Cînd în Belgia te simți ca la Petroșani...

Publicat în Dilema Veche nr. 395 din 8-14 septembrie 2011
Cum va arăta Europa „de după Paris“? jpeg

Valonia, partea de sud, francofonă, a Belgiei, se aseamănă, în anumite aspecte, cu unele regiuni din România. Colinele împădurite ale Ardenilor amintesc de unduirile dealurilor şi văilor transilvane ori de domoalele obcine bucovinene. Arhitectura industrială învechită, clădirile părăsite ale fabricilor, cu pereţii de cărămidă înnegrită şi cu geamurile sparte, îţi dau un gust de „acasă“. Charleroi, cu turnurile fostelor sale mine de cărbune rămase încă în mijlocul oraşului, ar putea fi un fel de Petroşani – deşi, în comparaţie cu Valea Jiului, sărăcia de aici este lux. Aici, la Charleroi, s-au închis primele mine, în 1981. 

Începînd cu anii ’80, Valonia a trecut cam prin aceleaşi chinuri cu cele ale României industriale din anii ’90. Economia, bazată pe extracţia de cărbune, oţelării, prelucrarea metalelor şi chimie a intrat într-un declin abrupt. Astfel că regiunea, cîndva printre cele mai bogate ale Europei, a ajuns la mai puţin de 75% din media PIB-ului a ceea ce se numea atunci Comunitatea Economică Europeană. Astfel că s-a „calificat“ pentru obţinerea de fonduri în cadrul politicii europene de coeziune. Şi, cum schimbările economice atrag după sine şi schimbări politice, tot la începutul anilor ’80, o reformă administrativă a avut ca rezultat înfiinţarea regiunilor autonome. 

Din biroul său din oraşul Namur, capitala administrativă a Valoniei, Carl Lukalu coordonează absorbţia fondurilor europene pentru întreaga regiune. Este consilierul pe probleme de fonduri europene al Ministrului Preşedinte, aşa cum este numit şeful guvernului local. Lukalu este în funcţie de 12 ani, indiferent de guvernele care s-au succedat în această perioadă. El vorbeşte despre felul în care regiunea încearcă să iasă din pasa proastă începută cu trei decenii în urmă. 

În prima fază, au început chiar cu ajutorarea directă a întreprinderilor şi apoi cu înfiinţarea unor centre de cercetare industrială, în sedii de fabrici desfiinţate. Aceasta, prin punerea în comun a resurselor industriei, universităţilor şi administraţiei locale. Temele alese aveau legătură cu specificul industriei din regiune: aeronautică, auto, chimie, biologie, materiale noi. Aşa au apărut „centre de competenţă“, spaţii destinate atît cercetării, cît şi instruirii personalului deja calificat. Dar ce face exact coordonatorul absorbţiei fondurilor europene? Urmăreşte permanent stadiul fiecărui proiect în parte şi ştie, în fiecare săptămînă, care sînt proiectele aflate „în grafic“ şi care întîmpină dificultăţi. Lunar, au loc reuniuni tripartite: guvern, administraţie publică şi sector privat, în care se discută motivele întîrzierilor. O Primărie nu a dat la timp avizele necesare unei construcţii? O companie are dificultăţi de a se finanţa? Este nevoie de vreo decizie din partea guvernului regional? Toate cauzele se pun în discuţie şi se caută soluţii. 

Banii europeni nu sînt mulţi – cca 1,3 miliarde de euro în actualul exerciţiu bugetar, infim faţă de ceea ce are la dispoziţie România, dacă ne gîndim că putem aduce de la Bruxelles 20 de miliarde de euro. Trebuie avută în vedere însă dimensiunea redusă a regiunii – cam cît două judeţe de-ale noastre şi cu o populaţie de 3,5 milioane, dar şi faptul că, totuşi, Valonia este cu mult mai aproape de media Uniunii, astfel încît are nevoie de fonduri mai mici din partea Bruxelles-ului european. Celor 1,3 miliarde europene li se adaugă 1,1 miliarde din partea guvernului local şi 1,6 miliarde contribuţie a sectorului privat, pentru programul de dezvoltare a regiunii. 

Acum, preocuparea principală este reabilitarea urbană. Oraşe precum Charleroi, Liège, Mons sau Tournai sînt văzute ca adevăraţii poli ai economiei şi creatori de locuri de muncă. 

