Cifre şi vorbe

Publicat în Dilema Veche nr. 596 din 16-22 iulie 2015
Din amintirile unui cobai jpeg

Cine crede că filologilor nu le plac cifrele se înşală. E o generalizare pripită. Eu, unul, mă înţeleg bine cu cifrele, mai ales cînd, vorba lui Caragiale, e „un caz de traducere“: cînd pot fi traduse, povestite, explicate. 

Răsfoiam de curînd – „zappam“, mai corect spus – revista presei educaţionale pe care zilnic Universitatea o trimite, în format electronic, angajaţilor săi. Tema numărul unu, ca în fiecare an la vremea, asta, bacul. Aflu că procentul absolvenţilor a urcat simţitor. O fi de bine? Pentru universităţi, cu siguranţă: vor avea mai mulţi candidaţi. Pentru învăţămîntul preuniversitar, depinde. Ca să intuieşti semnificaţia cifrelor, trebuie să mergi îndărăt, către povestea apariţiei lor. Poate de data asta au fost subiectele mai uşoare. Unii zic, într-adevăr, că la română ar fi fost mai uşor, că a picat romanul, nu poezia. Argumentul mi se pare din start neserios. Poţi face, pornind de la creaţia romanescă, subiecte foarte dificile, tot aşa cum poţi cere elevilor să numere silabele din versurile unei poezii. Ar fi cazul să intru pe site-ul ministerului să mă edific cu propriii ochi şi cu propria minte, dar nu prea am vreme. Mai am din belşug de zappat. 

Poate că s-a dat din nou drumul la copiat. Aflu însă că anul ăsta au fost mai mulţi candidaţi eliminaţi din concurs pentru fraudă, că au fost extinse şi întărite măsurile de supraveghere şi că, pînă şi în cazuri sensibile, ministerul a refuzat să facă pasul îndărăt. Poate au fost corectorii mai milostivi. Nu merge însă nici asta, într-un an în care s-a dispus, în premieră, transferarea lucrărilor în alte centre de corectare. Poate au fost profesorii mai destoinici şi pregătirea elevilor în liceu a urcat la cote mai înalte. Posibil, deşi nu găsesc vreun temei pentru o atare îmbunătăţire. Reforma curriculară – a cîta? – încă stagnează, pe piaţa manualelor e jale mare, situaţia financiară şi statutul profesional al cadrelor didactice nu ştiu să se fi ameliorat semnificativ. 

Ce-ar fi, totuşi? Ce-ar fi dacă elevii înşişi au învăţat mai mult decît în anii precedenţi? Însă ce i-ar fi determinat să ne ia prin surprindere cu o asemenea poznă? 

Din păcate, sau din fericire, contactele mele cu învăţămîntul preuniversitar se rezumă la cîteva colegii naţionale din Bucureşti. Cînd şi cînd mai merg la inspecţii de grad prin provincie, la profesori, trebuie să recunosc, pe alese. Şi chiar şi în şcoli mai prăpădite dau, la orele de română la care asist, peste elevi curioşi să afle, dornici să profite de beneficiile şcolirii. Este, în foarte mare măsură, meritul profesorilor pe care am venit să îi inspectez. Pe scurt, ştiu că sînt medii şcolare în care se învaţă, într-unele dintre ele chiar pe rupte. Nu aici se nasc găurile negre de la bac. 

M-a umplut de nedumerire, încă de mai mulţi ani, situaţia periodic semnalată a unităţilor şcolare cu 0 (zero) reuşită la bac. Mi-e şi greu să îmi imaginez cum aşa ceva e posibil. Iau de data asta la purecat „topurile“ date în presă. La o extremă, perdanţii absoluţi, cei cu 0%. La cealaltă, campionii: 100%. 

