Cînd „libertatea“ ne ameninţă libertăţile

Publicat în Dilema Veche nr. 558 din 23-29 octombrie 2014
Ecourile tragediei jpeg

S-au reluat schimburile de replici între Bruxelles şi Londra pe tema libertăţii de circulaţie în Uniunea Europeană.  

La sfîrşitul săptămînii trecute, într-un interviu pentru BBC, José Manuel Barroso, aflat pe ultimii metri ai mandatului în fruntea Comisiei Europene, a avertizat din nou Marea Britanie că Uniunea nu va permite modificarea tratatelor în ce priveşte libertatea de circulaţie. Liderul european a răspuns astfel unui articol din Sunday Telegraph, în care David Cameron reafirma că va pune problema migraţiei, în centrul negocierilor cu celelalte state membre, privind statutul Marii Britanii în cadrul Uniunii.  

Premierul britanic nu a rămas însă dator şi a replicat, chiar în prima zi a acestei săptămîni, că îi recunoaşte drept şefi ai săi pe alegătorii britanici, şi nu pe liderii europeni.

Să facem aici o scurtă paranteză pentru a observa o importantă diferenţă de terminologie. Pentru Uniunea Europeană, cînd un cetăţean al unui stat membru merge să îşi caute de lucru într-un alt stat, aceasta înseamnă libertate de circulaţie, garantată de Tratatele Uniunii. Pentru Marea Britanie, înseamnă imigraţie, care ar trebui ţinută sub control, cel puţin pe Insulă.  

Pînă cînd dosarul să ajungă, eventual, pe agenda Uniunii Europene, subiectul migraţiei este foarte important în Marea Britanie, acolo unde premierul Cameron este supus presiunii tot mai mari din partea partidului său, tocmai fiindcă nu reuşeşte să oprească ascensiunea UKIP, formaţiune care se opune deschis imigraţiei şi prezenţei britanice în UE.

Ziua de 9 octombrie a adus chiar un şoc în rîndul conservatorilor şi, de fapt, pe întreaga scenă politică britanică. În urma alegerilor parţiale din circumscripţia Clacton (nordul Angliei), UKIP a reuşit să-şi trimită pentru prima dată un reprezentant în Camera Comunelor. Douglas Carswell, un politician care a părăsit Partidul Conservator în favoarea UKIP, a cîştigat detaşat alegerile, cu 60% din voturi. Şi aceasta după ce, acum patru ani, UKIP nu reuşea să obţină vreun vot în această circumscripţie!

Şi tot pe 9 octombrie, în Heywood and Middleton (Manchester), fief laburist prin tradiţie, candidatul de centru-stînga a cîştigat la diferenţă minimă în faţa reprezentantului UKIP.  

În editorialul din Sunday Telegraph, premierul Cameron susţinea că tocmai o limitare negociată a imigrării va opri ascensiunea UKIP, adversar declarat al prezenţei ţării în Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, ar fi de dorit o preluare, cu mîna Bruxelles-ului, a discursului celor din UKIP. Aceasta le-ar arăta britanicilor că David Cameron chiar poate ceea ce antieuropenii lui Nigel Farage doar clamează. Iar mesajul către Uniunea Europeană ar fi cam acesta: „Acceptaţi varianta soft a conservatorilor britanici, altfel vă veţi trezi pe cap cu UKIP şi va fi cu mult mai rău.“

Deocamdată însă, Bruxelles-ul nici nu vrea să audă de o asemenea variantă. Nu doar preşedintele în exerciţiu al Comisiei, ci şi preşedintele ales, Jean-Claude Juncker, refuză să pună în discuţie principiile fondatoare. Oferirea de către Uniunea Europeană a unui „răspuns fair“ la „problema britanică“ se află printre priorităţile expuse de Juncker pentru viitorul mandat. Dar preşedintele ales a trasat foarte clar şi „linia roşie“, anume libertăţile garantate de Tratate.

Partea bună este că o eventuală modificare a Tratatelor în privinţa libertăţii de circulaţie a cetăţenilor va trebui acceptată de fiecare stat membru. Şi este clar că măcar statele centrale şi est-europene nu vor admite aşa ceva.  

Dosarul însă nu este închis. Semnale de nemulţumire faţă de migraţia unor cetăţeni din statele mai sărace ale Uniunii s-au făcut auzite şi din Germania, şi din Franţa, iar problema ţine agenda politică şi electorală şi în state precum Olanda sau Italia.

Cu ceva efort diplomatic – iar Marea Britanie are o mare diplomaţie –, Londra nu ar duce lipsă de sprijin pe continent. Cine ştie, poate britanicii îşi vor putea negocia un statut special în Uniunea Europeană. Iar un eventual nou „rabat britanic“, de data aceasta pe seama libertăţilor (după cel privind contribuţia la bugetul UE), ar putea fi sursă de inspiraţie şi pentru alţii de pe continent. Ceea ce s-a putut cu Marea Britanie se va putea şi cu alte state.

Aceasta ar avea darul să potolească o serie de temeri în rîndul electoratelor din state ca Franţa sau Germania, lăsînd însă sub semnul întrebării forţa tratatelor europene. Şi lăsîndu-ne totodată să ne întrebăm dacă nu cumva UKIP (sau, de ce nu, Frontul Naţional din Franţa) vor cîştiga partida fără ca măcar să fi intrat în teren, ci doar făcînd galerie de pe margine. În definitiv, UKIP, Frontul Naţional sau alte formaţiuni de acest gen nu vor decît să desfiinţeze libertăţile garantate de Tratatele Uniunii – şi asta, tocmai în numele „libertăţii“ pentru care pretind că se luptă.  