„Oraşele sînt foarte importante“, spune Carl Lukalu. „Cînd traversezi Charleroi, îţi spui că nu e bine să locuieşti şi să investeşti aici. Nu e prea frumos acum. Cum să propui unui inginer sau specialist să vină la Charleroi? Va prefera Bruxelles.“ 

Poate părea un moft, dar nu este. Opera din Liège, monument de arhitectură de secol XIX, aflată în plin proces de renovare, figurează printre obiectivele Comitetului de dezvoltare industrială din oraş. Mons va fi capitală culturală europeană în 2015. Iar Liege candidează pentru organizarea Expo 2017. Liège, oraşul muncitoresc unde primul hotel de cinci stele s-a deschis abia în această primăvară! „Dacă nu vor avea condiţii foarte bune, specialiştii şi investiţiile nu vor veni. Pentru că oamenii specializaţi pot alege“, vine explicaţia consilierului guvernamental. La noi, în România, se mizează pe facilităţile fiscale, îi spun, în replică. „Nu cred în facilităţile fiscale“, răspunde Lukalu. „Aceste investiţii se bazează mai ales pe forţa de muncă necalificată şi ieftină. Şi se pierd imediat ce apar alte reduceri fiscale şi mai mari, în alte părţi.“ 

Cu spaţiile sale industriale părăsite, cu minele de cărbune ajunse astăzi destinaţii turistice, dar cu multe zone înverzite, cu staţiuni de ape minerale şi cu tradiţii gastronomice, Valonia poate fi un exemplu, pentru noi, despre ce se poate face şi ce nu pentru a reindustrializa o regiune. Sînt şi centre de cercetare, sînt şi întreprinderi de secol XXI, dar lucrurile nu arată strălucit peste tot. Nivelul şomajului este de 13,5 la sută, încă şi mai ridicat în rîndul tinerilor. România „se laudă“ cu un 7%, dar aproape trei milioane de oameni au plecat să lucreze în străinătate. Nu este simplu să ridici o regiune după un dezastru industrial. Şi asta se simte în Valonia. Dar, măcar, unii încearcă.

Ovidiu Nahoi este jurnalist, redactor-şef la Adevărul Europa.

Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cultura de Internet (o însemnare – încă îndreptățită, cred – din 2008)
Atîta doar: cînd eşti în faza de învăţare, nu se cade să adopţi, ţanţoş, postura învăţătorului. Mai ai încă de butonat…
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totuși, că determinismul geografic joacă un anume rol în judecățile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar cînd încercăm să vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie morală, adică libertatea.
AFumurescu prel jpg
Națiuni (ne)rușinate
Practic, constat tot mai des că există atît oameni, cît și națiuni ce par complet străine conceptului de rușine.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul în care suveranismul și izolaționismul s-au dus să moară. Însă, cel puțin pentru o vreme, cele două vor lăsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare invenție – contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, această funcționare eficientă nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justiție, s-a bucurat de dreptul la apărare și de o analiză independentă și imparțială a motivelor și argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necruțătoare
Egoismul (aproape că îmi vine să-i spun egotism și în română) reprezintă mult mai mult decît ne transmit dicționarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alienează sui generis, te îmbolnăvește de „tine însuți”.
„Cu bule“ jpeg
De dulce
Echivalența parțială dintre dulce și bun devine echivalență totală în anumite construcții, de exemplu în sintagma frați dulci(sau buni), adică frați avînd ambii părinți în comun, în opoziție cu frații vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce legătură au toate astea cu rubrica de educație, cu statutul de prof, viața mea? Exilarea lui Ovidiu și atentatul asupra lui Rushdie sînt pledoarii pentru nevoia de a păstra în școală literatura pe primul loc – și subliniez, pe primul – ca importanță!
Un sport la Răsărit jpeg
David Popovici e om?
Cu cît rezultatele sînt mai mari şi mai departe de imaginaţia noastră apare umbra trişatului. Aşa şi cu David. Nu poate fi adevărat, susţin nu puţini. E ceva în neregulă. De unde a apărut?
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Hai, noi să trăim, că se pare că vom fi ultima generație de oameni înțelepți de pe lumea asta. După noi vin sociopații ăia care nu mai știu să vorbească între ei. Nu știu decît să stea cu ochii în telefon. Mă îngrozește treaba asta, zău.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana și strănutul albanez – despre călătoria mea în Albania (I) –
Dimineața începe doar atunci cînd locuitorii orașului se întîlnesc pe la terase ca să-și bea cafeaua, însoțită mereu de un pahar de apă rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodată acasă.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singură planetă
Luna în care vin scadenţele nu e niciodată plăcută, dar, când toate notele de plată se strâng în aceeași zi, ea este greu de depășit. Și ziua aceea pare să fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.