Mă uit pe prima statistică, însumînd 57 de licee. E cu totul altceva decît îmi închipuiam! Un tabel cu trei coloane. Pe coloana a II-a, invariabil, 0. Pa cea de-a III-a, peste tot, 0%. Doar pe prima coloană sînt numere naturale pozitive, variabile. Două în intervalul 41-50, unul între 31 şi 40, două între 21 şi 30, 12 de la 11 la 20. Restul de 40 între 1 şi 10, inclusiv. Dintre care cinci de 1,5, de 2,7, de 3 ş.a.m.d. Deduc de aici că „randamentul“ e calculat nu în raport cu numărul de elevi înscrişi în clasa a XII-a, nici măcar în raport cu numărul de elevi care au promovat anul terminal de liceu, ci cu numărul de absolvenţi care s-au înscris la bac şi l-au picat. Totuşi, e o diferenţă de la cer la pămînt între o şcoală care începe „cursa“ cu cîteva zeci, poate sute de alergători care clachează pe parcurs şi una în care, din varii motive, o mînă de elevi ajunşi în ultima clasă nu reuşesc să finalizeze. 

Mult mai amuzantă apare însă statistica „integraliştilor“. Aici găsim, cum era de aşteptat, colegii naţionale precum „Sf. Sava“ din Bucureşti (282 din 282), „V. Alecsandri“ din Bacău (247), „Fraţii Buzeşti“ din Craiova (242), „Mihai Eminescu“ din Iaşi (179), „Petru Rareş“ din Suceava (251), „Unirea“ din Focşani (213) şi altele asemenea. Dar găsim şi Liceul Teoretic Naţional din Bucureşti (3 din 3), Liceul Tehnologic „Traian Vuia“ din Tăuţii Măgheruş (3 din 3), Liceul Tehnologic „Nicolae Oncescu“ din Ianca (3 din 3) sau chiar Liceul Tehnologic „George Bariţiu“ din Oradea (1 din 1). Iată cum un adolescent poate ajunge în situaţia de a revendica un bust în curtea şcolii, pe care a propulsat-o din poziţia de potenţial repetent în cea de premiant cu coroniţă. Tot aşa cum vreun nefericit de absolvent al unui liceu de elită, cu ghinion la bac, se poate teme de lapidare din partea instituţiei pe care a dezonorat-o, dînd-o jos de pe podiumul învingătorilor. 

Mă întreb, din respect pentru cifre, care ar fi situaţia unei şcoli fără nici un candidat înscris la bac. Promovare de 0% sau de 100%? Desigur, colegii matematicieni au un răspuns calificat la mica mea maliţie.

P.S. După cum lesne s-a putut observa, prezentul articol n-a (mai) fost propriu-zis despre educaţie, ci mai degrabă despre cum ne formăm opinii în legătură cu această temă, cu ajutorul nepreţuit al presei. Trag nădejde că cei responsabili au acces la o utilizare mai inteligentă a cifrelor. De altfel, cînd tocmai mă pregăteam să scriu acest text, am dat din întîmplare, la un post de televiziune, peste un interviu cu ministrul Educaţiei. Atent documentat în privinţa indicatorilor statistici, domnia sa opina că, nefiind nici pe departe vreun „triumf“ educaţional, bacul actual atestă un trend ascendent explicabil, întîi de toate, prin stabilitatea de care s-a bucurat în ultimii ani, care i-a adus un spor inerent de predictibilitate. Îi împărtăşesc opinia. Spre deosebire de artizanii-propagandişti ai bătăliilor cifrelor, ştiu foarte bine cît timp şi cîtă consecvenţă sînt necesare pentru ca „regulile jocului“ să fie absorbite în sistem. Mai spunea iarăşi domnia sa că schimbări structurale majore – ca de pildă disocierea bacalaureatului profesional – ar trebui operate, dacă e cazul (cred că ar fi), cu referire la promoţia care intră în clasa a IX-a. Mai simplu spus, cu o anticipare de patru ani. Iarăşi perfect de acord. Nu poţi responsabiliza elevii dacă ei au în faţă un parcurs neclar şi incert, susceptibil de a fi oricînd modificat. 

Aş fi vrut să ascult mai pe îndelete liniile de argumentaţie ale domnului ministru, dar n-a fost chip, graţie moderatoarei volubile şi aferate, care n-a contenit să-şi întrerupă interlocutorul la fiecare trei-patru cuvinte, pentru a-i explica, din nou şi din nou, cum stau lucrurile „de fapt“ în învăţămîntul românesc şi, desigur, şi ce e de făcut. O probă de răbdare, şi pentru invitat, şi pentru telespectator.