Formal, statele mai sărace ale Uniunii pot respinge foarte uşor orice limitare a libertăţii de circulaţie pentru cetăţenii europeni – libertate de care sînt extrem de interesate. Orice pierdere pe acest teren ar duce, aproape sigur, la măturarea de pe scena politică internă a liderilor care ar accepta un asemenea compromis.  

Întrebarea este însă dacă liderii naţionali (şi aici îi includem şi pe cei din statele-ţintă pentru „migraţia internă“) vor accepta să ţină la principiile fondatoare, chiar cu preţul ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. O ieşire despre care ştim de pe acum că îi va costa mult pe britanici, dar îi va costa şi pe cei de pe continent. Şi, cel puţin pe termen scurt, va slăbi Uniunea.

Exact aici este spaţiul de negociere pe care Londra speră să poată juca, iar premierul Cameron – să-şi păstreze poziţia politică şi după alegerile din 2015. Iar la referendumul din 2017, privind viitorul european al Marii Britanii, acelaşi premier Cameron să poată oferi alegătorilor (şefii săi…) varianta de a rămîne, totuşi, într-o Uniune Europeană suficient de slăbită pentru a fi acceptată.  

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?
Frica lui Putin jpeg
La ce e bună literatura
După ce, săptămîni, luni, ani, ai citit o sumedenie de cărţi și de autori, ba chiar o bibliotecă întreagă, încă nu ți s-a aprins becul?
index jpeg 5 webp
Bujorul, zeii greci și familia de’ Medici
Ce ar fi crezut doamna de’ Medici despre asta oare?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Limba lui Dalai Lama. Ce nu-i șade lui bine?
Te împărtășești, bine, nu, nu. Cînd am încercat să le explic grecilor cum e cu „paștile” la români, s-au… crucit!
„Cu bule“ jpeg
A fi paletă
E posibil ca de la asemenea metafore glumețe să se fi extins folosirea lui paletă, atît cu sensul mai general „prost”.
HCorches prel jpg
Premii sau condamnări la tristețe?
Pare că și-ar putea lua zborul în orice clipă, că s-ar putea înălța de la pămînt, așa firavă cum e și plină de emoție.
IMG 8779 jpeg
p 7 White Cube WC jpg
A lua în serios trauma colonialistă a Europei de Est
Cînd e vorba de a construi un asemenea domeniu anti-imperialist, Vestul european are multe de învățat de la Est.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Profesori de neuitat din liceu
Astăzi nu găsesc răspuns la întrebarea dacă, dintre mulții profesori pe care i-am tot avut, o fi fost vreunul mai bun decît el.
image png
Cum peticim ruptura stat-privat
Mai mult, creșterea salariilor în sectorul public din ultimii ani a creat o concurență neloială cu mediul economic.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Te poți desprinde de tehnologie? (2)
Ne putem despărți de tehnologie? Nu. Dar tehnologia ne poate despărți de oameni. Sau măcar încearcă.

Adevarul.ro

image
Carla’s Dreams, criticat dur: „Răutăcios, antipatic, poate lipsit de educație, puțin fals și dezamăgitor”
Realizatorul a fost invitatul emisiunii realizate de Cătălin Măruță în cadrul căreia a acceptat să participe la rubrica „Spui tot sau îți ia gura foc?”.
image
Român păcălit în Turcia cu implanturi de păr. Țeapa este de mii de euro. „Ce scrie pe factură?“
Pățania unui român care s-a dus în Turcia să facă implant de păr a fost povestită pe Facebook de o rudă. Omul a fost înșelat cu mii de euro și acum nu mai știe cum să-și recupereze banii.
image
Boala neurologică rară de care suferă Celine Dion, explicată de un medic. „Transformă oamenii în statui”
Celine Dion a anunțat că și-a anulat actualul turneu mondial din cauza problemelor de sănătate pe care le are. Cântăreața celebră a anunțat la sfârșitul anului trecut că suferă de sindromul „Stiff Person Syndrome”, anulând astfel câteva date din turneul din Las Vegas.

HIstoria.ro

image
Autoportretul lui Vincent van Gogh: strategie de autovalidare?
Vincent van Gogh ajunge la artă târziu, la 28 de ani, după ce eșuase pe calea teologiei și a misionarismului și se consumase în istovitoare crize identitare.
image
„Dubletul seismic“ din mai 1990 - Ultimele cutremure majore care au afectat România în secolul XX
Pe 30 și 31 mai 1990, la doar câteva zile după primele alegeri libere (20 mai 1990), în România s-au produs alte două cutremure puternice. Fenomenul de la sfârșitul lunii mai a anului 1990 este cunoscut sub numele de „dublet seismic”.
image
De ce nu mai merg oamenii azi pe Lună? De ce în 1969 s-a putut și azi nu
În istoria omenirii, doar 24 de oameni au călătorit spre Lună, cu toţii fiind astronauţi în cadrul programului Apollo. Jumătate dintre ei au călcat pe suprafaţa singurului satelit natural al Pământului. Eugene Cernan şi Harrison Schmitt au fost ultimele persoane care au intrat în acest club select. Sunt mai bine de 40 de ani de când un pământean a păşit pe un alt corp ceresc decât Pământul. În ciuda proiectelor fantastice şi a progresului tehnologic înregistrat în ultimele patru decenii, oamenii