt divers. De fiecare dată, justiţia locală i-a achitat pe cei acuzaţi pentru aceste violenţe. Motivul: lipsa probelor.

În ultima vreme, comunitatea a început să rupă spirala tăcerii. Nu doar prin protestul recent din faţa Casei Muhle (fostul florar din a doua parte a secolului al XIX-lea, care a şi adus Timişoarei renumele de Oraş al Florilor). În octombrie 2012, la Timişoara a avut loc un marş împotriva mafiei imobiliare.

Timişorenii au dreptate să se întrebe unde a fost în tot acest timp primarul Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu. Acesta a fost ales neîntrerupt, pentru discursul său anticomunist, din 1992 şi pînă în iunie 2012, cînd a renunţat să mai candideze. Şi au dreptate să se întrebe unde se află justiţia „reformată“ a statului român.

Vidul întreţinut de autorităţi a lăsat cîmp liber de exprimare pentru extrema dreaptă. Prezentă la toate manifestările publice împotriva mafiei imobiliare, aceasta a preluat, în numele comunităţii, o cauză abandonată de autorităţi şi de liderii locali ai partidelor „tradiţionale“. Iar nemulţumirea publică este alimentată suplimentar de criza economică şi de sentimentul general că oamenii legii îi protejează pe cei corupţi împotriva poporului, şi nu invers.

Este semnul unei înfrîngeri dureroase a statului de drept şi un pericol uriaş pentru democraţie.

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.