Vorbe, vorbe, vorbe…  

Liviu Papadima este profesor de literatură română la Facultatea de Litere, prorector la Universitatea Bucureşti; coautor al manualelor de limba şi literatura română pentru liceu, apărute la Humanitas Educaţional. A coordonat mai multe volume apărute la Editura Arthur. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Luxemburg, foto Shutterstock  jpg
Se caută angajați în 20 de domenii în cea mai bogată țară din Europa. Ce trebuie să știe românii care vor să lucreze acolo
Este una dintre cele mai bogate și mai frumoase țări din Europa, iar acum autoritățile încearcă să atragă sute de mii de angajați până în 2040. Printre domeniile care au nevoie urgentă de specialiști se numără IT-ul, sănătatea, construcțiile și industria.
Teatrul Național din Iași
Un cuplu de italieni a sărbătorit 55 de ani de căsnicie în România. Orașul „bijuterie secretă” care i-a impresionat pe cei doi soți
Doi italieni care au făcut o vacanță într-un oraș din România pentru a aniversa 55 de ani de căsnicie susțin că au descoperit o bijuterie secretă. Ei s-au declarat surprinși de frumusețea locurilor, de absența turismului în masă și de prețurile accesibile.
mitica dragomir pescobar jpg
Mitică Dragomir a dezvăluit cât s-a dat în plic la nunta lui Pescobar! 460 de invitați și cheltuieli colosale pentru flori și muzică
Paul Nicolau, cunoscut drept Pescobar, și-a unit destinele cu Lavinia în cadrul unei nunți fastuoase, organizate în weekendul trecut. Aproape 500 de invitați au participat la evenimentul care a presupus cheltuieli impresionante, de la decorurile florale până la artiștii care au întreținut atmosfera.
negocieri de pace geneva jpg
Discreți, dar influenți: cine sunt europenii care încearcă să influențeze negocierile privind Ucraina, la Abu Dhabi
Oficialii europeni nu vor participa direct la negocierile principale desfășurate, marți, 10 noiembrie, în Emiratele Arabe Unite. Vor încerca însă să influențeze discuțiile din afara sălii în care se vor întâlni reprezentanții Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite.
Jude Bellingham si Elliot Anderson, nationala Anglia (EPA) jpg
Reclama cu Jude Bellingham a provocat haos în două mari capitale! Fanele au luat cu asalt străzile
Un fotbalist, un panou publicitar de peste 400 de metri pătrați și sute de oameni care se opresc în mijlocul agitației urbane pentru a-l fotografia. Jude Bellingham a devenit atracția momentului în New York și Londra, după apariția într-o campanie publicitară la lenjerie intimă.
Aer polar - ger - vremea- meteo- frig- inghet- FOTO Shutterstock
Cum va fi vremea în următoarele patru săptămâni: zonele în care predomină ploile
Temperaturile vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă în următoarele patru săptămâni, în cea mai mare parte a țării, în timp ce precipitațiile vor fi excedentare în vest și nord-vest în prima parte a intervalului, potrivit estimărilor publicate de ANM.
Butonul roșu de la Bruxelles png
Marine Le Pen vrea să taie microfonul Bruxelles-ului
Favorita cursei pentru Elysée vrea să returneze politica externă capitalelor. Ținta vizibilă este Serviciul European de Acțiune Externă; ținta reală este puterea Comisiei Europene
image png
Surpriză de proporții la Hollywood. Doi actori celebri au intrat în cursa pentru rolul lui James Bond
Alegerea următorului James Bond devine tot mai imprevizibilă! Nicholas Hoult și Robert Pattinson ar fi intrat în cursa pentru celebrul rol al agentului 007, după ce ar fi participat la probe secrete de filmare.
Negocieri de pace SUA Rusia  Ucraina  Abu Dhabi FOTO EPA EFE jpg
Negocierile de la Abu Dhabi. SUA au discutat cu Rusia garanții pentru Ucraina similare articolelor 4 și 5 ale NATO. Ce așteptări au participanții?
Statele Unite au discutat cu Rusia posibilitatea de a oferi Ucrainei garanții de securitate după război, bazate pe principiile articolelor 4 și 5 din Tratatul Atlanticului de Nord.