Cînd fiica mea va purta burka...

Petra Hulová
Publicat în Dilema Veche nr. 366 din 17 - 23 februarie 2011
Cînd fiica mea va purta burka    jpeg

La sfîrşitul anului trecut, presseurop.eu a invitat 10 autori europeni, scriitori şi analişti, semnături cunoscute, dar şi noi voci, să scrie despre Europa. Cei care văd dincolo de succesiunea de evenimente, cei care îşi imaginează un alt viitor sau cei care trăiesc actualitatea ca fiinţe umane şi ca cetăţeni. A rezultat un dosar intitulat „Zece viziuni ale Europei“, realizat în colaborare cu Der Spiegel, The Guardian şi Respekt. Publicăm aici unul dintre articole. (N. red.) 

„Se pregăteşte deja să poarte vălul“, îmi spune soţul meu, arătîndu-mi-o surîzînd pe fiica noastră, în vîrstă de şase luni, care tocmai îşi ridicase pătura pînă la ochi. Ne place să glumim adeseori asupra Europei de mîine, imaginîndu-ne detaliile absurde ale unei lumi populate de generaţia copiilor născuţi în 2010. Cum va fi viaţa atunci cînd Internetul va fi devenit simbolul unui trecut uitat, asemeni telegramei sau faxului, şi atunci cînd, amintindu-ne reprezentaţiile noastre actuale despre viitor, ne vom îndoi de rîs, ca pe vremea filmelor de science-fiction din epoca cinematografului mut. Şi odată ce începem jocul acesta, nu ne mai putem opri. 

Încercaţi măcar! Am putea spune că este chiar o obligaţie. Nu este oare adevărat faptul că aşteptăm de la fiecare european responsabil să se pregătească pentru viitor? Europenii responsabili nu sînt nişte primitivi, şi nici fatalişti care trăiesc de pe o zi pe alta. Ei au acces la Internet, biciclete şi posibilitatea de a trage apa la closet, dar asta nu înseamnă că, dacă nu ai aceste lucruri, eşti o persoană inferioară. Anumiţi europeni poartă chiar şi vălul, dar asta nu înseamnă că sînt înapoiaţi sau fatalişti, deşi pare astfel, poate pentru că în Europa nu sîntem prea fani ai musulmanilor. Totuşi, pe Internet, se simt ca acasă, se simt mai bine adeseori decît în Franţa sau Germania lor natală. 

Astăzi, dezbaterile privindu-i pe musulmani în Europa sînt în toi. Chiar şi în ţara mea natală, Republica Cehă, unde nu este uşor să dai peste un musulman. „Ce contează!“, ar răspunde unul dintre acei arţăgoşi cehi de dreapta: „Să se ducă cu toţii la dracu’!“. În ţara mea, pînă acum, din lipsa unui număr suficient de musulmani, s-au luat mai degrabă de romi, de vietnamezi şi uneori de femei. 

Chiar şi în revistele cele mai conformiste, pline de imagini frumoase, specializate în decorarea casei şi a grădinii, se spune că viitorul Europei aparţine femeilor. A afirma deci acest lucru nu are nimic extravagant, iar persoanele care se opun acestei idei nu sînt decît cei care au un dinte împotriva femeilor sau care îşi imaginează europencele din viitor în voaluri şi cred că, îmbrăcate astfel, ele vor avea mai multe greutăţi în a guverna. Dacă va mai rămîne ceva de guvernat, bineînţeles. Specia europeană este pe cale de dispariţie, lent şi, potrivit unora, vina ar fi a acestor femei emancipate cărora le-ar aparţine viitorul Europei. Cu cît nivelul lor de formaţie este mai ridicat, cu atît acestea sînt mai independente financiar şi au mai puţini copii, ticăloasele! Anumite feministe pretind că bărbaţii sînt de vină. Căci ei sînt cei care au inventat pilula contraceptivă, pentru a profita din plin de plăcerile carnale, eliminînd riscul procreării. Dar oare o întoarcere colectivă la prezervativ ar putea inversa datele? Cu greu. Cînd o privesc pe fiică-mea, din care nu văd ieşind de sub pătură decît doi ochi albaştri şi un căpşor de bebeluş chel, mă văd – europeanca – de-acum în 30 sau 40 de ani. Mă voi fi alăturat între timp armatei de pensionare exasperante. Vom invada străzile, în masă, bătrîneţe amară a celor pentru care era mai bun trecutul, ca întotdeauna cînd bătrîneţea priveşte înapoi, spre propria tinereţe. Un pic senilă şi dezorientată, voi ataca cu contemporanii mei cea de-a patra generaţie de cărţi numerice, cele pe care le putem îndoi în buzunar ca pe un bileţel, portabilul meu de a douăsprezecea generaţie, mereu aprins, în cazul în care nepoţii mei ar vrea să mă sune, în timp ce fiica mea, îndreptîndu-se spre o şedinţă, va zbura cu 500 km/h pe o autostradă virtuală. Cu fereastra deschisă, lăsîndu-şi voalul să fluture şi el în vînt. Autostrada va fi saturată de femei identice. 

Europencele anilor 2040 se vor bate din nou (de cîte ori nu au făcut-o deja) pentru emanciparea lor. Cu condiţia, bineînţeles, ca totul să fie bine, să rezistăm. Nu mă gîndesc aici la euro-regiuni, la moneda unică sau la ideea de Europa, ci mai ales la oraşe, la patrimoniu şi la oameni. Ca în acele filme catastrofă, îmi imaginez o nenorocire ecologică, prăbuşirea Internetului, apariţia unei epidemii. În faţa eventualităţii producerii unor asemenea catastrofe, perspectiva unei lente dispariţii a speciei europene sau a celei de a avea în Europa o majoritate de musulmani pare o nimica toată. Cît despre femei, chiar dacă ele se vor regăsi din nou acasă, asta nu ar fi pînă la urmă aşa de grav. De fapt, ar fi suficiente foarte puţine lucruri pentru a ne debarasa de această viziune sumbră a viitorului. Ar fi suficiente mai multe naşteri, să trăim mai modest şi să fim mai puţin cheltuitori. 

Îmi privesc fiica, lungită lîngă mine, şi îmi dau seama că, în cîţiva ani, cea care îi va vorbi cu „dacă“ voi fi eu, în timp ce ea îmi va arunca o privire neagră: „Tu îmi spui ce trebuie să fac?“. Este mereu aceeaşi poveste. Sfaturile nu pot decît să ne irite. Noi înşine, în Republica Cehă, sîntem alergici după 40 de ani de experienţă comunistă. Ca cineva să încerce azi să facă ingineria viitorului, asta nu! Decît poate pe un forum sau cu ocazia unui seminar, dacă se prezintă expuneri şi se discută inocent. Punct. De altfel, istoria nu ne arată ea oare că evenimentele au întotdeauna un alt deznodămînt decît cel aşteptat? Sigur. Iată un cuvînt final foarte simpatic. Dar cine poate crede asta cu adevărat? 

Petra Hulová (născută în 1979) este licenţiată în Culturologie şi Limba mongolă la Universitatea Carolină din Praga. După ce a petrecut un an în Mongolia, ea şi-a situat în această ţară acţiunea primului său roman, În memoria bunicii mele, care i-a adus mai multe premii literare destinate tinerelor talente. A mai publicat romanele Pres matny sklo („Prin geamul îngheţat“), 2004, Umelohmotny tripokoj („Apartament cu trei piese din plastic“), 2006 şi Strazci obcanskeho dobra („Gardianul binelui cetăţenesc“), 2010.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Pățania unui turist român în Istanbul. Cât a plătit pentru kebabul consumat în Marele Bazar
Un turist român a avut parte de o surpriză uriașă după ce a cerut nota de plată pentru un kebab cumpărat în Marele Bazar din Istanbul. Și-a împărtășit mai apoi experiența pe o pagină de Facebook dedicată turismului din Turcia.
image
Un nou blocaj pe piața legumelor. „Avem solarii pline de tomate care vor rămâne nerecoltate”. Cât a scăzut prețul
Legumicultorii se confruntă cu un nou blocaj pe piață, prețul tomatelor scăzând atât de mult încât nu-și mai acoperă nici cheltuielile cu recoltarea, spun aceștia. Nici la acest preț însă nu mai reușesc să vândă.
image
Secretul refacerii virginității. Rețeta unei contese medievale care a făcut furori în secolul al XVI-lea
Plantele medicinale, soluțiile de înfrumusețare și alchimia au fost pasiunile mai multor contese și regine din Europa secolului al XV-lea. Unele au rămas în istorie pentru „rețetele” controversate de întinerire și chiar de „restaurare” a virginității.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.